Răspunsul UE la criza refugiaților din Ucraina 

Data actualizării: 
 
Creat:   
 

Distribuiți această pagină: 

Invazia rusă în Ucraina a forțat milioane de oameni să-și abandoneze casele. Aflați ce face UE pentru a-i ajuta și pentru a-și gestiona granițele externe.

Refugiați din Ucraina trec granița la punctul de frontieră Medyka, în sud-estul Poloniei, pe 24 martie 2022  

Invazia rusă în Ucraina începută în februarie 2022 a creat una dintre cele mai mari crize umanitare din istoria recentă a Europei. Războiul aflat în desfășurare a dus la un număr tot mai mare de victime, distrugeri și strămutări de persoane în interiorul și în afara granițelor Ucrainei.


Populația civilă din Ucraina este supusă bombardamentelor și violenței, aproximativ o treime dintre ucraineni fiind forțați să-și abandoneze casele, plecând fie în interiorul țării fie în țările vecine. Până la 6 iulie peste 5,6 milioane de refugiați ucraineni au fost înregistrați în Europa, în țări ca Polonia (1.207.650), Germania (867.000), Cehia (388.097), Turcia (145.000), și Italia (141.562). În jur de 90% dintre aceștia sunt femei și copii - mai expuși la riscuri de violență și abuzuri, inclusiv trafic de ființe umane, contrabandă și adopții ilegale.

Cifrele evoluează în permanență, însă peste 2,5 milioane de cetățeni ucraineni s-au reîntors acasă de la începutul invaziei ruse. Unii dintre aceștia revin în zone care fuseseră sub amenințarea forțelor ruse la începutul războiului dar care sunt considerate acum mai sigure.


Citiți mai multe despre migrație în Europa.


Fonduri UE pentru sprijinirea țărilor de frontieră


Criza refugiaților declanșată de război a dat naștere unor valuri de solidaritate și mobilizare în întreaga Europă, UE și statele membre oferind ajutor de urgență persoanelor strămutate și sprijin țărilor vecine cu Ucraina.


Pe 24 martie, eurodeputații au aprobat propunerea Comisiei de redirecționare a fondurilor disponibile înspre țările UE care adăpostesc oameni alungați de agresiunea rusă prin Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE). La aceste fonduri s-ar putea adăuga 10 miliarde EUR suplimentare din fondul React-EU - creat ca o punte între măsurile de urgență Covid și fondurile de coeziune.


De asemenea, Parlamentul a extins cu un an - până la mijlocul lui 2024 - perioada în care operează Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare, precum și Fondul pentru Securitate Internă. Această extindere permite țărilor UE să redistribuie urgent fonduri nefolosite pentru a gestiona fluxul de refugiați din Ucraina și este de așteptat să elibereze în jur de 420 de milioane EUR ca sprijin suplimentar pentru cazare, hrană, îngrijiri medicale sau personal în plus.


În plus, a fost dirijată către țările vecine și către Ucraina asistență suplimentară, sub formă de provizii medicale, corturi și generatoare de curent, prin Mecanismul UE de Protecție Civilă, precum și rezerve de medicamente în cadrul RescEU.


Cu ocazia sesiunii plenare din 23-24 martie, eurodeputații au aprobat acordarea de sprijin financiar Moldovei pentru a ajuta la primirea refugiaților, în plus față de ajutorul macro-financiar pentru acoperirea unei părți din nevoile acesteia de finanțare externă.

Pe 23 iunie Parlamentul a aprobat un pachet de ajutor în valoare de 400 milioane EUR pentru a ajuta statele din prima linie cu măsurile urgente privind migrația și gestionarea frontierelor. Fondurile UE vor contribui la finanțarea costurilor cu primirea și înregistrarea refugiaților din Ucraina, prin consolidarea Fondului pentru azil, migrație și integrare și a Instrumentului pentru gestionarea frontierelor și vize.


Protecție temporară pentru persoanele alungate din Ucraina


Într-o rezoluție adoptată în sesiune plenară extraordinară pe 1 martie, Parlamentul a salutat activarea Directivei de protecție temporară pentru prima dată de la intrarea acesteia în vigoare în 2001. Directiva urmărește să acorde protecție temporară imediată în UE celor ce se adăpostesc de războiul din Ucraina pentru o perioadă inițială de un an, inclusiv cetățenilor ucraineni, persoanelor din afara UE, persoanelor apatride sau persoanelor cu permise de ședere în această țară.


Acest lucru permite persoanelor strămutate să beneficieze de aceleași drepturi în întreaga UE, cum sunt permisul de reședință, posibilitatea de a munci, cazare și acces la asistență socială și medicală. Deputații europeni au aprobat, de asemenea, ca cetățenii ucraineni care beneficiază de protecție temporară să-și poată folosi permisele de conducere în UE.

Peste 3,6 milioane de persoane au solicitat protecție temporară sau mijloace de protecție naționale similare în Europa până acum.

Pe 9 martie, europarlamentarii au solicitat UE să introducă un sistem de migrație adecvat care să împartă responsabilitatea pentru refugiați.


Pactul UE cu privire la migrație și azil, în curs de negociere, include un mecanism de solidaritate prin care se distribuie responsabilitatea de protecție între statele UE, precum și măsuri de gestionare a fluxurilor masive de migranți.


Gestionarea granițelor externe


Pe 4 martie Comisia a emis noi orientări pentru a ajuta țările UE să gestioneze eficient sosirile și să ajute polițiștii de frontieră care efectuează controale la granițele cu Ucraina, inclusiv prin simplificarea controalelor pentru persoanele vulnerabile și prin înființarea unor puncte de trecere a frontierei temporare.


Parlamentul a dat undă verde și detașării Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) pentru a ajuta Moldova, care nu este membru al UE, să facă față numărului masiv de persoane care îi traversează granițele venind din Ucraina.