Relații tensionate UE-Rusia: care sunt cauzele? 

 
 

Distribuiți această pagină: 

Încarcerarea lui Alexei Navalnîi este doar una dintre cauzele tensionării relațiilor UE-Rusia. Descoperiți celelalte motive și perspectiva Parlamentului.

Protestatarii se confruntă cu polițiștii în timpul unui miting în sprijinul liderului opoziției, Alexei Navalnîi ©Irill KUDRYAVTSEV/AFP  

Relațiile dintre UE și Rusia au devenit tot mai încordate în ultimii zece ani, nu în ultimul rând din cauza anexării Crimeei din 2014. Sprijinul dat de Kremlin separatiștilor din estul Ucrainei și intervenția militară în Siria nu au făcut decât să exacerbeze situația. O altă sursă de tensiune sunt campaniile de dezinformare și atacurile cibernetice, ca și încercările de ingerințe în procesele democratice din statele de la vest de Rusia.


Arestarea lui Alexei Navalnîi


Recuperat după otrăvirea ce i-a fost aproape fatală, liderul opoziției Navalnîi a fost reținut imediat la întoarcerea în Rusia pe 17 ianuarie. Într-un interviu live pe Facebook din 27 ianuarie 2021, Urmas Paet, Vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului, a cerut sancțiuni împotriva „celor direct responsabili de arestarea și hărțuirea lui Alexei Navalnîi”.

Într-o rezoluție adoptată la patru zile după arestare, Parlamentul a cerut sancțiuni mai severe împotriva Rusiei, cât și eliberarea imediată și necondiționată a lui Navalnîi și a tuturor celor reținuți în legătură cu întoarcerea acestuia la Moscova. Pe lângă sancțiuni împotriva cercului apropiaților lui Vladimir Putin și propagandiștilor din mass-media rusă, eurodeputații au spus că se pot lua măsuri și în cadrul Regimului Global de Sancțiuni ale UE în materie de Drepturile Omului. Paet a descris noul mecanism ca fiind un instrument „absolut corespunzător” și a adăugat: „Este imposibil ca societățile libere europene să nu reacționeze la încălcări flagrante ale drepturilor omului.”


Sancțiunile UE împotriva Rusiei


De la anexarea Crimeei în 2014, sancțiunile economice ale UE împotriva Rusiei țintesc sectoarele financiar, de apărare și al energiei. Rusia a răspuns la rândul ei cu sancțiuni, interzicând aproape jumătate din importurile agro-alimentare din blocul comunitar. Înainte de Crăciun, liderii UE au decis în unanimitate să prelungească sancțiunile până pe 31 iulie 2021. Măsurile, care se reînnoiesc de două ori pe an, au lovit puternic Rusia: se presupune că până spre sfârșitul lui 2018 economia acesteia se redusese cu 6% urmare a sancțiunilor UE și ale SUA.

UE a impus sancțiuni și împotriva unor oficiali ruși ca răspuns la otrăvirea lui Navalnîi. În interviul din 17 ianuarie Paet a enumerat „exemple triste” ale politicii externe ruse recente, și a spus: „Dacă o țară nu respectă drepturile fundamentale ale omului și ordinea de drept internațională, atunci nu lasă nicio opțiune pentru statele UE”.


Ecouri din Belarus


În cadrul aceluiași interviu, Andrius Kubilius, unul dintre europarlamentarii specializați în problema Rusiei, a descris sancțiunile ca fiind un instrument „eficient”. Kubilius a spus că zeci de mii de ruși au înfruntat bătăi, aresturi și temperaturi de -50° pentru a protesta împotriva arestării lui Navalnîi. Acesta a vorbit și de ecouri din Belarus în evoluțiile recente din Rusia: „Lukașenko a încercat să fure alegerile prezidențiale din Belarus și este foarte clar că regimul de la Kremlin încearcă să fure alegerile pentru Duma de stat. Trebuie să pedepsim o asftel de conduită.”


El a adăugat: „Putem trage o concluzie foarte simplă: democrația este foarte importantă pentru poporul rus, iar Alexei Navalnîi care luptă pentru acele drepturi are o misiune eroică. Din acest motiv condamnăm comportarea autocratică a Kremlinului.”


Nord Stream 2


Un alt aspect al relațiilor UE-Rusia îl reprezintă energia. Controversa legată de noua conductă Nord Stream 2 a evidențiat influența pe care o are Rusia ca principal furnizor de energie al Uniunii. În rezoluția din 21 ianuarie, deputații europeni au cerut UE să oprească imediat lucrările la conducta de gaze ce ar lega Germania direct de Rusia. Paet și-a exprimat speranța că miniștrii UE vor lua în serios poziția Parlamentului și a adăugat că proiectul Nord Stream 2 „încalcă politica comună a UE de securitate energetică”.


Rusia nu mai este un „partener strategic”


În martie 2019 o rezoluție a Parlamentului European a conchis că Rusia nu mai poate fi considerată un „partener strategic”. Totuși, în ciuda tensiunilor, există numeroase domenii în care UE și Rusia au interese și preocupări comune. De exemplu, Rusia a jucat un rol constructiv în negocierile privind acordul nuclear cu Iranul, atât UE cât și Rusia pledează pentru o soluție ce implică două state pentru rezolvarea conflictului israelo-palestinian și ambele sunt semnatare ale Acordului de la Paris privind clima. UE rămâne de departe cel mai mare partener comercial și de investiții al Moscovei (reprezentând 42% din exporturile ruse în 2019). 


Paet a reamintit că Rusia este o țară europeană, iar Parlamentul dorește ca rușii să se bucure de toate libertățile care există în UE. El a subliniat totuși că „adevăratele schimbări pot veni, în ultimă instanță, doar din interior, nu din afară”. Kubilius a adăugat: „suntem solidari cu oamenii obișnuiți din Rusia” și deși „Rusia a părăsit calea dezvoltării democratice, ea se poate întoarce la aceasta”.


Ultimele evoluții


Într-o rezoluție adoptată pe 29 aprilie 2021, Parlamentul a exprimat îngrijorări grave legate de masarea de trupe militare la granița cu Ucraina și în peninsula ocupată ilegal Crimeea. Parlamentarii au avertizat că prețul va fi mare în cazul unei invazii rusești a Ucrainei. Aceștia au condamnat și implicarea serviciilor secrete ruse în explozia unui depozit de muniție din Cehia în 2014, și au cerut din nou eliberarea imediată și necondiționată a lui Alexei Navalnîi.

În ziua următoare, Președinții Parlamentului, Consiliului și Comisiei au condamnat decizia Rusiei de a interzice accesul pe teritoriul său a opt cetățeni UE, inclusiv a Președintelui Parlamentului, David Sassoli. Ca reacție la interdicția de intrare, Președintele Sassoli a scris pe Twitter: „Nici sancțiunile, nici intimidările nu ne vor opri pe mine sau Parlamentul European din a apăra drepturile omului, libertatea și democrația.”