Reacția UE la schimbările climatice 

Data actualizării: 
 
Creat:   
 

Distribuiți această pagină: 

Combaterea schimbărilor climatice reprezintă o prioritate pentru Parlament. În cele ce urmează găsiți detalii despre soluțiile la care lucrează UE și Parlamentul European.

Foto: Ezra Comeau-Jeffrey on Unsplash  

Limitarea încălzirii globale: o simplă creștere de 2 °C

Media temperaturilor globale a crescut semnificativ de la Revoluția Industrială încoace, iar ultimul deceniu (2009-2018) a fost cel mai cald deceniu de când se înregistrează temperaturile. Dintre cei mai calzi 18 ani, 17 s-au înregistrat din 2000 până în prezent.

Conform serviciului Copernicus privind schimbările climatice, anul 2019 a fost, de asemenea, cel mai cald an înregistrat în Europa. Majoritatea probelor arată că acest lucru este cauzat de creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră produse de activitatea umană.

Temperatura globală medie este astăzi cu 0,91-0,96°C mai mare decât la sfârșitul secolului al XIX-lea. Oamenii de știință consideră că o creștere de 2°C față de nivelul preindustrializat va fi periculoasă și va avea efecte catastrofale asupra climei și mediului.

De aceea, comunitatea internațională este de acord că încălzirea globală trebuie să rămână cu mult sub o creștere de 2°C.

De ce este importantă reacția UE?

Conform Agenției Europene de Mediu, Uniunea Europeană este al treilea cel mai mare generator de gaze cu efect de seră din lume, după China și SUA. Sectorul energetic emitea 80,7 % din gazele cu efect de seră din UE în 2017. Eforturile comune de atenuare a riscurilor sunt esențiale, întrucât schimbările climatice afectează toate țările UE, chiar dacă nu în același mod.

Regiunea mediteraneeană se poate aștepta la mai multe temperaturi ridicate extreme și la mai puțină ploaie, în timp ce țările din regiunea continentală se confruntă cu un risc mai mare de inundații și incendii de pădure.

Eforturile UE dau rezultate. În 2008, Uniunea și-a stabilit obiectivul de a reduce emisiile cu 20 % până în 2020 față de nivelurile din 1990 și este pe drumul cel bun: în 2015, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE a cunoscut o scădere de 22 % față de nivelurile din 1990.

Consultați infograficele noastre despre schimbările climatice din Europa.

UE și politica internațională în domeniul climei

UE este un actor-cheie în cadrul negocierilor ONU privind schimbările climatice. În 2015, Uniunea a ratificat Acordul de la Paris, primul acord universal pentru combaterea schimbărilor climatice. Obiectivul său este de a atenua schimbările climatice prin menținerea creșterii temperaturii globale la 1,5 °C față de perioadele preindustrializate.

În cadrul Acordului de la Paris, UE s-a angajat să reducă până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său cu cel puțin 40 % față de nivelurile din 1990. În plus, în cadrul Pactului verde european, UE s-a angajat să atingă un nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050 și a instituit o serie de măsuri pentru atingerea acestui obiectiv.

Pactul verde european

Parlamentul a declarat o situație de urgență climatică în noiembrie 2019, solicitând Comisiei să își alinieze toate propunerile la obiectivul de limitare a încălzirii globale la sub 1,5 °C și să asigure reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Ca răspuns, Comisia condusă de președinta von der Leyen a prezentat Pactul verde european, o foaie de parcurs pentru ca Europa să devină climatic neutră până în 2050. Unul dintre obiectivele acestuia este un cadru juridic pentru climă: legislația UE privind clima.

Planul UE pentru o Europă mai ecologică și mai durabilă acoperă o gamă largă de sectoare și include obiective precum: conservarea biodiversității, asigurarea unui sistem alimentar mai sănătos, stimularea economiei circulare, promovarea investițiilor ecologice și autonomizarea industriilor pentru o tranziție ecologică, atenuând impactul socioeconomic al tranziției asupra lucrătorilor și comunităților.

Citiți mai multe despre Pactul verde.

Finanțarea UE pentru climă

Pentru finanțarea Pactului verde, Comisia Europeană a prezentat, în ianuarie 2020, Planul de investiții pentru o Europă durabilă, care urmărește să atragă investiții publice și private de cel puțin o mie de miliarde de euro în următorul deceniu.

În cadrul planului de investiții, Mecanismul pentru o tranziție justă este conceput pentru a sprijini regiunile și comunitățile cele mai afectate de tranziția ecologică, de exemplu regiunile care depind în mare măsură de cărbune.

Pentru a încuraja investițiile în activități durabile din punctul de vedere al mediului și pentru a evita finanțarea unor proiecte de dezinformare ecologică care pretind a fi „verzi”, dar în realitate nu sunt, UE a introdus noi norme pentru a defini activitățile care se califică drept ecologice sau durabile.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

UE a instituit diferite tipuri de mecanisme, în funcție de sector.

Pentru a reduce emisiile provenite de la centralele electrice și de la industrie, UE a creat prima piață majoră a carbonului. Prin schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), întreprinderile trebuie să achiziționeze permisele de emisie de CO2, deci cu cât poluează mai puțin, cu atât plătesc mai puțin. Sistemul acoperă 45 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE.

Pentru alte sectoare, cum ar fi construcțiile sau agricultura, reducerile vor fi realizate prin intermediul obiectivelor privind emisiile convenite la nivel național, care se calculează pe baza produsului intern brut pe cap de locuitor al țărilor.

În ceea ce privește transportul rutier, la începutul anului 2019, Parlamentul European a sprijinit legislația de reducere a emisiilor de CO2 cu 37,5 % pentru autoturismele noi, cu 31 % pentru camionete și cu 30 % pentru camioanele noi până în 2030.

UE dorește, de asemenea, să utilizeze puterea de absorbție a CO2 a pădurilor pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. În 2017, deputații europeni au votat în favoarea unui regulament pentru a preveni emisiile cauzate de despăduriri și de schimbarea destinației terenurilor.

Aflați mai multe detalii despre măsurile luate de UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Abordarea provocării energetice

UE combate schimbările climatice și printr-o nouă politică privind energia curată, adoptată de Parlament în 2018. Accentul este pus pe creșterea, până în 2030, a ponderii energiei din surse regenerabile consumate până la 32 % și pe crearea posibilității ca oamenii să își producă propria energie ecologică.

În plus, UE dorește să îmbunătățească eficiența energetică cu 32,5 % până în 2030 și a adoptat legislația privind clădirile și aparatele de uz casnic.

Aflați mai multe despre măsurile UE de promovare a energiei curate.