Acțiunile UE de combatere a schimbărilor climatice

Combaterea schimbărilor climatice reprezintă o prioritate pentru Parlamentul European. În cele ce urmează găsiți detalii despre soluțiile la care lucrează UE și Parlamentul.

Foto: Ezra Comeau-Jeffrey on Unsplash.
Foto: Ezra Comeau-Jeffrey on Unsplash

Atenuarea încălzirii globale: o creștere de 2 °C


Media temperaturilor globale a crescut semnificativ de la Revoluția Industrială încoace, iar ultimul deceniu (2011-2020) a fost cel mai cald deceniu de când se înregistrează temperaturile. Dintre cei mai calzi 20 ani, 19 s-au înregistrat din 2000 până în prezent.

Conform serviciului Copernicus privind schimbările climatice, anul trecut a avut cea mai caldă vară înregistrată vreodată, 2022 fiind, de asemenea, al doilea cel mai cald an înregistrat în Europa. Majoritatea probelor arată că acest lucru este cauzat de creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră produse de activitatea umană.

Temperatura globală medie este astăzi cu 0,95-1,20°C mai mare decât la sfârșitul secolului al XIX-lea. Oamenii de știință consideră că o creștere de 2°C față de nivelul preindustrial va fi periculoasă și va avea efecte catastrofale asupra climei și mediului.

De aceea, comunitatea internațională este de acord că încălzirea globală trebuie să rămână cu mult sub o creștere de 2°C.

De ce este importantă acțiunea climatică a UE?


Schimbările climatice au impact asupra Europei

Schimbările climatice afectează deja Europa în diferite forme, în funcție de regiune. Acestea pot duce la creșterea temperaturii și a riscului de deșertificare, la precipitații anuale mai mari și riscuri de inundații.

UE este un emițător major de gaze cu efect seră


În 2019 Uniunea Europeană a fost al patrulea cel mai mare generator de gaze cu efect de seră din lume, după China, SUA și India. Ponderea UE în emisiile globale de gaze cu efect de seră a scăzut de la 15,2% în 1990 la 7,3% în 2019.

Mai multe date privind schimbările climatice în Europa.

UE este implicată în negocierile privind clima din cadrul Națiunilor Unite

UE este un jucător cheie în negocierile privind schimbările climatice la nivelul ONU și a semnat Acordul de la Paris. Toate statele UE sunt la rândul lor semnatare, însă pozițiile lor sunt coordonate și obiectivele de reducere a emisiilor sunt stabilite în comun la nivelul UE.

În cadrul Acordului de la Paris, UE s-a angajat să reducă până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său cu cel puțin 40 % față de nivelurile din 1990. În 2021 acest obiectiv a fost schimbat la cel puțin 55% până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050.

Consultați cronologia negocierilor pentru combaterea schimbărilor climatice.

Eforturile UE dau rezultate


În 2008, Uniunea și-a stabilit obiectivul de a reduce emisiile cu 20 % până în 2020 față de nivelurile din 1990. Până în 2019 emisiile scăzuseră cu 24% și cu 31% până în 2020, în parte datorită pandemiei Covid-19. În 2021 au fost stabilite noi obiective.

Consultați infograficul nostru referitor la progresul UE spre obiectivele climatice pentru 2020.

Pactul verde european: zero emisii nete până în 2050


În 2021 UE a făcut neutralitatea climatică - obiectivul atingerii a zero emisii nete până în 2050 - obligatorie prin lege în UE. Totodată a fost stabilit un obiectiv intermediar de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030.

Acest obiectiv - zero emisii nete - este înscris în Legea europeană a climei. Pactul verde european este foaia de parcurs pentru ca UE să devină climatic neutră până în 2050.

Legislația concretă care va permite Europei să atingă obiectivele Pactului Verde este definită în pachetul „Pregătiți pentru 55”, prezentat de Comisie în iulie 2021. Acest pachet cuprinde revizuirea legislației existente privitoare la energie și reducerea emisiilor, capitole descrise mai jos în acest articol.

UE lucrează, de asemenea, la atingerea unei economii circulare până în 2050, la crearea unui sistem alimentar durabil și la protejarea biodiversității și a polenizatorilor.


Pentru finanțarea Pactului verde, Comisia Europeană a prezentat, în ianuarie 2020, Planul de investiții pentru o Europă durabilă, care urmărește să atragă investiții publice și private de cel puțin o mie de miliarde de euro în următorul deceniu.

În cadrul planului de investiții, Fondul pentru o tranziție justă este conceput pentru a sprijini regiunile și comunitățile cele mai afectate de tranziția ecologică, de exemplu regiunile care depind în mare măsură de cărbune.

Citiți mai multe despre Pactul verde.

Emisiile de gaze cu efect de seră în funcție de sector în UE în 2019
Emisiile de gaze cu efect de seră în funcție de sector în UE

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin politicile climatice UE


UE a instituit diferite tipuri de mecanisme, în funcție de sector.

