RAPORT privind o politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

EXPUNERE DE MOTIVE

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (2.4.2008)

AVIZ al Comisiei pentru pescuit (3.4.2008)

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

21.4.2008 - (2008/2009(INI))

Comisia pentru transport şi turism
Raportor: Willi Piecyk

Procedură : 2008/2009(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A6-0163/2008

Texte depuse :

A6-0163/2008

Dezbateri :

PV 20/05/2008 - 7
CRE 20/05/2008 - 7

Voturi :

PV 20/05/2008 - 8.14
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0213

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
AVIZ al Comisiei pentru pescuit
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

privind o politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană

(2008/2009(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană” (COM(2007)0575, SEC(2007)1283),

– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Concluziile consultării privind politica maritimă europeană” (COM(2007)0574),

– având în vedere propunerea Comisiei referitoare la declaraţia comună tripartită prin care se instituie o „zi maritimă europeană”,

– având în vedere Cartea verde a Comisiei intitulată „Către o viitoare politică maritimă pentru Uniune, o viziune europeană privind oceanele şi mările” (COM(2006)0275) şi Rezoluţia Parlamentului din 12 iulie 2007[1]:

– având în vedere concluziile Preşedinţiei Consiliului European din 8-9 martie 2007 cu privire la adoptarea de către Consiliul European a unui „Plan de acţiune al Consiliului European (2007–2009) – politica energetică pentru Europa”,

– având în vedere Comunicarea Comisiei „De două ori 20 până în 2020. Şansa oferită Europei de schimbările climatice” (COM(2008)0030),

– având în vedere prevederile Convenţiei muncii maritime, care a fost adoptată de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) la 23 februarie 2006, şi care include şi adaptează convenţiile privind munca maritimă adoptate de OIM începând din anul 1919,

– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru transport şi turism şi avizul Comisiei pentru dezvoltare regională, al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, precum şi cel al Comisiei pentru pescuit (A6-0163/2008),

A. întrucât oceanele şi mările sunt factori economici şi ecologici esenţiali ai Uniunii Europene; întrucât Uniunea oferă, datorită regiunilor de coastă şi celor ultraperiferice, o coastă cu o lungime de 320 000 km, unde locuieşte o treime din populaţia Europei;

B. întrucât industria şi serviciile maritime, precum şi regiunile de coastă, contribuie în total cu 40 % la PIB-ul Uniunii Europene;

C. întrucât schimbările climatice reprezintă cea mai mare provocare a tuturor politicilor din secolul XXI; având în vedere ameninţarea pe care o reprezintă pentru regiunile de coastă creşterea nivelului mării, provocată de schimbările climatice, care, la scară largă, poate avea consecinţe grave asupra locuitorilor;

D. întrucât regiunile maritime ale Uniunii Europene, în special regiunile sale ultraperiferice, joacă un rol foarte important în ceea ce priveşte siguranţa şi protecţia împotriva infracţiunilor, cum ar fi imigraţia ilegală, terorismul şi contrabanda, dar sunt însă expuse unor dezastre naturale specifice,

1. salută adoptarea de către Comisie a comunicărilor menţionate mai sus şi a planului de acţiune prezentat în documentul de lucru al serviciilor Comisiei menţionat mai sus;

2. reafirmă rezoluţia sa din 12 iulie 2007 şi salută preluarea de către Comisie, într-o anumită măsură, a unei părţi importante din solicitările Parlamentului European;

3. subliniază că dimensiunea maritimă excepţională de care UE dispune datorită regiunilor sale de coastă şi regiunilor ultraperiferice oferă şanse unice în ceea ce priveşte inovaţia, cercetarea, mediul şi biodiversitatea, care trebuie avute în vedere în cadrul politicii maritime integrate a Uniunii Europene, şi subliniază că, în plus, regiunile ultraperiferice constituie excelente platforme de contact în ceea ce priveşte transportul şi securitatea la nivelul UE şi la nivel mondial;

