Relațiile UE-Turcia: între cooperare și tensiuni 

Data actualizării: 
 
Creat:   
 

Distribuiți această pagină: 

Tensiunile pe teme precum democrația, migrația și forajele energetice ilegale au determinat regândirea relațiilor UE-Turcia. În ce stadiu se află cooperarea?

Relațiile UE-Turcia s-au deteriorat atât de mult încât UE trebuie să facă o reevaluare profundă a acestora, au declarat deputații europeni într-un raport adoptat pe 19 mai 2021. Preocupați de drepturile omului și de situația statului de drept în această țară, deputații au avertizat că relațiile au ajuns la un minim istoric.


Deși acest moment este departe de a fi singura ocazie în care Parlamentul s-a declarat îngrijorat, UE și Turcia se bucură de relații strânse în multe domenii.


De la comerț la NATO, timp de zeci de ani, UE și Turcia au întreținut relații productive în multe domenii. Dar, în ultimii ani, relațiile s-au răcit pe măsură ce au crescut preocupările privind intervenția militară a Turciei în Siria, abordarea sa în materie de migrație, stat de drept și situația democrației în această țară, în condițiile în care se închid organe de presă și se arestează jurnaliști. Există și îngrijorări legate de activitățile ilegale ale Turciei în Cipru, precum și de incursiunile sale pe teritoriul Greciei.


Aceste evoluții constituie, cu atât mai mult, un motiv pentru ca deputații europeni să analizeze din nou modul în care conlucrează UE și Turcia. Pentru a vedea o prezentare generală a stadiului actual al relațiilor UE-Turcia, sub diferitele lor aspecte, citiți mai jos.

Acordul UE-Turcia privind migrația


Din 2011, când a izbucnit războiul civil din Siria, în Turcia au intrat circa 3,6 milioane de refugiați, iar în prezent Turcia continuă să găzduiască cea mai mare comunitate de refugiați din lume.


În martie 2016, UE și Turcia au încheiat un acord menit să soluționeze criza migrației, lucru ce a determinat scăderea semnificativă a numărului de migranți care au ajuns ilegal în Europa. Citiți mai multe despre reacția UE la criza migrației .


Acordul prevede că toți migranții în situație neregulamentară care ajung în insulele grecești venind din Turcia vor fi returnați Turciei. Turcia a primit în schimb ajutor în valoare de circa 6 miliarde de euro din fondurile umanitare ale Uniunii, cu ajutorul Instrumentului pentru refugiații din Turcia.


Cu toate acestea, într-un discurs din 28 februarie 2020, președintele Turciei, Recep Erdoğan, a amenințat că va deschide din nou granița cu Grecia, căci consideră că UE nu și-a respectat promisiunile. Ca urmare a acestei decizii, Grecia a declarat starea de urgență, iar liderii UE s-au înțeles să îi acorde o asistență financiară în valoare de 700 de milioane de euro și să prevadă în bugetul UE pentru perioada 2021-2027 o majorare substanțială a fondurilor alocate migrației și gestionării frontierelor.

Tensiunile dintre UE și Turcia cu privire la Grecia și la Cipru


Preocupări creează și activitățile ilegale de explorare a surselor de energie și de foraj energetic desfășurate de Turcia în estul Mării Mediterane, precum și faptul că Turcia a violat de mai multe ori spațiul aerian al Greciei și apele teritoriale grecești și cipriote. Deputații europeni au condamnat acțiunile Turciei în zona economică exclusivă a Greciei și a Ciprului și, într-o rezoluție adoptată la 17 septembrie 2020, și-au exprimat solidaritatea deplină cu cele două țări.


Turcia a invadat Ciprul în 1974, fapt ce a antrenat divizarea insulei. Numai Turcia recunoaște nordul Ciprului, pe care l-a ocupat.


După ce în estul Mediteranei s-au descoperit rezerve de gaze naturale în larg, Turcia și-a folosit armata pentru a viola apele teritoriale și spațiul aerian ale țărilor învecinate și pentru a desfășura operațiuni de foraj.

Deputații europeni au criticat, într-o rezoluție adoptată la 26 noiembrie 2020, situația din nordul Ciprului, ocupat de Turcia, cerând ca Turcia să fie aspru sancționată ca răspuns la activitățile ilegale pe care le întreprinde.


Aderarea la UE: întreruperea negocierilor?


Turcia este membru asociat al Comunității Economice Europene din 1963, iar în 1987 a depus o cerere de aderare. În 1999, a fost recunoscută ca țară candidată la aderarea la UE, dar negocierile au început abia în 2005. Chiar și după aceea, nu s-au făcut progrese semnificative. Au fost deschise numai 16 dintre cele 35 de capitole și a fost închis doar unul. După represiunea declanșată de guvernul turc, ca urmare a loviturii de stat eșuate din 15 iulie 2016, negocierile s-au încheiat efectiv și de atunci nu s-au deschis noi capitole.


În noiembrie 2016, deputații europeni au adoptat o rezoluție care cerea suspendarea negocierilor atât timp cât continuă represiunea politică în Turcia. Au cerut din nou suspendarea într-o rezoluție adoptată în iulie 2017, din cauza preocupărilor constante cu privire la situația drepturilor omului. Deși aceste rezoluții nu sunt obligatorii, ele transmit un semnal important.


Deputații dezbat periodic situația din această țară. De exemplu, în februarie 2018, deputații au discutat situația drepturilor omului în Turcia și operația militară turcă din Afrin, Siria. În aceeași lună, au mai adoptat o rezoluție în care se cere Turciei să ridice starea de urgență.

Condamnarea intervenției militare în Siria

În octombrie 2019, Turcia a lansat o operație militară în nordul Siriei, pentru a crea o zonă-tampon între cele două țări în care să poată fi mutați refugiații sirieni care locuiesc în Turcia. Acest demers a fost condamnat de deputații europeni într-o dezbatere care a avut loc la 23 octombrie. La 24 octombrie, au adoptat și o rezoluție în care cer sancțiuni împotriva Turciei, ca urmare a operației sale militare.

Președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan se adresează susținătorilor © Yasin Bulbul/AP Photos/Uniunea Europeană-PE  

Către o cooperare economică mai strânsă

În decembrie 2016, Comisia Europeană a propus actualizarea uniunii vamale existente cu Turcia și extinderea relațiilor comerciale bilaterale, dar Consiliul nu i-a aprobat încă mandatul. După încheierea negocierilor, acordul tot va trebui aprobat de Parlament înainte de a putea intra în vigoare.


UE este, de departe, cea mai mare piață de export a Turciei (42,4 % în 2019), în timp ce Turcia este al cincilea partener comercial al UE, atât pentru importuri, cât și pentru exporturi.


Acest articol a fost publicat inițial la 27 aprilie 2017, actualizat la 11 noiembrie 2019, 13 martie 2020, 30 noiembrie 2020 și 25 mai 2021.