Europa socială: ce face Parlamentul în ceea ce privește politicile sociale 

 
 

Distribuiți această pagină: 

Politicile sociale sunt importante în toate etapele vieții noastre, din copilărie până la pensionare. Aflați mai multe despre legislația UE la care lucrează Parlamentul.

©AP images/European Union - EP 

O gamă largă de provocări

Comparativ cu restul lumii, Europa are cele mai bune niveluri de protecție socială și se clasează foarte sus în ceea ce privește calitatea vieții și bunăstarea. Cu toate acestea, se confruntă cu o gamă largă de provocări: impactul crizei economice este încă profund resimțit în multe state membre și, deși lucrurile s-au îmbunătățit deja în multe țări, în UE există încă mari disparități. Ratele șomajului scad în general, dar variază puternic între țările UE.

Ratele scăzute ale natalității și îmbătrânirea populației pun sub semnul întrebării durabilitatea sistemelor de protecție socială. De asemenea, viața profesională se transformă în mod substanțial din cauza inovației tehnologice, a globalizării și a creșterii sectorului serviciilor. Noile modele de afaceri din economia colaborativă, cu forme mai flexibile de lucru, devin tot mai importante.

Competențele privind politicile sociale: UE vs guvernele naționale

UE are doar competențe limitate în ceea ce privește chestiunile sociale. Responsabilitatea pentru politicile sociale și cele referitoare la ocuparea forței de muncă revine în principal statelor membre și guvernelor acestora. Aceasta înseamnă că guvernele naționale - și nu UE - decid asupra unor chestiuni precum regulamentul salariilor, inclusiv salariul minim, negocierile colective, sistemele de pensii și vârsta de pensionare și alocațiile de șomaj.

Cu toate acestea, de-a lungul anilor, UE și-a dezvoltat dimensiunea socială pe tot parcursul procesului de integrare europeană și a elaborat o serie de instrumente în sectorul social. Acestea includ legi, fonduri și instrumente ale UE pentru o mai bună coordonare și monitorizare a politicilor naționale. UE încurajează, de asemenea, statele membre să împărtășească între ele cele mai bune practici privind aspecte precum incluziunea socială, sărăcia și pensiile.

Tratatul de la Roma din 1957 cuprindea deja principii fundamentale precum remunerarea egală pentru femei și bărbați și dreptul muncitorilor de a circula liber în UE. Pentru a face posibilă această mobilitate, au fost adoptate dispoziții suplimentare, cum ar fi normele privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, garanțiile privind tratamentul medical în străinătate și garanțiile privind drepturile de pensie deja dobândite.

În plus, există norme UE privind condițiile de muncă, cum ar fi timpul de lucru sau munca cu normă parțială și legislația care vizează combaterea discriminării la locul de muncă și asigurarea sănătății și securității lucrătorilor.

În noiembrie 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană au lansat Pilonul european al drepturilor sociale în scopul de a oferi drepturi noi și mai eficiente pentru cetățeni. De asemenea, acesta are ca obiectiv sprijinirea piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială. Pilonul are la bază 20 de principii cheie și cuprinde o serie de inițiative (legale) în trei domenii principale: egalitatea de șanse și accesul la piața muncii, condiții de muncă echitabile și protecția și incluziunea socială.

De la primele etape ale integrării europene, Parlamentul European a solicitat de multe ori o politică mai activă în domeniul social și a sprijinit propunerile Comisiei în acest domeniu.

Drepturi sociale pentru cetățenii europeni care lucrează în străinătate

Coordonarea sistemelor de securitate socială la nivelul UE prevede norme care garantează faptul că cetățenii europeni beneficiază de ajutoarele sociale și de sănătate la care au dreptul atunci când se mută într-o altă țară din UE. Eurodeputații lucrează la revizuirea normelor în vigoare pentru a le face mai echitabile, mai clare și mai ușor de implementat.

Totodată, Parlamentul lucrează la înființarea unei Autorități europene a muncii, care să asigure aplicarea în mod echitabil și simplu a normelor UE privind mobilitatea forței de muncă și a coordonării sistemelor de securitate socială.

În mai 2018, Parlamentul a aprobat un nou cadru legal privind lucrătorii detașați care să asigure un echilibru între drepturile sociale ale lucrătorilor, pe de o parte, și concurența economică, pe de altă parte.

Asistență pentru șomeri și tineri

Lansat în 1957, Fondul social european este principalul instrument al UE de promovare a ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale. A ajutat milioane de oameni să învețe noi competențe și să găsească locuri de muncă. Deputații europeni lucrează la o versiune nouă și simplificată a fondului care se axează în special pe tinerii și copiii din UE. Fondul social european+ va îmbina o serie de fonduri și programe existente, oferind un sprijin mai bine orientat și mai integrat.

Fondul european de ajustare la globalizare oferă sprijin lucrătorilor concediați ca urmare a modificării modelelor comerciale globale atunci când, de exemplu, întreprinderi mari sunt închise sau producția este mutată în afara UE. În prezent, eurodeputații lucrează la reguli noi pentru a garanta un fond accesibil și orientat spre viitor pentru perioada post-2020 care să combată provocările determinate de digitalizare și schimbările de mediu.

Rețeaua europeană a serviciilor de ocupare a forței de muncă (Eures) este o rețea de mobilitate a forței de muncă care oferă servicii de informare, orientare și recrutare / plasare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. În 2016, Parlamentul a aprobat o propunere legislativă de revizuire a acesteia pentru a răspunde mai bine ofertei și cererii de pe piața forței de muncă.

Pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, statele membre au decis în 2013 să lanseze inițiativa europeană Garanția pentru tineret, prin intermerdiul căreia doresc să se asigure că toți tinerii sub 25 de ani primesc o ofertă bună de angajare, de educație continuă, de ucenicie sau de stagiu după o perioadă de patru luni de la șomaj sau de la părăsirea educației.

Corpul european de solidaritate are ca scop crearea de oportunități pentru tinerii ce se oferă voluntari sau lucrează la proiecte care sunt benefice pentru comunități și oameni în Europa.

Aflați mai multe informații despre măsurile UE privind combaterea șomajului în rândul tinerilor.

Condiții de lucru

Parlamentul European lucrează la norme noi care vor introduce noi drepturi minime în condițiile de lucru, precum durata perioadei de probă, orele de lucru și contractele cu restricții.

Eurodeputații actualizează periodic normele UE referitoare la protecția la locul de muncă. De exemplu, acestea prevăd stabilirea de limite de expunere pentru substanțe chimice dăunătoare.


Parlamentul a solicitat în mod repetat Comisiei Europene să propună măsuri privind reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, precum și al decalajului de pensii. De asemenea, în septembrie 2018, a propus măsuri referitoare la combaterea hărțuirii sexuale la locul de muncă.

Totodată, eurodeputații doresc să asigure un echilibru adecvat între viața profesională și cea privată. Aceștia lucrează la norme noi care să permită părinților și îngrijitorilor să îmbine mai bine viața profesională cu cea de familie.

O piață a muncii inclusivă

Parlamentul a propus un set de măsuri și recomandări pe care Comisia și țările UE să le implementeze, pentru a se asigura că persoanele care au fost în concedii medicale de lungă durată se pot întoarce cu ușurință la locul muncă, iar lucrătorii cu afecțiuni cronice sau cu dizabilități pot fi mai bine integrați pe piața muncii.

De asemenea, deputații europeni lucrează la Actul european privind accesibilitatea pentru a ajuta persoanele cu dizabilități să participe pe deplin la viața socială.