Cum sprijină UE Ucraina 

Data actualizării: 
 
Creat:   
 

Distribuiți această pagină: 

În contextul atacului militar declanșat de Rusia asupra Ucrainei, UE insistă să sprijine Kievul și să creeze legături mai strânse. Aflați pe ce căi acționează UE.

Drapelele UE și al Ucrainei  

Context


De la retragerea sa din Uniunea Sovietică în 1991, Ucraina a dorit să-și urmeze propriul destin, inclusiv prin crearea unor legături mai strânse cu restul Europei.


Relațiile Ucrainei cu Rusia au fost tensionate din cauza intențiilor ultimei de a ține fostul satelit în sfera sa de influență. În 2014 Rusia a anexat Crimeea încălcând dreptului internațional, o mișcare condamnată cu fermitate de UE. Totodată, Rusia a desfășurat un război hibrid împotriva Ucrainei, prin presiuni economice și atacuri de dezinformare.


Rusia

Într-o rezoluție adoptată în decembrie 2021, deputații europeni au cerut Rusiei să-și retragă trupele care amenință Ucraina, și au spus că orice agresiune din partea Moscovei trebuie să aibă un cost economic și politic ridicat. Parlamentul exprimase deja preocupări serioase într-o rezoluție adoptată în aprilie 2021 legate de concentrările masive de trupe rusești la granița cu Ucraina și în Crimeea ocupată ilegal.


Membri ai comisiei pentru afaceri externe și ai subcomisiei pentru securitate și apărare s-au deplasat într-o misiune de informare în Ucraina din 30 ianuarie până în 1 februarie 2022.

Deputații europeni au cerut un răspuns unitar și și-au exprimat susținerea pentru Ucraina într-o dezbatere privind relațiile UE-Rusia, securitatea europeană și amenințarea militară rusă împotriva Ucrainei ce a avut loc pe 16 februarie 2022. Totodată, președintele Parlamentului, Roberta Metsola și liderii grupurilor politice au emis o declarație cu privire la situația din Ucraina.

Pe 22 februarie lideri ai deputaților din Parlamentul European au condamnat recunoașterea de către președintele Vladimir Putin a independenței regiunilor Donețk și Lugansk din Ucraina.


Două zile mai târziu, președintele Parlamentului, Roberta Metsola, și șefii grupurilor politice au denunțat atacul militar al Rusiei asupra Ucrainei la câteva ore de la începerea acestuia și au anunțat o sesiune plenară extraordinară pe 1 martie.

În sesiunea plenară din 1 martie deputații europeni au cerut sancțiuni mai dure împotriva Rusiei și noi eforturi pentru acordarea statutului de țară candidată la UE pentru Ucraina.

Pe 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii, autoarea ucraineană Oksana Zabujko s-a adresat Parlamentului European în legătură cu situația dramatică a concetățenilor săi atacați de forțele ruse.

Situația celor peste 2 milioane de refugiați de război din Ucraina a fost dezbătută în Parlament pe 8 martie. Deputații au lăudat solidaritatea arătată de statele UE.

Deputații au discutat pe 9 martie cu premierul Estoniei, Kaja Kallas, despre semnificația invaziei ruse pentru securitatea UE. Aceștia au susținut solicitările de consolidare a apărării UE, de reducere a dependenței energetice și de solidaritate cu Ucraina.

Pe 11 martie, Parlamentul European în cooperare cu Parlamentul Ucrainei a lansat un portal unde oamenii pot afla - în limba engleză și ucraineană - cum sprijină UE Ucraina, inclusiv în lupta ei cu agresorii ruși.

Pe 24 martie, eurodeputații au aprobat redirecționarea fondurilor UE regionale și pentru azil către statele UE care adăpostesc persoane fugite din calea invaziei rusești în Ucraina și au solicitat ajutor alimentar imediat și substanțial pentru Ucraina.

Adresându-se în aceeași zi în deschiderea summitului UE cu privire la agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, președintele Parlamentului, Roberta Metsola, a lăudat răspunsul UE la războiul din Ucraina și a făcut apel la liderii UE să fie alături de cei care au nevoie de protecție.

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a vizitat Kievul pe 1 aprilie la invitația lui Ruslan Stefanciuk, președintele parlamentului ucrainean. În discursul său adresat Radei ucrainene, aceasta a exprimat susținerea și speranța Uniunii Europene pentru poporul ucrainean și a condamnat atacul rus nejustificat. În ziua următoare Metsola a întâlnit refugiați ucraineni la școala din Otwok, în regiunea Varșovia, împreună cu prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki.


