PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la Constituția ungară revizuită

1.7.2011

depusă în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
în locul propunerilor de rezoluție depuse de următoarele grupuri:
ALDE (B7‑0379/2011)
S&D (B7‑0380/2011)
GUE/NGL (B7‑0387/2011)

Juan Fernando López Aguilar, Claude Moraes, Monika Flašíková Beňová, Kinga Göncz, Csaba Sándor Tabajdi, Cătălin Sorin Ivan în numele Grupului S&D
Renate Weber, Sophia in 't Veld, Sarah Ludford, Sonia Alfano, Cecilia Wikström, Alexander Alvaro, Norica Nicolai, Nathalie Griesbeck, Gianni Vattimo în numele Grupului ALDE
Judith Sargentini, Rui Tavares, Jan Philipp Albrecht, Ulrike Lunacek în numele Grupului Verts/ALE
Marie-Christine Vergiat în numele Grupului GUE/NGL

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Constituția ungară revizuită

Parlamentul European,

–    având în vedere articolele 2, 3, 4, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), articolele 49, 56, 114, 167 și 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană a drepturilor omului (ECHR), care tratează respectarea, protecția și promovarea drepturilor fundamentale,

–    având în vedere Legea fundamentală a Ungariei, adoptată la 18 aprilie 2011 de către Adunarea Națională a Republicii Ungaria, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2012 (denumită în continuare „noua Constituție”),

–    având în vedere Avizele nr. CDL(2011)016 și CDL(2011)001 ale Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) referitoare la noua Constituție a Ungariei și la cele trei aspecte de ordin juridic apărute în cadrul procesului de redactare a noii Constituții a Ungariei,

–    având în vedere propunerea de rezoluție nr. 12490 depusă la 25 ianuarie 2011 în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei referitoare la regresul grav în domeniul statului de drept și al drepturilor omului în Ungaria,

–    având în vederea Hotărârea nr. 30141/2004 a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Schalk și Kopf vs. Austria) și, mai ales, observațiile sale obiter dicta,

–    având în vedere întrebările cu solicitare de răspuns oral din Parlamentul European referitoare la noua Constituție ungară și declarațiile Consiliului și ale Comisiei privind Constituția ungară revizuită, precum și dezbaterile care au urmat la 8 iunie 2011,

–    având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea Europeană este fondată pe valorile democrației și statului de drept, menționate la articolul 2 din TUE, pe respectul neechivoc pentru drepturile și libertățile fundamentale, așa cum stipulează Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană a drepturilor omului, precum și pe recunoașterea valorii juridice a acestor drepturi, libertăți și principii, confirmată, de asemenea, prin viitoare aderare a UE la ECHR;

B.   întrucât Ungaria a semnat Convenția europeană a drepturilor omului, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și alte instrumente juridice internaționale care o obligă să respecte și să pună în aplicare principii referitoare la separarea puterilor, la punerea în aplicare a sistemului de echilibrare a puterilor și la promovarea democrației și a drepturilor omului;

C.  întrucât, deși redactarea și adoptarea unei noi constituții este de competența statelor membre, statele membre și cele candidate, precum și UE au datoria de a se asigura că procesele și conținuturile sunt conforme cu valorile UE, cu Carta drepturilor fundamentale și cu Convenția europeană a drepturilor omului, iar litera și spiritul constituțiilor adoptate nu sunt în contradicție cu aceste valori și instrumente; întrucât acest lucru este evidențiat clar prin faptul că o serie de state care sunt acum membre ale UE au trebuit să-și revizuiască și să-și modifice constituțiile pentru a-și asigura aderarea la UE, sau să își adapteze propriile constituții la cerințele formulate în tratatele UE ulterioare, mai ales la solicitarea Comisiei;

D.  întrucât procesul de elaborare a unei constituții a fost lipsit de transparență, iar redactarea și adoptarea noii Constituții s-au realizat într-un interval extrem de scurt de timp, ceea ce nu a permis desfășurarea unei dezbateri publice cuprinzătoare și profunde asupra proiectului de lege; întrucât un proces constituțional pe deplin reușit și democratic ar trebui să se bazeze pe un consens cât mai larg la nivelul societății ungare;

E.   întrucât Constituția a fost amplu criticată de către ONG-uri și organizații naționale, europene și internaționale, inclusiv de către Comisia de la Veneția și de către reprezentanți ai guvernelor statelor membre și a fost adoptată exclusiv cu voturile deputaților din partidele aflate la guvernare, neîntrunindu-se, așadar, un consens politic și la nivelul societății;

