UE și acordul de la Paris: către neutralitatea climatică

Pentru atingerea dezideratelor Acordului de la Paris, UE a făcut obligatorii din punct de vedere juridic obiectivele climatice pe termen lung, inclusiv neutralitatea climatică până în 2050.

Pe 28 noiembrie 2019, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care se solicită ca UE să ajungă la neutralitatea climatică până în 2050 ca obiectiv al UE pe termen lung în temeiul acordului de la Paris și care fixează obiectivul reducerii emisiilor la 55% până în 2030. Într-o rezoluție separată, Parlamentul European a declarat situația de urgență privind clima. În decembrie 2019 Comisia Europeană a prezentat foaia de parcurs pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic: Pactul Verde.

Acordul de la Paris are ca scop limitarea încălzirii globale la mult sub 2°C și continuarea eforturilor de limitare a acesteia la 1,5°C pentru a evita consecințele catastrofale ale schimbărilor climatice. A fost semnat de 194 de țări și Uniunea Europeană. Toate țările UE sunt semnatare pe cont propriu, dar își coordonează pozițiile și stabilesc obiective comune de reducere a emisiilor la nivelul UE.

Obiective naționale de reducere a emisiilor

Pentru a atinge ținta Acordului de la Paris, țările trebuie să își stabilească obiective pentru eforturile climatice la fiecare cinci ani, intensificând în timp nivelul acțiunilor. Aceste obiective sunt cunoscute sub numele de contribuții determinate la nivel național (CDN). Ele vor fi revizuite următoarea dată în 2025.

Obiectivele climatice ale UE

UE a fost prima economie importantă care și-a prezentat obiectivul de reducere a emisiilor în baza acordului de la Paris, promițând să reducă emisiile de CO2 cu 40% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990.

În iunie 2021 Parlamentul a adoptat legea climei europene, făcând din angajamentul politic pentru neutralitate climatică până în 2050 o obligație legală în cadrul Pactului Verde.

De ce sunt importante conferințele ONU privind schimbările climatice?

Statele care au semnat Acordul de la Paris se reunesc anual la o Conferință a ONU cu privire la schimbările climatice, cunoscută drept COP (prescurtare de la Conferința părților semnatare), pentru a evalua progresele făcute și a discuta următorii pași în lupta cu schimbările climatice. Aceste întruniri strâng laolaltă reprezentanții guvernelor, sectorul privat, societatea civilă și reprezentanții sectoarelor industriale.

La fiecare cinci ani sunt reevaluate acțiunile realizate de state. Pe baza acestei evaluări, țările trebuie să-și intensifice în continuare planurile de acțiune pentru climă.

Într-o rezoluție aprobată pe 21 noiembrie 2023, Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea față de creșterea temperaturii globale; fereastra de oportunitate pentru a rămâne sub +1,5°C se închide cu o viteză alarmantă, în schimb, dacă se continuă politicile actuale, creșterea ar putea atinge +2,8°C până la sfârșitul secolului.

Eurodeputații au cerut încetarea tuturor subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili cât mai curând posibil și în orice caz nu mai târziu de 2025. Totodată, aceștia au făcut apel la toate statele să-și întărească angajamentele pentru mediu și să își aducă aportul cuvenit la creșterea finanțării acțiunilor internaționale pentru climă.

Aflați mai multe despre negocierile internaționale în domeniul schimbărilor climatice din infograficul nostru.

Mai multe informaţii

• Pe scurt: Conferința asupra schimbărilor climatice din Glasgow COP26
• Pe scurt: adoptarea legii europene a climei (EN)
• (deschideți într-o pagină nouă) Urmăriți înregistrarea interviului cu Pascal Canfin, președintele comisiei pentru mediu
• (deschideți într-o pagină nouă) Strategia pe termen lung pentru 2050 - site-ul Comisiei Europene
• Negocieri climatice internaționale: Conferința ONU COP25 privind schimbările climatice de la Madrid

Articole pe același subiect

• Schimbările climatice

• Economia circulară și reducerea deșeurilor

• Bugetul UE pe termen lung