Tensionarea relațiilor UE-Rusia: care sunt cauzele?
UE a avut relații tot mai dificile cu Rusia în ultimii ani din cauza atacurilor ruse împotriva Ucrainei și a lumii democratice, dar și din cauza campaniilor sale de dezinformare.
Până la anexarea Crimeei în 2014, UE a încercat să construiască o relație strategică cu Rusia în domenii cum ar fi economia, energia, schimbările climatice, educația și soluționarea conflictelor din Orientul Mijlociu. Totodată, UE a sprijinit puternic intrarea Rusiei în Organizația Mondială a Comerțului.
Însă, relațiile dintre UE și Rusia au devenit tot mai încordate de-a lungul anilor din cauza atacurilor constante ale Kremlinului la adresa suveranității Ucrainei, care au inclus anexarea Crimeei în 2014 și invazia la scară largă lansată în februarie 2022.
Invazia ilegală și neprovocată rusă în Ucraina nu reprezintă doar un atentat la integritatea teritorială a acestei țări, ci și un risc de securitate și stabilitate pentru întreaga Europă. Este și un atac la adresa valorilor fundamentale pe care se bazează UE, cum sunt libertatea și democrația.
În martie 2022 UE a adoptat Busola strategica pentru securitate și apărare (PDF), în care se afirmă că Rusia reprezintă „o amenințare de durată și directă la adresa securității europene”
O altă sursă de tensiune sunt campaniile de dezinformare și atacurile cibernetice, ca și încercările de ingerințe în procesele democratice din statele de la vest de Rusia.
Sancțiunile UE împotriva Rusiei
După anexarea Crimeei în 2014, sancțiunile economice ale UE împotriva Rusiei au țintit sectoarele financiar, de apărare și al energiei. Rusia a răspuns la rândul ei cu sancțiuni, interzicând aproape jumătate din importurile agro-alimentare din blocul comunitar.
Ca rezultat direct al invaziei pe scară largă a Ucrainei, UE a adoptat o serie de sanțiuni împotriva Rusiei. Acestea includ sanțiuni individuale, sancțiuni economice și măsuri diplomatice.
Aflați mai multe despre cum sprijină UE Ucraina în lupta contra agresiunii ruse.
Sprijinul pentru Ucraina
Încă de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă din februarie 2022, UE și Parlamentul au sprijinit Ucraina, condamnând agresiunea rusă, sancționând pe cei responsabili și oferind ajutor financiar și material.
Totodată, Parlamentul a susținut eforturile Ucrainei de a deveni stat candidat la UE și a cerut țărilor UE să înceapă negocierile de aderare.
Urmăriți cum sprijină UE și Parlamentul European Ucraina în 2024, cronologia sprijinului acordat Ucrainei în 2023 precum și susținerea acordată Ucrainei în 2022.
Alexei Navalnîi
Recuperat după otrăvirea ce i-a fost aproape fatală, Alexei Navalnîi a fost reținut imediat la întoarcerea în Rusia pe 17 ianuarie 2021.
Într-o rezoluție adoptată la patru zile după arestare, Parlamentul a cerut sancțiuni mai severe împotriva Rusiei, cât și eliberarea imediată și necondiționată a lui Navalnîi și a tuturor celor reținuți în legătură cu întoarcerea acestuia la Moscova.
În decembrie 2021 Parlamentul European a acordat Premiul Saharov pentru libertate de gândire lui Navalnîi pentru lupta sa împotriva corupției și pentru denunțarea abuzurilor Kremlinului împotriva drepturilor omului. Premiul a fost acceptat de Daria Navalnîi în numele tatălui său aflat în închisoare.
După anunțul privind decesul lui Navalnîi în februarie 2024, deputați europeni de seamă au adus un omagiu curajului acestuia de a se ridica împotriva regimului de la Kremlin care reduce la tăcere orice voce a opoziției.
Energie
Un alt aspect al relațiilor UE-Rusia îl reprezintă energia. Controversa legată de conducta Nord Stream 2 a evidențiat influența pe care o are Rusia ca principal furnizor de energie al Uniunii. Într-o rezoluție adoptată în ianuarie 2021, deputații europeni au cerut UE să oprească imediat lucrările la conducta de gaze ce ar lega Germania direct de Rusia.
În urma invaziei la scară largă a Kremlinului în Ucraina din februarie 2022, deputații europeni au cerut ca UE să își sporească independența energetică prin diversificarea achizițiilor de energie și prin investiții în surse regenerabile. De asemenea, ei au cerut un embargo total asupra importurilor rusești de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaz. Sancțiunile ulterioare adoptate de UE au inclus măsuri precum interzicerea importurilor de petrol și cărbune din Rusia și introducerea unei plafonări a prețurilor legate de transportul maritim al petrolului rusesc.
Campanii de dezinformare
Rusia s-a angajat în campanii de dezinformare de o toxicitate și amploare fără precedent în perioada premergătoare și în timpul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, dovedind că și informațiile pot fi transformate în arme, a subliniat Parlamentul printr-o rezoluție adoptată în 2022.
Parlamentul a înființat o comisie care să analizeze ingerințele străine în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea. Deputații europeni au fost îngrijorați de incidența tot mai mare și de natura tot mai sofisticată a tentativelor de interferență străină și de manipulare a informațiilor, în principal de către Rusia și China. În raportul său final, comisia a prezentat o listă de recomandări.
Pentru a combate propaganda de război și dezinformarea, UE a decis să interzică difuzarea Sputnik și Russia Today, la scurt timp după începerea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Într-o rezoluție adoptată în februarie 2024, Parlamentul a avertizat cu privire la politicienii și partidele din Europa care servesc cu bună știință interesele Moscovei, subminând unitatea și democrația UE. Europarlamentarii și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu narativele furnizate de Rusia partidelor de extremă-dreapta și altor actori din UE pentru a deturna susținerea pentru Ucraina.