F.   întrucât Parlamentul European împărtășește preocupările exprimate de Comisia de la Veneția, în special în ceea ce privește transparența, caracterul deschis și incluziv al procesului de adoptare a textului, precum și durata acestui proces, dar și în ceea ce privește slăbirea sistemului de echilibrare a puterilor, cu precădere dispozițiile referitoare la Curtea Constituțională, la instanțe și judecători, care ar putea conduce la vulnerabilizarea independenței sistemului juridic ungar;

G.  întrucât noua Constituție nu prevede în mod explicit anumite principii pe care Ungaria, în temeiul obligațiilor sale internaționale, s-a angajat să le respecte și să le promoveze, cum ar fi interzicerea pedepsei cu moartea și a condamnării la închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate, interzicerea discriminării pe motive de orientare sexuală, precum și principiile referitoare la suspendarea sau restricționarea drepturilor fundamentale prin intermediul unor reglementări legale speciale;

H.  întrucât noua Constituție, prin valorile formulate, precum și prin redactarea neclară în cazul definirii noțiunilor de bază cum ar fi „familia” și dreptul la viață începând din momentul concepției, riscă să conducă la discriminări împotriva anumitor grupuri din societate, adică împotriva minorităților etnice, religioase și sexuale, a familiilor monoparentale, a persoanelor care au încheiat parteneriate civile și a femeilor;

I.    întrucât formulările neclare din preambul, în special părțile referitoare la obligațiile statului ungar față de minoritățile maghiare care locuiesc în afara granițelor Ungariei, pot crea un temei juridic pentru acțiuni pe care țările vecine le-ar considera ca fiind un amestec în afacerile interne, ceea ce ar putea să creeze tensiuni în regiune;

J.    întrucât noua Constituție stipulează că preambulul său are forță juridică, ceea ce poate avea implicații juridice și politice și poate conduce la incertitudine juridică;

K.  întrucât includerea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în noua Constituție poate da naștere la suprapuneri între competențele instanțelor din Ungaria și cele ale instanțelor internaționale, astfel cum se arată în avizul emis de Comisia de la Veneția;

L.   întrucât noua Constituție prevede utilizarea la scară largă a legilor cardinale, a căror adoptare se face, de asemenea, cu o majoritate de două treimi și care vor legifera o gamă largă de aspecte, cum ar fi sistemul instituțional al Ungariei, exercitarea drepturilor fundamentale, precum și norme importante în materie de organizare a societății; întrucât, în practică, acest lucru presupune că adoptarea legilor respective este integrată în noul proces constituțional al Ungariei;

M.  întrucât, în temeiul noii Constituții, o serie de chestiuni, cum ar fi aspecte specifice legate de legislația familiei și de sistemele fiscale și de pensii, care, în mod normal, sunt de competența guvernului sau țin de competențele decizionale uzuale ale organului legislativ, vor trebui, de asemenea, reglementate prin legi cardinale, ceea ce înseamnă că viitoarele alegeri vor avea o semnificație redusă, creându-se posibilități suplimentare pentru ca un guvern care dispune de o majoritate de două treimi să își impună preferințele politice; întrucât procesul de adoptare a unor reglementări specifice și detaliate prin legi cardinale poate pune astfel în pericol principiul democrației;

N.  întrucât, așa cum a subliniat Comisia de la Veneția, politicile în domeniul cultural, religios, socioeconomic și financiar nu ar trebui stabilite cu rigiditate printr-o lege cardinală;

O.  întrucât un organ neparlamentar, Consiliul pentru buget, care are o legitimitate democratică limitată, va avea drept de veto asupra adoptării bugetului general, caz în care șeful statului poate solicita dizolvarea Adunării Naționale, limitând în foarte mare măsură marja de acțiune a legislaturii alese în mod democratic;

P.   întrucât sistemul eficient de patru comisari parlamentari va fi redus la un sistem bazat pe un ombudsman general și doi adjuncți, care s-ar putea să nu confere același nivel de protecție a drepturilor și care nu va include competențele fostului Comisar pentru datele personale și libertatea informației; întrucât competențele acestuia din urmă vor fi transferate unei autorități al cărei modus operandi nu este specificat;

Q.  întrucât, în paralel cu adoptarea noii Constituții, guvernul Ungariei și partidele aflate la guvernare au desemnat numeroase persoane în poziții cheie, cum ar fi cea de procuror general, de președinte al Biroului național de audit și de președinte al Consiliului pentru buget; întrucât, mai recent, Parlamentul Ungariei a ales judecătorii care vor intra în componența noii Curți Constituționale a Ungariei, astfel cum prevede noua Constituție; întrucât procedura de desemnare și alegerea acestora nu s-au bazat pe un consens politic;

