Parlamentul condamnă încălcările drepturilor omului din Iran
Relațiile UE-Iran s-au dovedit dificile în ultimii ani din cauza încălcărilor constante ale drepturilor omului în această țară. Parlamentul a solicitat în mod repetat mai multă acțiune.
Femeile iraniene protestatare distinse cu Premiul Saharov
Parlamentul European a acordat Premiul Saharov pentru libertate de gândire 2023 regretatei Jina Mahsa Amini și mișcării Femeie, Viață, Libertate din Iran, care luptă pentru drepturile femeilor din această țară.
Proteste masive au izbucnit în Iran după ce Amini a murit în arestul poliției în septembrie 2022. Ea fusese arestată pentru acuzația de a fi purtat basmaua în mod necorespunzător. Guvernul a lansat o represiune violentă, arestând protestatari și închizând rețelele de socializare.
Ca răspuns la aceste evoluții, la 19 ianuarie 2023 Parlamentul a cerut mai multe sancțiuni împotriva regimului iranian, afirmând că toți cei responsabili de încălcările drepturilor omului ar trebui să suporte sancțiunile UE, în timp ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice ar trebui să fie inclus pe lista UE a entităților teroriste.
Rezoluțiile Parlamentului cu privire la Iran
Moartea Jinei Amini în mâinile poliției iraniene nu este nici pe departe singura ocazie în care eurodeputații au luat poziție împotriva încălcării grave a drepturilor omului în această țară.
Printr-o rezoluție adoptată în martie 2023, Parlamentul a condamnat otrăvirea a sute de eleve semnalată în Iran. Se pare că scopul acestor atacuri cu substanțe chimice toxice a fost să le împiedice accesul la educație.
O rezoluție adoptată în noiembrie 2023 reiterează apelul europarlamentarilor pentru lansarea unor anchete penale cu privire la crimele comise de autoritățile iraniene.
Parlamentul European a urmărit îndeaproape situația drepturilor omului în Iran. În ultimii ani, a adoptat diferite rezoluții pentru a atrage atenția asupra situației persoanelor care sunt atât cetățeni ai UE, cât și ai Iranului și care sunt ținute în închisoare; asupra situației apărătorilor drepturilor omului, cum ar fi Nasrin Sotoudeh, o cunoscută avocată pentru drepturile omului și câștigătoare a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire al Parlamentului European în 2012; și cea a apărătorilor drepturilor femeilor. Deputații au criticat, de asemenea, reprimarea violentă a protestelor antiguvernamentale și au condamnat folosirea pedepsei cu moartea în această țară.
Răspunsul UE la nerespectarea drepturilor omului în Iran
Relațiile cu Iranul s-au dovedit problematice încă de la Revoluția Islamică din 1979, care a dus, printre altele, la restrângerea drepturilor femeilor și la deteriorarea progresivă a situației drepturilor omului.
UE a fost preocupată de această situație timp de ani de zile și a impus sancțiuni specifice în 2011, ca răspuns la încălcări grave ale drepturilor omului. În martie 2012 au fost impuse măsuri restrictive suplimentare, care au fost prelungite în fiecare an de atunci.
UE a jucat un rol esențial în încheierea unui acord cu Iranul în 2015 pentru a împiedica acest stat să dezvolte arme nucleare în schimbul ridicării sancțiunilor. Acest proces s-a blocat însă în 2018, după ce SUA s-au retras din acord.
