Cum îmbunătățește UE drepturile lucrătorilor și condițiile de muncă
Aflați cum ameliorează UE drepturile lucrătorilor și condițiile de muncă, începând cu orele de lucru și concediul parental, până la sănătate și siguranță la locul de muncă.
UE a pus în aplicare un set de reguli pentru a consolida protecția socială. Acestea includ cerințe minime privind condițiile de muncă, cum ar fi timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, drepturile lucrătorilor la informare cu privire la aspectele importante ale angajării și detașarea lucrătorilor. Acestea reprezintă temelia politicilor sociale ale Europei.
Condițiile de muncă
Timpul de lucru
UE a introdus standarde minime comune privind orele de lucru aplicabile în toate statele membre. Legislația europeană în domeniul timpului de lucru stabilește drepturi individuale pentru toți lucrătorii, cu un maxim de 48 de ore de muncă pe săptămână, concediu anual plătit de cel puțin 4 săptămâni pe an, perioade de odihnă și norme privind munca pe timp de noapte, munca în schimburi și modelele de muncă.
Protecția pentru noile forme de muncă
De-a lungul anilor, Europa a asistat la schimbări semnificative pe piața muncii, inclusiv digitalizarea și dezvoltarea de noi tehnologii, creșterea flexibilității și fragmentarea muncii. Aceste evoluții au generat noi forme de muncă, cu o creștere a posturilor temporare și a locurilor de muncă nestandardizate.
Pentru a proteja toți lucrătorii din UE și pentru a îmbunătăți drepturile acestora, Parlamentul a adoptat în 2019 noi norme care introduc drepturi minime în condițiile de lucru.
Legislația stabilește măsuri de protecție cum ar fi:
- limitarea duratei perioadei de probă la șase luni
- introducerea formării obligatorii gratuite
- interzicerea contractelor restrictive
În prezent deputații lucrează la o directivă care să amelioreze condițiile pentru lucrătorii pe platforme digitale, cum ar fi Uber, Bolt sau Glovo. Regulile propuse urmăresc definirea corectă a statutului profesional al lucrătorilor digitali, astfel încât drepturile lor să fie protejate.
Lucrul la distanță
Deși lucrul la distanță a crescut eficiența și flexibilitatea pentru angajatori și angajați, a estompat totuși distincția dintre muncă și viața privată. Pentru a se asigura că folosirea intensă a instrumentelor digitale nu afectează drepturile angajaților, Parlamentul a solicitat o normă la nivel european care să permită acestora din urmă să se deconecteze de la serviciu în afara orelor de program fără a avea de suferit consecințe. Eurodeputații mai doresc și introducerea unor standarde minime pentru munca la distanță.
Citiți mai multe despre cum dorește Parlamentul să garanteze dreptul de a se deconecta.
Venituri minime adecvate
În 2017 UE și-a reafirmat angajamentul de a asigura venituri echitabile pentru toți lucrătorii. În septembrie 2022 europarlamentarii au adoptat primul act normativ privind veniturile minime adecvate.
Statele pot folosi diferite criterii pentru a stabili dacă veniturile sunt adecvate - de exemplu, acestea pot compara veniturile cu un coș național de bunuri și servicii, sau cu valori de referință folosite pe scară largă, cum ar fi 60% din salariul mediu brut sau 50% din media veniturilor brute. Regulile urmăresc, de asemenea, să promoveze negocierile colective și să întărească drepturile lucrătorilor.
Sănătatea și siguranța lucrătorilor
Uniunea Europeană adoptă o legislație în domeniul sănătății și securității la locul de muncă, care să completeze și să sprijine activitățile statelor membre.
Directiva europeană privind siguranța și sănătatea la locul de muncă stabilește principiile generale referitoare la cerințele minime de sănătate și siguranță. Acestea se aplică în aproape toate sectoarele activității publice și private și definește obligațiile pentru angajatori și angajați.
În plus, există norme specifice privind expunerea la substanțe periculoase, anumite grupuri de lucrători (femeile însărcinate sau tinerii), sarcini specifice (manipularea manuală a încărcăturilor) și locurile de muncă (navele de pescuit).
Directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de substanțele cancerigene sau mutagene la locul de muncă, de exemplu, este actualizată periodic stabilind limite de expunere pentru anumite substanțe. În 2022 deputații europeni au reușit să includă în lista actualizată a directivei substanțele dăunătoare pentru sănătatea reproducerii. Parlamentul a mai adoptat și norme specifice care limitează expunerea la azbest la locul de muncă.
Statele membre pot stabili standarde mai stricte în momentul transpunerii directivelor UE în legislația națională.
