O mai bună sănătate publică - măsurile UE pe înțelesul tuturor  

Data actualizării: 
 
Creat:   
 

Distribuiți această pagină: 

Fotografie de Owen Beard on Unsplash  

UE contribuie la îmbunătățirea sănătății publice acordând finanțare și adoptând legi în numeroase domenii, cum ar fi alimentele, combaterea bolilor, calitatea aerului și multe altele.

De ce avem nevoie de politici de sănătate la nivelul UE

Responsabilitatea principală pentru organizarea și acordarea îngrijirilor medicale și a prestațiilor de securitate socială revine în primul rând guvernelor naționale. Prin urmare, rolul UE este de a completa și susține politicile statelor membre pentru îmbunătățirea sănătății europenilor, reducerea inegalităților în materie de sănătate și trecerea la o Europă mai socială.


Evoluția pieței forței de muncă și libera circulație a persoanelor și a mărfurilor pe piața internă impun coordonarea în chestiunile de sănătate publică. Politica UE în domeniul sănătății publice a ajutat țările să-și pună în comun resursele și să facă față împreună provocărilor comune, cum ar fi rezistența la antimicrobiene, bolile cronice care pot fi prevenite și îmbătrânirea populației.

UE transmite recomandări și are legi și standarde pentru a proteja cetățenii, referitoare la produsele și serviciile medicale (cum ar fi produsele farmaceutice, dispozitivele medicale, e-sănătatea) și la pacienți (cum ar fi normele privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere).

Epidemia de coronavirus

În timpul crizei Covid-19, UE a colaborat cu statele membre pentru a consolida sistemele naționale de sănătate și pentru a limita răspândirea virusului. Aceste obiective sunt puse în aplicare prin acțiuni concrete: de la livrarea de echipamente individuale de protecție și materiale medicale în întreaga Europă, la mobilizarea de resurse în cercetare și inovare pentru a găsi tratamente și măsuri eficiente; de la coordonarea cerințelor legate de călătorii la monitorizarea distribuirii vaccinurilor.

Consultați cronologia acțiunilor UE împotriva Covid-19.

Un program consolidat al UE în domeniul sănătății

Politicile în domeniul sănătății sunt finanțate prin programul UE în domeniul sănătății, care încurajează cooperarea și promovează strategii pentru o stare bună de sănătate și pentru servicii medicale de calitate.


Epidemia de coronavirus a arătat că țările UE trebuie să coopereze mai bine și să se coordoneze în perioade de criză. Într-o rezoluție privind planul de redresare economică, deputații în PE au insistat asupra creării unui nou program european de sănătate, de sine stătător. Ca răspuns la solicitarea Parlamentului, Comisia a propus un nou program UE în domeniul sănătății, denumit „EU4Health”, care a fost adoptat de Parlament în martie 2021. Programul în valoare de 5,1 miliarde de euro urmărește să remedieze deficiențele descoperite în timpul pandemiei, să amelioreze capacitatea UE de reacție la crize, și să promoveze inovarea și investițiile în domeniul sănătății.

Noul program EU4Health se axează pe trei priorități principale:

  • protecția cetățenilor Uniunii în caz de pericole sanitare transfrontaliere grave;
  • medicamente și materiale medicale disponibile și la prețuri accesibile;
  • consolidarea sistemelor de sănătate și a personalului medical disponibil.
Agențiile UE pentru sănătate și siguranță la locul de muncă 
  • Agenția Europeană de Mediu (AEM)  
  • Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA)  
  • Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) 

Medicamente și dispozitive medicale

UE reglementează autorizarea și clasificarea medicamentelor prin rețeaua europeană de reglementare a medicamentelor, un parteneriat între Agenția Europeană pentru Medicamente, autoritățile naționale de reglementare și Comisia Europeană. Siguranța produselor autorizate continuă să fie monitorizată și după introducerea pe piață.


Există norme specifice care reglementează medicamentele pentru copii, cele pentru bolile rare, produsele pentru terapie avansată și studiile clinice. UE dispune, de asemenea, de norme pentru combaterea medicamentelor falsificate și controlul comerțului cu medicamente.