În deschiderea sesiunii plenare din 4 aprilie, președintele Metsola a păstrat un moment de reculegere alături de deputații europeni în memoria victimelor de la Bucea, Irpin și a tuturor victimelor războiului, terorii și violenței.

Cu prilejul unei dezbateri ce a avut loc pe 6 aprilie, deputații europeni au cerut sancțiuni suplimentare contra Rusiei, mai mult sprijin pentru Ucraina și o reducere a dependenței energetice a UE.

Într-o dezbatere din 4 mai cu ministrul francez Brigitte Klinkert și președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, europarlamentarii au afirmat că unitatea și solidaritatea UE sunt cruciale acum și în vederea viitoarei reconstrucții a Ucrainei. În ziua următoare Parlamentul a cerut UE să protejeze femeile refugiate din Ucraina de violență și traficanți și să le ofere acces la servicii medicale de bază. Deputații au lăudat, de asemenea, operatorii europeni de transport și de turism pentru ajutorul acordat refugiaților din Ucraina, au cerut Rusiei să înapoieze avioanele furate și au solicitat UE sancțiuni și mai dure împotriva Rusiei.



Acordul de asociere


În septembrie 2014, Parlamentul European a aprobat Acordul de asociere UE-Ucraina, care include un Acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător. Acordul a pus bazele unei asocieri politice și unei integrări economice între UE și Ucraina, oferind acces reciproc liber pe piață.


Acordul a mai stabilit reguli de bază pentru cooperare în domenii ce includ energia, transportul și educația. Totodată, a solicitat Ucrainei să implementeze reforme și să respecte principiile democratice, drepturile omului și statul de drept.


Acordul de liber schimb a integrat substanțial piețele celor două părți, desființând taxele de import și interzicând alte restricții comerciale, în ciuda unor limitări specifice și a unor perioade de tranziție în domenii ”sensibile”, cum ar fi comerțul cu produse agricole.


UE este principalul partener comercial al Ucrainei, reprezentând peste 40% din comerțul internațional al acestei țări.


Vize


În aprilie 2017, Parlamentul European a aprobat un acord de ridicare a vizelor pentru cetățenii ucraineni pentru șederi de scurtă durată în UE.


Cetățenii ucraineni care posedă un pașaport biometric pot intra în UE fără viză pentru 90 de zile în orice interval de 180 de zile, ca turiști, pentru a vizita rude sau prieteni, pentru motive de afaceri, dar nu pentru a lucra. Această suspendare se aplică în toate statele UE, cu excepția Irlandei.

Alte moduri de sprijin


Există diverse inițiative ale UE pentru a sprijini economia Ucrainei, pentru a susține tranziția verde a acesteia și pentru a ajuta la reformarea țării.

Începând cu 2014, peste 17 miliarde de EUR în granturi și împrumuturi au fost mobilizate de instituțiile financiare ale UE pentru a susține reformele din Ucraina, aplicând totodată condiționalități în funcție de progresul în realizarea acestor reforme.

Începând cu 2015 peste 11.500 de studenți ucraineni au participat în popularul program al UE, Erasmus+.

UE investește în proiecte care stimulează economia Ucrainei, inclusiv prin sprijin direct pentru 100.000 de companii mici și mijlocii, asistență pentru mai mult de 10.000 de firme din zonele rurale și fonduri pentru modernizarea infrastructurii informatice publice.

De la începutul pandemiei Covid, UE a mobilizat peste 190 de milioane de EUR pentru Ucraina, pentru a sprijini nevoile imediate și redresarea socio-economică, precum și 1,2 miliarde de EUR în asistență macro-financiară. UE a furnizat peste 36 de milioane de produse de echipament personal de protecție, cât și ambulanțe, echipament medical critic și instruire pentru personalul din domeniul medical. În cooperare cu societatea civilă UE, oferă hrană și medicamente familiilor vulnerabile.

Pe 16 februarie 2022 deputații au aprobat un împrumut macrofinanciar de 1,2 miliarde EUR pentru a ajuta Ucraina să-și acopere nevoile de finanțare în 2022.


Premiul Saharov


În 2018, Parlamentul a acordat Premiul Saharov pentru libertate de gândire lui Oleg Sențov. Regizorul și activistul pentru drepturile omului ucrainean a fost închis pentru că a protestat în Piața Independenței din Kiev împotriva anexării de către Rusia a Peninsulei Crimeea - locul său de origine. El a fost eliberat pe 7 septembrie 2019 în cadrul unui schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina.

Membri ai delegației Parlamentului în timpul vizitei în Ucraina