Premiul Saharov 2020: candidații

Aflați cine sunt candidații din acest an la Premiul Saharov pentru libertatea de gândire decernat de Parlamentul European.

Parlamentul decernează Premiul Saharov în fiecare an pentru a omagia persoane sau organizații cu merite excepționale, care luptă pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului. În 2019, premiul a fost acordat lui Ilham Tohti, un economist uigur, militant pentru drepturile minorității uigure din China.

Nominalizările la Premiul Saharov pot fi prezentate de grupurile politice și/sau de grupuri de cel puțin 40 de deputați.

Grupurile politice au prezentat nominalizările de anul acesta în cadrul unei reuniuni comune a Comisiei pentru afaceri externe, a Comisiei pentru dezvoltare și a Subcomisiei pentru drepturile omului, ce s-a ținut în Bruxelles, la 28 septembrie 2020.

Nominalizările la Premiul Saharov pentru libertatea de gândire din anul 2020 sunt:

Opoziția democratică din Belarus este reprezentată de Consiliul de coordonare, o inițiativă a unor femei curajoase - principala candidată a opoziției, Svetlana Tihanovskaia, laureata Premiului Nobel, Svetlana Alexievici, muziciana și activista politică Maria Kalesnikova și activistele politice Olga Kovalkova și Veronika Țepkalo -, alături de personalități politice și figuri cunoscute ale societății civile - bloggerul video și deținutul politic Serghei Tihanovski, Ales Beliațki, fondator al Centrului bielorus pentru drepturile omului „Viasna”, Serghei Dilevski, Stepan Putsila, fondatorul canalului Telegram NEXTA și Mikola Statkevici, deținut politic și candidat la președinție la alegerile din 2010.

Svetlana Tihanovskaia este profesoară, activistă pentru drepturile omului și politiciană; după arestarea soțului său, a participat la alegerile prezidențiale din 2020, fiind principalul candidat al opoziției din Belarus. Alexandr Lukașenko a fost declarat câștigător în urma unei curse marcate de acuzații de fraudă electorală pe scară largă, iar Tihanovskaia, după ce a cerut renumărarea voturilor, a trebuit să se refugieze în Lituania de teamă să nu ajungă în închisoare. Ca reacție la acuzațiile de fraudă electorală, au izbucnit ample proteste pașnice, pe care regimul a încercat să le înăbușe printr-o violență fără precedent. Între timp, a fost instituit un Consiliu de coordonare pentru a reprezenta poporul bielorus și pentru a facilita un transfer pașnic al puterii.

„Cetățenii din Belarus merită Premiul Saharov, deoarece persoane aparținând tuturor generațiilor s-au revoltat împotriva dictaturii lui Lukașenko (...). Violența nu va împiedica poporul bielorus să revendice alegeri libere și schimbări democratice”, a declarat Sandra Kalniete, deputată din Letonia și membră a Grupului PPE. Deputata din Țările de Jos, membră a Grupului S&D, Kati Piri a declarat: „Această nominalizare este o dovadă a susținerii ferme pe care o acordăm revendicărilor și aspirațiilor legitime ale poporului bielorus de a avea alegeri noi, libere și corecte, o guvernanță democratică, drepturi fundamentale și de a vedea sfârșitul represiunii autoritare pe continentul european”.

Urmas Paet, deputat estonian din Grupul Renew Europe, a adăugat că „opoziția democratică din Belarus este un concept inevitabil mai larg, iar această candidatură prezintă o viziune globală, care reflectă realitatea unei opoziții diverse și sprijină în mod clar curajul și eroismul societății sale civile”.

Deputata poloneză din Grupul ECR, Anna Fotyga, a explicat astfel motivul pentru care partidul său a decis să sprijine nominalizarea opoziției democratice din Belarus, reprezentată de Svetlana Tihanovskaia: „De-a lungul acestor ani, în ciuda diviziunilor politice, am sprijinit, în Parlamentul European, societatea și opoziția democratică din Belarus. A fost alegerea lor (...) ca Svetlana Tihanovskaia să devină lidera și reprezenta opoziției democrate.”