Întrucât normele privind utilizarea canabisului medical variază foarte mult de la un stat membru la altul, în 2019 Parlamentul a solicitat o abordare la nivelul UE și o cercetare științifică finanțată corespunzător.

Îngrijirile medicale în străinătate

Cardul european de asigurări de sănătate (CEAS) garantează că persoanele care locuiesc în UE pot avea acces la îngrijirile medicale necesare, asigurate de stat, pe durata unei șederi temporare - indiferent dacă este vorba de o călătorie de afaceri, de vacanță sau de studii în străinătate - în toate țările UE și în Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Serviciile medicale trebuie oferite în aceleași condiții și cu aceleași costuri (gratuit în anumite țări) ca și cele pentru persoanele asigurate în țara respectivă.

Promovarea sănătății și combaterea bolilor

UE acționează pentru promovarea sănătății și prevenirea unor boli cum ar fi cancerul, bolile mintale și bolile rare și oferă informații privind bolile prin intermediul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).


Combaterea cancerului a fost întotdeauna o prioritate a UE. UE investește fonduri în proiecte de cercetare și în programe de formare, adoptă legislație și completează eforturile statelor membre, comunicând informații și bune practici. Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune ambițios al UE pentru combaterea cancerului, denumit „Planul european de combatere a cancerului”, în februarie 2021.

Consumul de tutun este responsabil de aproape 700 000 de decese pe an în UE. Versiunea actualizată a Directivei UE privind tutunul, care urmărește să facă produsele din tutun mai puțin atractive pentru tineri, a devenit aplicabilă în 2016. Recomandarea Consiliului din 2009 privind mediile fără fum de țigară solicită statelor membre să protejeze cetățenii de expunerea la fumul de țigară în locurile publice și la locul de muncă.


Aproximativ 30 de milioane de europeni sunt afectați de boli rare sau complexe. Pentru a ajuta la diagnosticare și tratament, în 2017 UE a creat Rețelele europene de referință (RER). Cele 24 de rețele virtuale existente reunesc specialiști din mai multe țări în diferite domenii, de exemplu siguranța pacienților sau prevenirea rezistenței la antimicrobiene.


Rezistența la antimicrobiene (RAM) este din ce în ce mai extinsă, din cauza utilizării excesive a antibioticelor, a depozitării inadecvate a medicamentelor și a faptului că nu se creează noi substanțe. Aceasta cauzează aproximativ 33 000 de decese pe an în UE. Planul de acțiune al UE din 2017 împotriva rezistenței la antimicrobiene are scopul de a crește nivelul de conștientizare, de a promova o mai bună igienă și de a stimula cercetarea. În 2018 a fost adoptat un nou Regulament privind medicamentele de uz veterinar, pentru a reduce utilizarea antibioticelor în agricultură și a opri transmiterea rezistenței de la animale la oameni.


Mai multe țări din UE se confruntă cu focare de boli care pot fi prevenite prin vaccinare, cum ar fi rujeola, din cauza ratelor de vaccinare insuficiente. Într-o rezoluție adoptată în 2018, deputații solicită o mai bună aliniere a programelor de vaccinare din Europa, o mai mare transparență în ceea ce privește producția de vaccinuri și achiziții în comun pentru a reduce prețurile.

Aer și apă mai curate

Calitatea proastă a aerului este principala cauză de mediu a deceselor premature în Europa. De la începutul anilor '70, UE a luat măsuri prin controlarea emisiilor de substanțe nocive. În cadrul pachetului de politici pentru un aer curat, în 2016 a fost adoptată o nouă directivă, care stabilește limite naționale de emisii mai stricte pentru principalii poluanți atmosferici, cum ar fi oxizii de azot, pentru a reduce la jumătate impactul acestora asupra sănătății în comparație cu 2005.


Directiva-cadru privind apa protejează apele Uniunii și se referă la toate apele subterane și de suprafață, inclusiv râuri, lacuri și ape de coastă.