R.   întrucât noua Constituție prevede norme foarte generale care reglementează sistemul judiciar, fără însă a clarifica dacă Curtea Supremă, sub noul său nume, va continua să funcționeze având același președinte;

S.   întrucât Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a decis să elaboreze un raport referitor la noua Constituție a Ungariei, pe baza avizului Comisiei de la Veneția;

T.   întrucât elaborarea și adoptarea unei noi Constituții nu au fost menționate în manifestul electoral al partidelor aflate la guvernare;

U.  întrucât Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a afirmat că ar „aprecia disponibilitatea guvernului Ungariei de a urma sfaturile și recomandările care îi sunt adresate de actorii de la nivel național și de Consiliul Europei sau de Organizația Națiunilor Unite” și este de părere că Ungaria, în calitate de stat membru al UE, ar trebui să solicite instituțiilor europene să îi ofere consiliere și să examineze noua Constituție,

1.   invită autoritățile ungare să acorde atenție aspectelor și preocupărilor puse în evidență de Comisia de la Veneția și să pună în aplicare recomandările sale, fie prin modificarea noii Constituții, fie prin viitoare legi cardinale și ordinare, în special cu scopul de a:

      a – încerca în mod activ să obțină un consens, să asigure o transparență sporită, precum și o incluziune politică și socială autentică și o dezbatere publică largă în ceea ce privește viitoarea elaborare și adoptare a legilor cardinale prevăzute în noua Constituție;

      b – adopta doar legi cardinale cu un domeniu de aplicare redus la minimul necesar și clar definit în ceea ce privește sistemul fiscal și sistemul de pensii, politicile privind familia, politicile în domeniul cultural, religios și socioeconomic, permițând viitoarelor guverne, precum și organelor legislative alese în mod democratic să adopte decizii autonome cu privire la aceste politici, precum și cu scopul de a revizui actualul mandat al Consiliului pentru buget;

      c – asigura, în cuprinsul Constituției și în preambulul acesteia, protecția egală a drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de apartenența acestora la o comunitate religioasă, sexuală, etnică sau la un alt grup societal, în conformitate cu articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale;

      d – oferi în Constituție, inclusiv în preambulul acesteia, garanții explicite că Ungaria respectă integritatea teritorială a altor state atunci când își propune să sprijine etnicii maghiari care trăiesc în afara granițelor țării;

      e – reafirma independența sistemului judiciar prin reinstituirea dreptului Curții Constituționale de a revizui legislația care are un impact asupra bugetului, fără excepții, conform cerințelor jurisprudenței bazate pe Convenția europeană a drepturilor omului, prin revizuirea dispoziției cu privire la reducerea vârstei obligatorii de pensionare a judecătorilor, precum și prin garantarea explicită a independenței managementului sistemului judiciar;

      f – proteja în mod explicit, în noua Constituție, toate drepturile civile și sociale fundamentale, în conformitate cu obligațiile internaționale ale Ungariei, a interzice pedeapsa cu moartea, condamnarea la închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate și discriminările pe baza orientării sexuale, a oferi suficiente garanții cu privire la protecția drepturilor fundamentale, precum și cu scopul de a clarifica faptul că drepturile fundamentale sunt dobândite în momentul nașterii și sunt necondiționate;

      g – garanta faptul că reorganizarea sistemului de comisari parlamentari nu va fi de natură să limiteze garanțiile existente referitoare la protecția și promovarea drepturilor în diferite domenii, cum ar fi protecția minorităților naționale, a datelor personale și transparența informațiilor relevante pentru public, precum și independența organismelor respective responsabile pentru aceste aspecte;

      h – asigura faptul că includerea Cartei drepturilor fundamentale în noua Constituție nu este de natură să provoace probleme legate de interpretare și de suprapunere a competențelor între instanțele interne, noua Curte Constituțională a Ungariei și Curtea de Justiție a Uniunii Europene;

2.   invită Comisia să realizeze o revizuire și o analiză detaliată a noii Constituții și a legilor cardinale care urmează să fie adoptate în viitor, pentru a verifica dacă acestea respectă acquis-ul comunitar, în special Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și litera și spiritul tratatelor;

3.   încredințează comisiilor sale competente sarcina de a monitoriza procesul de adoptare a noii Constituții, în cooperare cu Comisia de la Veneția și cu Consiliul Europei, precum și de a evalua punerea în aplicare a recomandărilor, precum și modul de punere în aplicare a acestora;

4.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Consiliului Europei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Agenției pentru Drepturi Fundamentale, OSCE și Secretarului General al ONU.