Propunere comună de rezoluţie - RC-B6-0097/2009Propunere comună de rezoluţie
RC-B6-0097/2009

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE

16.2.2009

depusă în conformitate cu articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, de
în locul propunerilor de rezoluție depuse de următoarele grupuri: privind presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri

Procedură : 2009/2511(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
RC-B6-0097/2009
Texte depuse :
RC-B6-0097/2009
Dezbateri :
Texte adoptate :

Rezoluție a Parlamentului European privind presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri

Parlamentul European,

–  având în vedere instrumentele internaționale, europene și naționale privind drepturile omului și libertățile fundamentale și privind interzicerea detenției arbitrare, a disparițiilor forțate și a torturii, cum ar fi Pactul internațional din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile civile și politice și Convenția împotriva torturii și altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din 10 decembrie 1984, precum și protocoalele la aceasta,

–  având în vedere raportul cuprinzând constatările Comisiei temporare privind presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri, precum și alte rapoarte și rezoluții în care este ridicată aceeași chestiune, inclusiv lucrările pe această temă ale Consiliului Europei,

–  având în vedere rezoluția sa din 4 februarie 2009 referitoare la întoarcerea și reintegrarea deținuților aflați în centrul de detenție de la Guantánamo[1],

–   având în vedere scrisoarea trimisă de Președintele PE parlamentelor naționale privind măsurile luate de statele membre în consecința raportului TDIP,

–  având în vedere articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât raportul său privind presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri s-a oprit asupra unei serii de 46 de recomandări detaliate adresate statelor membre, Comisiei și Consiliului;

B.  întrucât, de la adoptarea raportului său, în statele membre ale UE s-au succedat o serie de evenimente, printre care:

  • declarațiile ministrului de externe al Regatului Unit privitoare la două zboruri având ca scop predarea extraordinară a doi deținuți, cu aterizare pe teritoriul Regatului Unit în 2002, precum și alcătuirea unei liste de zboruri suspecte ce ar urma să fie trimisă autorităților Statelor Unite, solicitându-se asigurări specifice că acestea nu au fost folosite pentru predări, precum și declarațiile pe această temă ale prim-ministrului; transmiterea către procurorul general de către ministrul de interne al Regatului Unit a unei cereri de investigare privind posibile „fapte penale” în legătură cu tratamentul aplicat lui Binyam Mohamed și imposibilitatea de a face publice informații privitoare la acest caz datorită prezumtiva amenințare a Statelor Unite de a bloca orice schimb ulterior de informații;
  • decizia prim-ministrului polonez de a preda procurorilor documente privind zborurile și închisorile CIA, precum și constatările procurorului public polonez, care a descoperit că peste o duzină de zboruri CIA au folosit aeroportul Szymany, confirmând, astfel, constatările Comisiei TDIP;
  • declarațiile ministrului de externe spaniol făcute în Parlamentul Spaniei, prin care clarifică informațiile despre zborurile militare care transportă deținuți publicate de El País;
  • noi informații din presă privind zboruri CIA în Portugalia care au transportat deținuți în perioada mandatului guvernului Barroso;
  • faptul că se prevede impunerea regimului secretului de stat de către anumite guverne cu privire la informațiile relevante pentru cercetarea în domeniul predărilor extraordinare, astfel cum s-a întâmplat în Italia, unde în momentul de față s-au suspendat operațiunile legate de predarea extraordinară a lui Abu Omar, precum și o hotărâre a Curții Constituționale cu privire la legitimitatea invocării secretului de stat;

C.  întrucât, la 3 februarie 2009, Comisarul pentru justiție, libertate și securitate al Uniunii Europene a declarat în fața Parlamentului European că a întreprins o serie de acțiuni pentru a pune în aplicare recomandările Parlamentului, printre care solicitarea adresată în scris Poloniei și României de a dezvălui întregul adevăr despre presupusa existență a unor închisori secrete pe teritoriul lor și publicarea unei comunicări prin care se propun noi măsuri în domeniul aviației civile;

D.  întrucât predarea extraordinară și detenția secretă contravin legislației internaționale în materie de drepturile omului, Convenției ONU împotriva torturii, Convenției europene a drepturilor omului și Cartei drepturilor fundamentale; întrucât autoritățile SUA revizuiesc în prezent aceste practici;

E.  întrucât persoanele răpite în unele state membre în cadrul programului de predări extraordinare au fost transportate pe cale aeriană la Guantánamo sau în alte state de către autoritățile Statelor Unite prin intermediul unor zboruri militare sau organizate de CIA, care au survolat adesea teritoriul Uniunii Europene și, în anumite cazuri, au efectuat escale în unele state membre ale UE; întrucât persoanele transportate în țări terțe au fost supuse torturii în închisorile locale;

F.  întrucât unele state membre au contactat autoritățile Statelor Unite, solicitând eliberarea și repatrierea persoanelor care au fost supuse unei predări extraordinare și care aveau calitatea de cetățeni ai statelor respective sau au avut anterior reședința pe teritoriul acestora; întrucât oficialii unor state membre au avut acces la prizonierii din Guantánamo sau din alte centre de detenție și i‑au interogat pentru a verifica acuzațiile aduse împotriva lor de autoritățile SUA, acordând astfel legitimitate existenței acestor centre de detenție;

G.  întrucât în raportul Parlamentului European se menționează - fapt confirmat de evenimente ulterioare - că mai multe state membre ale UE au fost implicate sau au cooperat în mod activ sau pasiv cu autoritățile SUA la transporturilor CIA sau militare ilegale de prizonieri și/sau detenția acestora la Guantanamo și în „închisorile secrete” a căror existență a fost recunoscută de Președintele Bush - după cum au demonstrat informații recent divulgate despre autorizațiile acordate de unele guverne în urma solicitărilor adresate de SUA cu privire la survolarea teritoriului acestora, precum și informațiile guvernamentale referitoare la închisorile secrete - și că statelor membre ale Uniunii Europene le revine o parte specifică din răspunderea politică, morală și juridică pentru transportarea și detenția prizonierilor la Guantanamo și în alte centre de detenție secrete;