Cu o forță de muncă mai în vârstă și o vârstă de pensionare mai târzie, riscul de dezvoltare a problemelor de sănătate a crescut. În 2018, Parlamentul European a adoptat un raport ce propune măsuri care să faciliteze întoarcerea oamenilor la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată și pentru a include persoanele cu boli cronice și cu dizabilități în forța de muncă.
În iulie 2022, în contextul creșterii problemelor de sănătate mintală în UE, Parlamentul a cerut instituțiilor UE și statelor membre să conștientizeze nivelul crescut al problemelor de sănătate mintală legate de muncă și să caute soluții pentru a preveni aceste probleme.
Echilibrul între viața profesională și cea privată și egalitatea de gen
Parlamentul European a fost întotdeauna un apărător puternic al egalității de gen în toate activitățile sale. Pentru a oferi mai multe șanse egale femeilor și bărbaților și pentru a încuraja o mai bună împărțire a responsabilităților de îngrijire, Parlamentul a adoptat, în 2019, un set de norme care să permită părinților și lucrătorilor să aibă grijă de rudele cu condiții medicale grave pentru a-și echilibra munca și viața privată.
Directiva stabilește un concediu de paternitate de cel puțin 10 zile, un concediu parental de cel puțin 4 luni pentru fiecare părinte (dintre care 2 luni nu sunt transferabile) și 5 zile pe an de concediu plătit pentru îngrijitori.
Drepturile de maternitate sunt definite în directiva privind lucrătoarele gravide, stabilind o perioadă minimă pentru concediul de maternitate de 14 săptămâni, cu 2 săptămâni de concediu obligatoriu înainte și/sau după naștere.
Parlamentul, de asemenea, încurajează în mod continuu eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați, reducerea decalajul între pensii și insistă asupra combaterii hărțuirii morale și sexuale.
Noile reguli agreate de Parlament și Consiliu în decembrie 2022 vor forța companiile să dezvăluie informații legate de salarii, pentru a permite lucrătorilor să compare veniturile și să scoată la iveală decalajele de plată în funcție de gen.
Mobilitatea lucrătorilor în cadrul UE
Normele UE privind coordonarea sistemelor de protecție socială ale statelor membre garantează libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE în vederea studiilor sau muncii, fără ca aceștia să-și piardă, parțial sau în totalitate, drepturile de securitate socială. Legislația UE reglementează concediul de boală, concediul de maternitate/paternitate, familia, șomajul și alte avantaje similare ce se află în curs de revizuire.
Eurodeputații au aprobat în 2019 planurile de înființare a unei noi agenții a UE, Autoritatea Europeană a Muncii, pentru a asista statele membre și Comisia Europeană să pună în aplicare și să asigure respectarea legislației UE în domeniul mobilității forței de muncă și coordonării sistemelor de asigurări sociale.
Angajații pot fi trimiși de către companiile lor într-un alt stat membru cu titlu temporar, pentru a îndeplini anumite sarcini. În 2018, normele UE privind detașarea lucrătorilor au fost revizuite pentru a asigura egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă în același loc.
Pentru a combate șomajul și a armoniza oferta și cererea de pe piața muncii în Europa, Parlamentul a aprobat, în 2016, o nouă lege pentru revizuirea rețelei europene de ocupare a forței de muncă (EURES) cu o bază de date la nivelul european ce ar face legătura automat între profilele din CV-uri și ofertele de muncă.
Dialogul social
Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) sunt implicați în elaborarea politicilor europene sociale și de ocupare a forței de muncă prin intermediul așa-numitului „dialog social”. Comisia se consultă cu partenerii sociali înainte de a lua măsuri în domeniul politicii sociale. Ulterior, partenerii sociali pot decide să negocieze un acord între ei.
UE dorește, de asemenea, ca lucrătorii să fie implicați în procesul decizional al politicii sociale europene și a stabilit un cadru general privind dreptul lucrătorilor la informare, consultare și participare.
Normele UE impun ca, în cazul concedierilor în masă, angajatorul să negocieze cu reprezentanții lucrătorilor.
La nivel transnațional, angajații sunt reprezentați de comitetele europene de întreprindere. Prin intermediul acestor organisme, lucrătorii sunt informați și consultați de către conducere cu privire la orice decizie semnificativă la nivelul UE ce le-ar putea afecta condițiile de muncă. Europarlamentarii doresc o actualizare a reglementărilor care să întărească rolul comitetelor europene de întreprindere.
Mai multe informații despre politicile sociale ale UE
Mai multe informaţii
-
Opens in a new window
Studiu: sănătate și securitate socială (EN)