Apele pentru scăldat sunt monitorizate de statele membre pentru a depista bacteriile, pe baza Directivei privind apa pentru scăldat.


De asemenea, UE actualizează acum Directiva privind apa potabilă pentru a îmbunătăți calitatea apei potabile și accesul la aceasta și pentru a reduce deșeurile generate de consumul de apă îmbuteliată.


Alimente sigure

Pentru protecția sănătății, UE a stabilit norme care garantează un nivel ridicat de siguranță în toate etapele procesului de producție și distribuție a alimentelor. În 2017, inspecțiile oficiale de-a lungul lanțului alimentar au devenit mai stricte.

Există norme specifice de igienă pentru:

  • alimentele de origine animală;
  • contaminarea alimentelor (stabilirea nivelurilor maxime pentru contaminanți precum nitrați, metale grele sau dioxine);
  • alimente noi (produse din microorganisme sau cu o structură moleculară primară nouă);
  • materialele care intră în contact cu alimentele (cum ar fi materialele de ambalare sau vesela).

De asemenea, UE dispune de un cadru juridic strict pentru cultivarea și comercializarea organismelor modificate genetic (OMG) utilizate în hrana pentru animale și produsele alimentare. Parlamentul European acordă o atenție deosebită riscurilor potențiale pentru sănătate și s-a opus planurilor de autorizare a unor noi plante modificate genetic, cum ar fi boabele de soia.


În 2019, deputații în Parlamentul European au adoptat un raport privind modul de îmbunătățire a utilizării sustenabile a pesticidelor și au susținut raportul comisiei sale speciale, care pleda pentru proceduri de autorizare mai transparente.


Din ce în ce mai mulți consumatori cumpără produse alimentare ecologice, așa că UE și-a actualizat în 2018 normele privind agricultura ecologică, pentru a se asigura controale mai stricte și a preveni mai bine contaminarea.


În mai 2020, Comisia Europeană a propus o nouă strategie a UE privind sustenabilitatea alimentară, pentru ca alimentele să fie sigure, nutritive și sănătoase.

Sănătatea la locul de muncă

Legislația UE stabilește cerințe minime de sănătate și siguranță pentru a vă proteja la locul de muncă, permițând în același timp statelor membre să aplice dispoziții mai stricte. Există dispoziții specifice privind utilizarea echipamentelor, protecția femeilor însărcinate și a lucrătorilor tineri și expunerea la zgomot sau la substanțe specifice, cum ar fi agenții cancerigeni și mutageni.


Îmbătrânirea forței de muncă în Europa și creșterea vârstei de pensionare pun probleme pentru sistemele de sănătate. În 2018, deputații europeni au propus măsuri de menținere și reintegrare la locul de muncă a lucrătorilor care au suferit accidente sau care au probleme cronice de sănătate. Printre acestea se numără o mai mare adaptabilitate a locurilor de muncă, prin programe de dezvoltare a competențelor, condiții de lucru flexibile și susținerea lucrătorilor, printre altele oferindu-le îndrumare și asigurându-le accesul la psiholog sau terapeut.


O societate incluzivă

Pentru a asigura participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate, Parlamentul a aprobat în 2019 Actul european privind accesibilitatea. Noile norme urmăresc ca produsele și serviciile esențiale, cum ar fi smartphone-urile, computerele, cărțile electronice, biletele, automatele de check-in și ATM-urile, să fie accesibile persoanelor în vârstă și persoanelor cu dizabilități din întreaga UE.


Într-o rezoluție adoptată în iunie 2020, Parlamentul a solicitat o nouă strategie cuprinzătoare și ambițioasă a UE pentru persoanele cu dizabilități după 2020, care să integreze drepturile acestor persoane în toate politicile și domeniile și să asigure un acces egal la servicii medicale, educație, locuri de muncă, transport public și locuințe.

În martie 2021 Comisia a adoptat noua Strategie pentru perioada 2021-2030, care îndrumă statele UE să îmbunătățească în continuare drepturile și participarea în societate a persoanelor cu dizabilități.

Aflați mai multe despre politicile sociale ale UE: