Reducerea emisiilor de CO2: obiective și politici UE

Citiți ce măsuri ia Uniunea Europeană pentru a îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor de dioxid de carbon în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55” în 2030.

 ©AP Images/European Union-EP
Sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii este prima piață de carbon din lume. ©AP Images/European Union-EP

Obiectivele UE privind schimbările climatice și Pactul verde european


Pentru a combate schimbările climatice, Uniunea Europeană a adoptat Legea europeană a climei care ridică ținta UE de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la cel puțin 55% până în 2030 (de la 40% în prezent) și face din atingerea neutralității climatice până în 2050 o obligație legală.

Legea privind clima face parte din Pactul verde european, foaia de parcurs a Uniunii Europene către neutralitatea climatică. Pentru a-și atinge obiectivul legat de climă, Uniunea Europeană a elaborat un pachet de măsuri ambițios cunoscut sub numele „Pregătiți pentru 55 în 2030”. Acesta cuprinde revizuirea câtorva legi interconectate și noi propuneri de legi privind clima și energia.


Consultați articolul nostru cu cifre și date despre schimbările climatice în Europa.

O schemă de comercializare a certificatelor de emisii pentru industrie


Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) urmărește să reducă emisiile de dioxid de carbon generate de industrie și obligă companiile să dețină un permis pentru fiecare tonă de CO2 pe care o emit. Companiile trebuie să le achiziționeze prin licitație. Există o serie de stimulente pentru a da un impuls inovării în acest sector.

Schema de comercializare a certificatelor de emisii este prima piață mondială de dioxid de carbon la nivel mondial și rămâne cea mai mare astfel de piață. Ea reglementează aproximativ 40 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune și se aplică pentru aproximativ 10 000 de centrale electrice și fabrici producătoare din Uniune.

Pentru alinierea ETS cu obiectivele de reducere a emisiilor din Pactul Verde european, Parlamentul a aprobat o actualizare a acestei scheme în aprilie 2023. Reformele includ o reducere a emisiilor din sectoarele acoperite de ETS până în 2030 la 62% față de nivelurile din 2005.


Cum funcționează
schema UE de comercializare a certificatelor de emisii și reforma sa în curs.

Reducerea emisiilor din transporturi în Europa


Emisiile de la avioane și vapoare


Aviația civilă produce 13,4% din emisiile totale de CO2 ale sectorului transporturilor din UE. În aprilie 2023, Parlamentul a aprobat revizuirea ETS pentru aviație astfel încât sistemul să se aplice tuturor zborurilor care pleacă din Spațiul Economic European, care include pe lângă UE, Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Zborurile care decolează și aterizează în afara acestei zone sunt acoperite în prezent de schema de reducere și compensare a carbonului pentru aviația internațională (Corsia). UE mai dorește și eliminarea alocărilor gratuite pentru aviație până în 2026 și promovarea folosirii combustibililor de aviație durabili.

Parlamentul și Consiliul au agreat că uleiul de gătit uzat, combustibilul sintetic sau chiar hidrogenul vor trebui să devină treptat norma pentru combustibilul din aviație. Ei doresc ca furnizorii să înceapă să livreze combustibil durabil din 2025, ajungând la 70% din totalul combustibilului de aviație din aeroporturile UE până în 2050.

Transportul maritim va fi la rândul său inclus în schema ETS. Deputații doresc ca sectorul maritim să reducă emisiile de gaze cu efect de seră ale vapoarelor cu 2% începând cu 2025, cu 14,5% începând cu 2035 și cu 80% începând cu 2050, față de nivelurile din 2020. Reducerile trebuie să se aplice navelor cu un tonaj brut de 5 000, care produc 90% din emisiile de CO2.

Mai multe despre acțiunile UE de reducere a emisiilor de la avioane și vapoare..