H.  întrucât Senatul SUA a ratificat Acordul dintre UE și SUA privind extrădarea și asistența judiciară reciprocă, ratificat de toate statele membre ale UE, cu excepția Italiei;

I.  întrucât, deși reprezintă un progres important, decretele emise de Președintele Obama la 22 ianuarie 2009 nu par să abordeze toate aspectele problematicii detenției secrete, a răpirilor sau a utilizării torturii,

1.  condamnă faptul că, până în momentul de față, statele membre și Consiliul nu au luat măsuri pentru a elucida toate aspectele programului de predări extraordinare și pentru a pune în aplicare recomandările Parlamentului European; regretă faptul că, la 3 februarie 2009, Consiliul nu a oferit răspunsuri satisfăcătoare Parlamentului;

2.  solicită statelor membre, Comisiei și Consiliului să pună pe deplin în practică recomandările formulate de Parlament în raportul său referitor la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri și să contribuie la stabilirea adevărului inițiind anchete sau colaborând cu organismele competente, dezvăluind și furnizând toate informațiile relevante și asigurând un controlul parlamentar eficient al acțiunilor desfășurate de serviciile secrete; solicită Consiliului să dezvăluie toate informațiile relevante privind transportarea și deținerea ilegală de prizonieri, inclusiv în cadrul Grupului de lucru al Consiliului pentru dreptul internațional public (COJUR); solicită statelor membre și instituțiilor UE să coopereze cu toate organismele internaționale competente, inclusiv cu organele ONU și ale Consiliului Europei, și să transmită Parlamentului orice informații, rapoarte ale unor anchete parlamentare sau hotărâri judecătorești relevante;

3.  solicită Uniunii Europene și Statelor Unite să consolideze dialogul transatlantic pe marginea unei noi abordări comune în privința combaterii terorismului, bazată pe valorile comune ale respectării dispozițiilor dreptului internațional referitoare la drepturile omului, democrației și statului de drept, într-un cadru de cooperare internațională;

4.  consideră că acordurile UE-SUA privind extrădarea și asistența juridică reciprocă constituie un instrument relevant pentru a garanta că aplicarea legii și cooperarea judiciară în cadrul luptei împotriva terorismului respectă legea; salută, prin urmare, ratificarea acestora de către Senatul SUA și solicită Italiei să le ratifice de îndată ce este posibil;

5.  salută faptul că președintele Obama a emis trei decrete prezidențiale privind închiderea centrului de detenție de la Guantánamo, punând capăt activităților comisiilor militare și utilizării torturii și închizând centrele de detenție secrete din străinătate;

6.  evidențiază faptul că persistă totuși unele ambiguități în ceea ce privește menținerea limitată a programelor de predări extraordinare și a centrelor de detenție secrete și are încredere că se vor aduce clarificări privind închiderea și interzicerea tuturor celorlalte centre de detenție secrete gestionate direct sau indirect de autoritățile Statelor Unite ale Americii pe teritoriul național sau în străinătate; reamintește faptul că detenția secretă constituie, în sine, o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului;

7.  reafirmă faptul că, în conformitate cu articolul 14 din Convenția ONU împotriva torturii, orice victimă a unui act de tortură se poate prevala în justiție de dreptul la despăgubiri și la compensații echitabile și adecvate;

8.  salută apropiata vizită în Statele Unite, la 16 și 17 martie, a Comisarului pentru libertate, securitate și justiție, a Președinției cehe a UE și a Coordonatorului UE pentru lupta împotriva terorismului și solicită reprezentanților UE să ridice problema predărilor extraordinare și a centrelor de detenție secrete, deoarece acestea constituie încălcări grave ale legislației europene și internaționale în materie de drepturi ale omului; solicită Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 26 februarie să adopte o poziție fermă în această privință și să discute problema închiderii Guantánamo și strămutarea deținuților, acordând atenția cuvenită rezoluției Parlamentului pe această temă;

9.   invită Uniunea Europeană, statele membre și autoritățile SUA să investigheze și să clarifice pe deplin abuzurile și încălcările dreptului internațional și național în materie de drepturi ale omului, libertăți fundamentale, interdicții de utilizare a torturii și a relelor tratamente, dispariții forțate și de acces la un proces echitabil comise în legătură cu „războiul împotriva terorismului”, astfel încât să se stabilească responsabilitățile pentru centrele de detenție secrete, inclusiv în ceea ce privește Guantánamo, și programul de predări extraordinare, și să asigure că asemenea încălcări nu vor mai avea loc în viitor și că lupta împotriva terorismului are loc fără încălcarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a democrației și a statului de drept;

10.  invită Comisia, Consiliul și Coordonatorul pentru lupta împotriva terorismului ca, după vizita în SUA a delegației UE, să prezinte Parlamentului un raport cu privire la aplicarea acordurilor referitoare la extrădare și asistență juridică reciprocă, precum și la cooperarea UE-SUA în domeniul antiterorismului, asigurând totodată deplina respectare a drepturilor omului, astfel încât comisia competentă să poată aborda aceste tematici într-un raport elaborat, inter alia, în temeiul punctului 232 din raportul Comisiei TDIP;

11.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Înaltului Reprezentant pentru PESC, Coordonatorului pentru lupta împotriva terorismului, parlamentelor statelor membre, Secretarului General al NATO, Secretarului General și Președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, precum și Președintelui și Congresului Statelor Unite ale Americii.