4. sprijină categoric intenţia Comisiei de a valorifica într-o mai mare măsură potenţialul transportului maritim pe distanţe mici şi al transportului pe căi navigabile interioare între statele membre şi de a-l integra rapid în piaţa internă, şi salută intenţia Comisiei de a urgenta propunerile sale pentru o zonă comună de transport maritim şi pentru o strategie completă de transport maritim pentru 2008-2018;

5. încurajează statele membre să consolideze cooperarea dintre ele şi cooperarea cu statele vecine, pentru o utilizare adecvată a mecanismelor de finanţare TEN-T şi a altor mecanisme de finanţare europene (cum ar fi Marco Polo) pentru a realiza proiectele „Autostrăzile mării” şi „Reţele de transport maritim pe distanţe mici”;

6. salută intenţia Comisiei de a îmbunătăţi coordonarea agenţiilor europene care se ocupă cu supravegherea maritimă, în special în ceea ce priveşte prevenirea activităţilor ilegale (traficul de fiinţe umane şi traficul de droguri, imigrarea ilegală şi ameninţările teroriste), acordând o atenţie specială apelor internaţionale;

7. salută iniţiativa Comisiei de a iniţia o reţea europeană de supraveghere maritimă şi de a promova o mai bună cooperare între serviciile de pază de coastă ale statelor membre; invită Comisia să prezinte rezultatele studiului de fezabilitate privind paza de coastă europeană, care trebuiau să fie publicate şi prezentate Parlamentului European şi Consiliului la sfârşitul anului 2006;

8. consideră că clusterele maritime pot juca un rol de primă importanţă la elaborarea unei politici maritime integrate; invită Comisia să iniţieze cât mai rapid proiectul pentru realizarea unei reţele europene de clustere maritime;

9. sprijină propunerea de a adopta o „zi maritimă europeană”; consideră că o astfel de zi de acţiune ar trebui folosită pentru a sublinia importanţa politicii maritime în afara domeniilor maritime, cu participarea cetăţenilor de rând, a şcolilor, universităţilor şi organizaţiilor neguvernamentale; reaminteşte Comisiei de propunerea sa de înfiinţare a unui premiu care să fie acordat regiunilor maritime exemplare, ca modalitate de promovare a bunelor practici;

10. consideră însă, în ansamblu, că planul de acţiune conţine prea puţine măsuri concrete şi încurajează Comisia să folosească pe viitor într-un mod mai ambiţios instrumentele care îi stau la dispoziţie în temeiul tratatelor;

11. regretă faptul că planul de acţiune abordează problema provocărilor pe care le reprezintă schimbările climatice fără a impune niciun fel de obligaţii; reafirmă părerea sa conform căreia una dintre misiunile unei politici maritime europene trebuie să fie pregătirea şi adaptarea sa în ceea ce priveşte efectele schimbărilor climatice, precum şi stabilirea în mod urgent a măsurilor de adaptare necesare, în special având în vedere topirea gheţarilor, care conduce la creşterea nivelului mării, precum şi pericolul crescut de inundaţii în porturi şi regiuni de coastă, şi solicită în acest sens contribuţia tuturor politicilor relevante, în special a politicii de cercetare;

12. reaminteşte faptul că topirea gheţarilor determină atât creşterea nivelului mării, cât şi daune iremediabile asupra vieţii oamenilor, animalelor şi plantelor şi, prin urmare, salută intenţia Comisiei de a prezenta o iniţiativă privind zona arctică şi invită comunitatea ştiinţifică şi factorii de decizie să analizeze în mod aprofundat posibilităţile de protejare a calotelor glaciare polare;

13. subliniază faptul că o bună gestionare a spaţiului maritim necesită o bună gestionare a zonelor de coastă şi, în consecinţă, toate proiectele de construcţie în regiunile de coastă ale UE trebuie să ţină seama de consecinţele schimbărilor climatice, precum şi de fenomenele care decurg din acestea, cum ar fi creşterea nivelului mării, eroziunea litoralului, sporirea frecvenţei şi a violenţei furtunilor;