Emisiile de la mașini


Mașinile și camionetele produc 15% din emisiile de CO2 ale UE. Parlamentul a susținut propunerea Comisiei pentru zero emisii de CO2 de la mașini și camionete până în 2035. Obiectivele intermediare de reducere a emisiilor pentru 2030 sunt de 55% pentru mașini și 50% pentru camionete.


Detalii despre noile obiective în materie de emisii de CO2 pentru mașini.

Pentru a atinge aceste obiective, toate mașinile nou intrate pe piața UE începând cu 2035 vor trebui să aibă emisii zero de CO2. Aceste reguli nu se aplică mașinilor existente.

Citiți mai mult despre interzicerea vânzării mașinilor noi diesel sau cu benzină în UE.

Trecerea la vehicule cu emisii zero trebuie să se desfășoare în paralel cu dezvoltarea unei infrastructuri cuprinzătoare de stații de reîncărcare și alimentare. Eurodeputații propun ca până în 2026 să existe zone de încărcare electrică pentru mașini cel puțin la fiecare 60 de kilometri de-a lungul principalelor artere UE și stații de alimentare cu hidrogen la fiecare 100 de kilometri până în 2028.

Citiți mai mult despre cum dorește UE să crească utilizarea combustibililor durabili.

Un sistem separat de comercializare a emisiilor (ETS II) va fi creat pentru construcții și pentru transportul rutier începând cu 2027.

Reducerea emisiilor din sectorul energetic

Arderea combustibilului este responsabilă pentru mai mult de trei sferturi din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. Scăderea consumului de energie și dezvoltarea surselor de energie mai curate sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor UE în materie de climă și soluționarea dependenței UE de importurile din țări terțe.

Reducerea consumului de energie


În iulie 2023, Parlamentul a aprobat noi reguli pentru a încuraja economisirea energiei. Statele membre trebuie să asigure colectiv o reducere a consumului de energie de cel puțin 11,7% la nivelul UE până în 2030 (față de proiecțiile din 2020 pentru consum energetic în 2030). Ar trebui, totodată, să se realizeze economii anuale de energie de 1,5% (în medie) până la finalul lui 2030.

Astăzi, încălzirea și răcirea clădirilor reprezintă 40% din toată energia consumată în UE. Parlamentul lucrează la reguli pentru performanța energetică a clădirilor, cu scopul de a avea un parc de clădiri cu emisii zero până în 2050. Regulile includ:

  • strategii de renovare
  • cerința ca toate clădirile noi din UE să producă zero emisii începând cu 2030
  • instalarea de panouri solare pe clădiri noi

Citiți mai multe despre planurile UE de a-și reduce consumul de energie.

 

Creșterea ponderii energiei regenerabile


Dezvoltarea surselor de energie curată ca alternative la combustibilii fosili va ajuta, de asemenea, UE să reducă emisiile.

În prezent, peste 20% din energia consumată în UE provine din surse regenerabile.

În decembrie 2022, deputații europeni au cerut ca autorizațiile pentru producția de energie regenerabilă să fie eliberate mai rapid, inclusiv pentru panouri solare și turbine eoliene.

Deputații europeni încearcă, totodată, să încurajeze hidrogenul regenerabil și sursele regenerabile offshore, în afara celor eoliene, cum ar fi energia valurilor. UE va renunța treptat la finanțarea proiectelor de infrastructură pentru gaze naturale, iar banii sunt redirecționați către infrastructurile necesare pentru hidrogen și energia regenerabilă offshore.

În septembrie 2023, Parlamentul a aprobat un acord pentru a stimula folosirea energiei regenerabile în concordanță cu Pactul verde și cu eforturile de reducere a dependenței de energia rusească. Acordul implică o creștere a ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final de energie al UE până la 42,5%, iar țările UE ar trebui să vizeze o creștere până la 45%.

Citiți mai mult despre cum stimulează UE energia regenerabilă.