Când Statul Islamic a ajuns în Mosul, în august 2014, Monsenior Najeeb Moussa Michaeel, arhiepiscopul Mosulului, a asigurat evacuarea creștinilor, siriacilor și caldeenilor către Kurdistanul irakian și a salvat peste 800 de manuscrise istorice din secolele XIII-XIX. Manuscrisele au fost ulterior digitalizate și expuse în Franța și Italia. Din 1990, el a contribuit la protejarea a încă 8 000 de manuscrise și 35 000 de documente ale Bisericii Orientale.

„Avem o ocazie extraordinară să acordăm acest premiu unei persoane curajoase, unui apărător neobosit al creștinilor din acea regiune, pentru a recunoaște și evidenția eforturile acestui preot care s-a opus barbariei și a salvat manuscrisele din Irak”, a declarat Nicolas Bay, deputat francez din Grupul ID.

Activiștii de mediu de pe fluviul Guapinol - Porfirio Sorto Cedillo, José Avelino Cedillo, Orbin Naún Hernández, Kevin Alejandro Romero, Arnold Javier Aleman, Ever Alexander Cedillo, Daniel Marquez și Jeremías Martínez Díaz - sunt membri ai Comitetului municipal de apărare a bunurilor publice și comune din Tocoa, în Honduras. Ei se află în închisoare pentru că au participat la o tabără pașnică de protest împotriva unei companii miniere, ale cărei activități au dus la contaminarea fluviilor Guapinol și San Pedro. Unii deținuți au fost eliberați, însă apărătorii de pe fluviul Guapinol sunt încă în închisoare, chiar dacă acuzarea nu a prezentat nicio probă solidă pentru a justifica prelungirea detenției lor.

Berta Cáceres, asasinată în martie 2016, a fost o ecologistă curajoasă și o cunoscută activistă pentru drepturile funciare provenită din rândul comunității băștinașe Lenka din Honduras. A fost cofondatoare a Consiliului Popoarelor Indigene din Honduras (COPINH). Timp de peste două decenii, a luptat împotriva acaparării terenurilor, a exploatărilor forestiere ilegale și a megaproiectelor. A primit Premiul Goldman pentru Mediu (Goldman Environmental Award) în 2015.

Tilly Metz, deputată luxemburgheză din Grupul Verts/ALE, a descris dificultățile cu care se confruntă în această perioadă activiștii pentru drepturile omului din Honduras. „Acestea sunt două cazuri simbolice care arată nedreptatea și impunitatea din Honduras... Hondurasul are cea mai mare rată a criminalității pe cap de locuitor, devenind cea mai periculoasă țară din lume pentru activiștii de mediu și apărătorii drepturilor funciare”.

Militanții polonezi pentru drepturile persoanelor LGBTI Jakub Gawron, Paulina Pajak, Paweł Preneta și Kamil Maczuga au creat în 2019 site-ul web „Atlasul urii”, un proiect ce prezintă și monitorizează numeroasele municipalități locale din Polonia care au adoptat, au respins sau sunt în curs de a vota „rezoluții anti-LGBTI”, difuzând informații activiștilor, mediei și politicienilor. În prezent, peste 100 de municipalități sau autorități locale din Polonia s-au declarat „zone fără LGBTI” sau au adoptat așa-numite „Carte regionale ale valorilor familiei”. În 2020, Gawron, Pajak și Preneta au fost acționați în justiție de cinci municipalități locale pentru a le fi prejudiciat grav reputația, cerându-li-se să prezinte scuze publice și să plătească despăgubiri „organizațiilor care apără familia” din cele cinci regiuni.

(...) „Această nominalizare reflectă un principiu mai amplu; respectarea statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale, tocmai valorile pe care premiul ar trebui să le reprezinte. Acești activiști sunt în prezent dați în judecată din cauza acțiunilor lor de a dezvălui discriminarea cu care se confruntă persoanele LGBTI”, a declarat deputata suedeză Malin Björk (GUE/NGL).

Calendar

• 22 octombrie: anunțarea câștigătorului de Președintele Parlamentului și de liderii grupurilor politice
• 16 decembrie: Ceremonia de decernare a Premiului Saharov la Strasbourg

Etapele următoare

Pe baza nominalizărilor oficiale, Comisia pentru afaceri externe și Comisia pentru dezvoltare aleg prin vot trei finaliști. Ulterior, Conferința președinților - formată din Președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice - selectează laureatul(a).

Mai multe informații

• Premiul Saharov