Relațiile cu Rusia: o provocare strategică majoră pentru Uniunea Europeană

Pe fondul temperaturilor de -20°C, oamenilor din estul Ucrainei le-au fost întrerupte alimentarea cu energie electrică, cu apă şi încălzire după ce rebelii pro-ruşi au reluat focurile şi au început să bombardeze zona, săptămâna trecută. Aceasta nu este doar o urgenţă umanitară izolată, ci are implicaţii în ceea ce priveşte securitatea Europei şi contrazice principiile de bază ale UE. Pentru acestea, Parlamentul este pregătit să reacţioneze.

Pe fondul incertitudinii asupra politicii externe viitoare a SUA şi a Rusiei, care pare de neclintit, situaţia ar putea lua turnuri neaşteptate.

Membrii subcomisiei pentru securitate şi apărare au discutat luni, 6 februarie, despre influenţa Rusiei în Ucraina şi în Caucazul de Sud şi modul în care ar trebui să reacţioneze UE.

Ucraina

"Clopotele bat pentru noi toți", a avertizat Ivanna Klympush-Tsintsadze, viceprim-ministru al Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, în cadrul subcomisiei pentru securitate şi apărare, atunci când a venit să ofere explicaţii despre ultimul atac din estul Ucrainei. Eurodeputaţii au nuanţat această afirmaţie: „Nu doar acei curajoşi ucrainieni reprezintă apărarea ţării, ci noi toţi, pentru că acest lucru nu este un război civil; acesta este un atac asupra unui stat suveran al unui alt stat”, a spus vicepreşedintele comisiei SEDE, Jaromír Stetina (PPE, Cehia), făcând referire la faptul că acţiunile Rusiei întruchipează o criză a dreptului internaţional.

Tsintsadze a avertizat că situaţia de pe teren, în zona Avdiivka din provincia Donețk, în care intensificarea bombardărilor este combinată cu întreruperi de energie electrică şi temperaturi scăzute, de -20°C, duce la o criză umanitară. Ioan Mircea Paşcu (S&D, România) a susţinut că operaţiunea actuală este „politică de sondare, deoarece una militară nu s-ar explica, în mijlocul iernii”. Membrii comisiei s-au arătat convinşi că Rusia, acum, doar „testează terenul” pentru a vedea care va fi reacţia noii administraţii americane. 

În acest context, mai mulţi deputaţi europeni au cerut UE să urmărească dacă Acordul de Pace de la Minsk este pus în aplicare şi dacă se continuă aplicarea sancţiunilor împotriva Rusiei. „Ar trebui să facem orice putem pentru a preveni ca acest război să se transforme într-un război îngheţat”, a fost apelul eurodeputatului Petras Auštrevičius (ALDE, Lituania). Cu toate acestea, unii au pus la îndoială viabilitatea Acordului de la Minsk. De exemplu, Rebecca Harms (Grupul Verzilor, Germania) a solicitat reevaluarea acestuia, pentru că, în opinia sa, „nu suntem aproape de reuşita Ucrainei în ceea ce priveşte controlul acesteia asupra frontierelor sale”. Membrii comisiei SEDE au decis de comun acord să iniţieze o rezoluţie cu privire la cele mai recente evoluţii din Ucraina.

Georgia

„Atitudinea Rusiei faţă de Caucazul de Sud şi vecinătate izvorăşte dintr-o înţelegere specifică a sistemului internaţional, ca fiind o zonă a concurenţei internaţionale ostile unde vecinătatea ar trebui să îndeplinească funcţia unei zone tampon”, a explicat ambasadorul Georgiei în Parlamentul European, Natalie Sabanadze, făcând referire la contextul în care Moscova proiectează politicile în vecinătatea sa. Cu toate acestea, ea a reafirmat voinţa ţării sale de a decide singură în privinţa orientărilor sale strategice: „Georgia vrea să facă acest lucru nu împotriva Rusiei, ci pentru Georgia”.

Parlamentul European a recunoscut reformele georgiene şi orientarea pro-europeană atunci când a aprobat scutirea de vize pentru cetăţenii georgieni, săptămâna trecută, pentru a putea intra în spaţiul UE fără viză de scurtă şedere.

Strategia în vecinătatea estică

Multe întrebări din timpul dezbaterii SEDE au făcut referire la poziţia peşedintelui Trump al SUA în Rusia şi implicaţiile acesteia. „Există foarte multe tensiuni şi un elefant mare în cameră”, a remarcat Herbert Salber, făcând aluzie la o eventuală împărţire a zonelor de interese în regiune, un fel de Yalta II, „dar în acest moment pur şi simplu nu ştiu”, a declarat reprezentantul special al UE pentru Caucazul de Sud şi pentru criza din Georgia.

Potrivit unui studiu realizat de către Think Tank, din cadrul Parlamentului European, pe baza documentelor strategie de bază actualizate, Rusia este pregătită să îşi afirme rolul său ca un centru global de influenţă. Occidentul, inclusiv UE, este perceput, în mod clar, ca o provocare majoră atât pentru ambiţia uriaşă a Rusiei, cât şi pentru securitatea acesteia.

În acest context, situaţia militară şi umanitară din Crimeea şi estul Ucrainei va continua să fie în centrul atenţiei în 2017. Sancţiunile economice ale UE pentru Rusia, introduse mai întâi în iulie 2014, vor fi aplicate, din nou, în iunie şi decembrie 2017. Între timp, Franţa şi Germania (cele două state membre ale UE implicate în negocierea procesului de pace de la Minsk) se confruntă cu alegeri electorale în 2017, iar rezultatele ar putea influenţa politicile Rusia şi strategia UE.

Mai multe informatii

• (deschideți într-o pagină nouă) Înregistrări video ale reuniunilor (06.02.2017)
• (deschideți într-o pagină nouă) Subcomisia pentru securitate şi apărare
• (deschideți într-o pagină nouă) Materialul audio-vizual despre UE-Ucraina