Taxarea carbonului la bunuri de import


Un mecanism de ajustare a emisiilor de carbon la frontieră ar stimula industriile UE și non-UE să-și reducă emisiile, prin aplicarea unei taxe la importul de bunuri dacă acestea provin din țări mai puțin ambițioase în politicile climatice. Se urmărește evitarea relocării emisiilor de carbon - mutarea producției în țări cu norme mai puțin stricte pentru emisii de gaze cu efect de seră.

În cadrul pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, UE va crea un Mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) prin care se va aplica o taxă pe carbon la importul anumitor bunuri din afara UE. Acesta va acoperi bunuri provenite din industriile energivore cum sunt industria oțelului, fierului, cimentului, aluminiului, îngrășămintelor și producerea hidrogenului.

Importatorii vor trebui să plătească diferența între prețul pe carbon plătit în țara în care sunt produse bunurile și prețul corespunzător alocărilor de carbon în cadrul schemei ETS a UE.

Mecanismul CBAM va fi introdus treptat din 2026 până în 2034 pe măsură ce alocările gratuite sunt eliminate din schema ETS a UE.

Parlamentul a adoptat aceste norme în aprilie 2023.


Mai multe explicații privind prevenirea relocării emisiilor de carbon.

Reducerea emisiilor de carbon din alte sectoare


Sectoarele care nu fac obiectul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii - precum transportul, agricultura, construcțiile și gestionarea deșeurilor - produc în continuare aproximativ 60% din totalul emisiilor din Uniune. Comisia a propus ca emisiile din aceste sectoare să fie reduse cu 40 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.

Reducerea va fi realizată prin intermediul unor obiective convenite la nivel național, care se calculează pe baza produsului intern brut pe cap de locuitor al fiecărei țări. Țările din Uniune cu venituri mai scăzute vor beneficia de sprijin.

În martie 2023 Parlamentul a votat pentru ridicarea ștachetei în privința reducerii gazelor cu efect de seră până în 2030 de la 30% la 40% comparativ cu nivelurile înregistrate în 2005.


Aflați care sunt
obiectivele privind reducerea emisiilor în fiecare stat membru.

Folosirea pădurilor pentru absorbția emisiilor

 

Pădurile funcționează ca niște rezervoare de carbon naturale - ele captează mai mult carbon din atmosferă decât eliberează. Pădurile din Uniune absorb echivalentul a 7% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană în fiecare an. Uniunea dorește să se folosească de acest efect pentru a combate schimbările climatice.

În martie 2023, Parlamentul și Consiliul au aprobat noi reglementări pentru utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și sectorul silvic, prin care se crește capacitatea absorbțiilor de carbon în UE cu 15% până în 2030.

Aflați cum echilibrează pădurile din UE emisiile de dioxid de carbon.

Defrișarea și degradarea pădurilor au un impact asupra obiectivelor de mediu ale UE, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice și pierderea biodiversității, dar și asupra drepturilor omului, păcii și securității. De aceea, UE se străduiește să combată pierderea pădurilor la nivel global.

În aprilie 2023, Parlamentul a adoptat norme noi care obligă companiile să verifice că produsele pe care le vând pe piața europeană nu au contribuit la defrișări sau la degradarea pădurilor nicăieri în lume.


Citiți mai multe despre cauzele defrișării și cum le combate UE.

Reducerea gazelor cu efect de seră altele decât CO2


Pentru a combate încălzirea globală UE se străduiește să reglementeze și alte gaze cu efect de seră care încălzesc planeta, cum ar fi metanul, gazele fluorurate - cunoscute și ca gaze-F - precum și substanțele care afectează stratul de ozon. Deși prezente în cantități mai mici decât CO2 în atmosferă, acestea pot avea un efect de încălzire semnificativ. Ele sunt, totodată, incluse în Acordul de la Paris.

Aflați mai multe despre politicile UE de reducere a gazelor cu efect de seră altele decât CO2.


Articole pe același subiect