Centrale electrice și industrie


Pentru a reduce emisiile provenite de la centralele electrice și de la industrie, UE a creat prima piață majoră a carbonului. Prin schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), întreprinderile trebuie să achiziționeze permisele de emisie de CO2, deci cu cât poluează mai puțin, cu atât plătesc mai puțin. Sistemul acoperă 40 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE.

Pentru a alinia ETS la obiectivele mai ambițioase ale Pactului Verde, schema a fost actualizată pentru a reduce emisiile din industrie cu 62% până în 2030. Sistemul revizuit de comercializare a certificatelor de emisii va include sectoare poluante precum construcțiile și transportul rutier începând cu 2027, și ulterior transportul maritim.

Construcții, agricultură, gestionarea deșeurilor


Sectoarele care nu au fost incluse încă în ETS, cum ar fi construcțiile, agricultura și gestionarea deșeurilor, își vor reduce și ele emisiile prin intermediul partajării eforturilor între statele UE. Pentru a ține pasul cu obiectivele ambițioase din pachetul „Pregătiți pentru 55”, țintele de reducere din aceste sectoare vor crește de la 29% până la 40% până în 2030.

Transporturi


În ceea ce privește transportul rutier, în iunie 2022, Parlamentul European a aprobat o propunere de a atinge zero emisii de CO2 de la mașini noi și camionete în UE până în 2035.

În iunie 2022, Parlamentul a votat în favoarea revizuirii schemei ETS pentru aviație, pentru a include toate zborurile cu plecare din Zona Economică Europeană în schemă. În aprilie 2023, Parlamentul a adoptat propunerea revizuită de eliminare treptată a alocărilor gratuite pentru aviație până în 2026 și de promovare a folosirii combustibililor durabili în aviație.

Despăduriri și folosirea terenurilor


UE dorește, de asemenea, să utilizeze puterea de absorbție de CO2 a pădurilor pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. În primăvara lui 2023, deputații europeni au votat în favoarea revizuirii normelor privind defrișările și schimbarea destinației terenurilor (LULUCF). Noile reguli vor crește capacitatea de absorbție a carbonului în UE cu 15% până în 2030.

Importuri din țări cu standarde climatice mai puțin ambițioase


Parlamentul a adoptat în aprilie 2023 reguli pentru mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon. Acesta va impune o taxă pe carbon la importurile provenind din industrii cu degajare intensă de carbon din afara UE pentru a evita relocarea emisiilor în țări cu standarde de climă mai puțin ambițioase.

Aflați mai multe detalii despre măsurile luate de UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Stimularea energiei regenerabile și eficienței energetice

Producerea energiei reprezintă cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din UE. Îmbunătățirea eficienței energetice și producerea de energie mai curată ajută la atingerea obiectivelor UE în materie de climă și la reducerea dependenței acesteia de importuri.

În septembrie 2023, Parlamentul a aprobat un acord pentru stimularea energiei regenerabile. Ponderea surselor regenerabile în consumul final de energie al UE ar trebui să crească la 42,5% până în 2030, iar statele luate individual ar trebui să vizeze fiecare un procentaj de 45% pentru energie regenerabilă.


În plus, UE dorește îmbunătățirea eficienței energetice cu noi obiective aprobate de Parlament în iulie 2023: o reducere de minim 11,7% a consumului de energie la nivelul UE până în 2030 (raportat la proiecțiile din 2020 pentru consumul de energie în 2030).

Crearea unei economii durabile și circulare până în 2050

 

Tranziția către o UE neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050 în cadrul Pactului Verde înseamnă reconsiderarea întregului ciclu de viață al produselor: promovarea consumului durabil și a economiei circulare. Acest lucru ar trebui să conducă la o reducere a consumului de resurse, mai puține deșeuri și mai puține emisii de gaze cu efect de seră.

Planul de acțiune al UE pentru economia circulară include măsuri privind:

  • ambalaje și materiale plastice
  • textile durabile
  • electronică și TIC
  • constructii si cladiri
  • baterii și vehicule
  • lanțul alimentar
  • materii prime critice
  • repararea si reutilizarea bunurilor


Citiți mai multe despre ce face UE pentru a realiza o economie circulară.

Combaterea schimbărilor climatice prin conservarea biodiversității și restaurarea naturii


Restaurarea ecosistemelor naturale și conservarea biodiversității sunt importante pentru atenuarea schimbărilor climatice, pentru creșterea capacităților de stocare a carbonului în natură și pentru a crește rezistența la schimbările climatice.


Pădurile joacă un rol esențial în absorbția și transformarea emisiilor de carbon. În aprilie 2023, Parlamentul a adoptat reguli pentru a se asigura că bunurile importate în UE nu au contribuit la defrișarea sau degradarea pădurilor nicăieri în lume.