14. sprijină obiectivul Consiliului European din martie 2007 de a înjumătăţi emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050 şi reafirmă solicitarea sa ca politica maritimă să aibă o contribuţie esenţială la reducerea acestor emisii; aceasta ar trebui să includă integrarea transportului maritim în comerţul cu emisii, precum şi consolidarea eforturilor de cercetare atât cu privire la utilizarea mărilor ca sursă de energie regenerabilă, cât şi în vederea dezvoltării de noi tehnologii mai curate de propulsare a navelor; consideră că rolul de pionierat al Europei în combaterea schimbărilor climatice ar putea consolida şi extinde poziţia de lider a Europei în tehnologia şi cercetarea în domeniul mediului;

15. solicită insistent Comisiei să dea dovadă de mai multă ambiţie în combaterea emisiilor de sulf şi oxid de nitrogen, precum şi a deşeurilor solide provenind de la nave; în acest sens, reafirmă necesitatea unei cooperări mai strânse cu OMI (Organizaţia Maritimă Internaţională) şi, în special, solicitarea sa referitoare la:

· stabilirea normelor privind emisiile de oxid de nitrogen pentru navele care acostează în porturile UE;

· constituirea Mării Mediterane, a Mării Negre şi a Atlanticului de nord-est în zone de control al emisiilor de sulf (SECA), în conformitate cu Convenţia MARPOL;

· reducerea conţinutului de sulf maxim admis în combustibilul navelor de la 1,5 % la 0,5 % pentru navele cu pasageri care circulă în SECA;

· introducerea de măsuri fiscale, de exemplu impozite şi taxe pentru emisiile de dioxid de sulf şi de oxid de nitrogen ale navelor, şi identificarea metodelor de impunere a acestor măsuri şi impozite pentru toate navele, indiferent de steagul arborat, care staţionează în porturile comunitare sau navighează pe apele de pe teritoriile statelor membre ale UE;

· promovarea introducerii unor taxe diferenţiate de port şi pentru canale de navigaţie, care să favorizeze navele cu emisii reduse de dioxid de sulf şi de oxid de nitrogen;

· introducerea treptată a unei obligaţii pentru navele aflate în port de a utiliza electricitatea terestră;

· propunerea unei directive UE cu privire la calitatea combustibililor pentru nave;

16. reafirmă solicitarea sa adresată statelor membre şi Comisiei de a încuraja şi mai mult, având în vedere poluarea aerului care afectează multe oraşe şi regiuni portuare, furnizarea de energie electrică terestră pentru navele aflate în port; solicită, prin urmare, prezentarea unei propuneri de modificare a Directivei 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii[2], pentru ca statele membre care beneficiază de scutirea de impozit pentru hidrocarburile pentru propulsia navelor în conformitate cu articolul 14 din directiva respectivă să fie obligate să aplice o scutire de impozit în măsură egală pentru electricitatea de origine terestră; aplicarea aceluiaşi tratament, din punct de vedere al impozitării, electricităţii şi hidrocarburilor pentru propulsia navelor ar reprezenta un stimulent important pentru a încuraja porturile şi armatorii să reducă nivelul de poluare a aerului în oraşele portuare prin investiţii în aprovizionarea cu electricitate a navelor în port;

17. subliniază, încă o dată, faptul că poluarea maritimă de origine terestră reprezintă o parte semnificativă din poluarea maritimă totală şi că, până acum, Comisia nu a propus nicio soluţie la această problemă; reafirmă, de aceea, solicitarea sa adresată Comisiei de a prezenta un plan de acţiune pentru reducerea acestei poluări, precum şi cererea sa adresată statelor membre de a transpune cât mai rapid în legislaţia naţională actele juridice existente, precum Directiva-cadru privind apa; subliniază faptul că transpunerea Directivei-cadru privind apa presupune inclusiv un plan de acţiune pentru identificarea şi eliminarea muniţiilor scufundate în Marea Nordului şi Marea Baltică;

18. invită Comisia să ajute statele membre să iniţieze un plan de monitorizare şi de localizare a navelor eşuate şi a siturilor arheologice scufundate, deoarece acestea fac parte din patrimoniul istoric şi cultural al Comunităţii, facilitând astfel înţelegerea şi studiul acestor situri, şi să contribuie la prevenirea jafului la care acestea sunt supuse, ceea ce va permite prezervarea lor în condiţii optime;

19. îndeamnă instituţiile implicate să adopte cât mai repede posibil pachetul maritim Erika III şi invită statele membre să înceapă să-l pună în aplicare fără întârziere, în vederea furnizării mijloacelor legale necesare pentru prevenirea sau remedierea accidentelor sau a incidentelor cu efecte dezastruoase pentru dezvoltarea regiunilor maritime, accidentele Erika şi Prestige fiind două exemple în acest sens;

20. consideră că Directiva-cadru privind strategia maritimă ar trebui să constituie fundamentul de mediu al politicii maritime integrate a Uniunii Europene; constată că în directiva respectivă se afirmă că regiunile în care starea mărilor este critică ar trebui să elaboreze şi să pună în aplicare mai rapid măsuri pentru a obţine un nivel bun al stării mediului; subliniază că, în astfel de regiuni, este îndeosebi importantă coordonarea diferitelor sectoare, programe şi strategii de către Comisie şi ca aceasta să ofere sprijin financiar suficient; remarcă faptul că, pentru realizarea unei astfel de politici maritime integrate, este necesară includerea activităţilor terestre, cum ar fi agricultura, gestionarea apelor reziduale, transportul şi producţia energetică; consideră că astfel de regiuni pot constitui zone-pilot pentru o politică maritimă autentică şi complet integrată;

21. salută bilanţul realizat de Comisie referitor la excluderea marinarilor de la anumite aspecte ale reglementărilor europene sociale şi de protecţie a muncii (de exemplu, Directiva 98/59/CE privind concedierile colective[3], Directiva 2001/23/CE privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau părți de întreprinderi sau unități[4], Directiva 2002/14/CE de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană[5], precum şi Directiva 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii[6]); propune revizuirea acestor directive în strânsă cooperare cu partenerii sociali;

22. îndeamnă acele state membre care încă nu au făcut acest lucru să ratifice cât mai rapid Convenţia muncii maritime din 2006, care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă ale marinarilor şi prevenirea concurenţei neloiale din industria transportului maritim prin actualizarea şi codificarea întregii structuri de standarde internaţionale de muncă în vigoare;

23. îndeamnă Comisia să actualizeze Directiva 1999/95/CE[7] privind aplicarea dispozițiilor referitoare la timpul de lucru al navigatorilor la bordul navelor care fac escală în porturile Comunității, precum şi legislaţia privind chestiunile care intră în competenţa Comisiei, dar care nu sunt acoperite sau sunt acoperite doar parţial la nivel comunitar, de exemplu normele privind agenţiile de recrutare temporară sau dreptul lucrătorilor de a beneficia de un contract de muncă semnat;

24. consideră că implicarea partenerilor regionali şi locali este esenţială pentru succesul politicii maritime; susţine, în consecinţă, faptul că trebuie să existe o cooperare şi o legătură mai strânsă între regiunile de coastă europene, prin intermediul promovării unor strategii coordonate în vederea favorizării dezvoltării şi a competitivităţii, precum şi prin intermediul unei coordonări mai eficiente între diferitele niveluri de guvernare;

25. reafirmă invitaţia sa pentru păstrarea unei abordări integrate a politicii maritime a Uniunii Europene şi solicită Comisiei consolidarea cadrului său politic, precum şi a coeziunii teritoriale, sociale şi economice cu Europa continentală şi politicile sale; propune publicarea la fiecare doi ani a unui raport referitor la politica maritimă europeană, precum şi organizarea în mod periodic a unui schimb public de opinii cu toate părţile interesate; solicită viitoarelor preşedinţii ale Consiliului să abordeze politica maritimă în cadrul programelor de lucru; solicită, în plus, evidenţierea în mod clar de către Comisie a tuturor proiectelor care beneficiază de finanţare din partea UE şi care se referă la domeniul maritim;

26. salută iniţiativa Comisiei de a încuraja negocierile pentru o mai bună gestionare a utilizării mărilor în comun cu ţările terţe şi sprijină cu tărie cooperarea sporită cu ţările vecine pentru protecţia mărilor în afara jurisdicţiilor naţionale;

27. consideră că o strategie europeană completă de cercetare marină şi maritimă are un rol important şi trebuie să fie corect finanţată, în cadrul celui de-al 7-lea Program-cadru pentru cercetare şi al programelor viitoare;

28. se declară în favoarea luării în considerare în mod adecvat a politicii maritime la nivelul bugetului şi al instrumentelor UE după 2013 şi solicită ca acest lucru să fie reflectat în cadrul unor rezumate conţinute în rapoartele periodice privind politica maritimă europeană;

29. salută, de asemenea, recomandarea Consiliului European din 14 decembrie 2007, conform căreia politica maritimă ar trebui să se adapteze la specificul diferitelor state membre şi al regiunilor maritime, inclusiv al celor de coastă, insulare şi ultraperiferice;

30. recunoaşte competenţa în domeniu a statelor membre şi, totodată, aşteaptă cu interes publicarea de către Comisie a unei foi de parcurs care să faciliteze dezvoltarea de către statele membre a unei amenajări a spaţiului maritim; atrage atenţia asupra necesităţii de a păstra un echilibru adecvat între aspectele economice, sociale, teritoriale şi cele legate de mediu;

31. aminteşte că dimensiunea maritimă excepţională pe care regiunile de coastă, insulare şi ultraperiferice o conferă Uniunii Europene oferă oportunităţi unice în domenii precum inovarea, cercetarea, mediul, biodiversitatea, dezvoltarea unor tehnologii inovatoare care să aibă la bază mediul marin, iar viitoarea politică maritimă europeană integrată nu poate lăsa neexplorate aceste oportunităţi; recunoaşte utilitatea înfiinţării unor centre de excelenţă şi recomandă încurajarea şi sprijinirea centrelor universitare de cercetare deja existente în zonele de coastă;

32. subliniază importanţa energiei valurilor ca sursă de energie alternativă nepoluantă şi invită Comisia să o ia în considerare atunci când elaborează viitoarele planuri de acţiune;

33. consideră că principalul obiectiv al politicii maritime integrate a Uniunii în domeniul pescuitului trebuie să fie promovarea modernizării şi dezvoltării durabile, echilibrate şi corecte a acestui sector în întreaga Uniune, pentru asigurarea viabilităţii sale socio-economice şi a caracterului durabil al resurselor şi pentru garantarea suveranităţii şi securităţii sectorului produselor alimentare, a aprovizionării cu peşte a populaţiei, a păstrării locurilor de muncă şi a îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale pescarilor;

34. apreciază că, până în prezent, nici caracterul durabil al resurselor marine, nici viabilitatea economică a flotelor de pescuit şi a comunităţilor din zonele de coastă ale Uniunii nu au fost deservite în mod corespunzător de politica comună în domeniul pescuitului (PCP) şi că, prin urmare, ar fi necesară dezvoltarea politicii maritime integrate a Uniunii în vederea evitării apariţiei, în cadrul PCP, a unor carenţe de tipul supracentralizării şi imposibilităţii de a avea în vedere diversitatea regională a apelor din Uniune;

35. consideră că o creştere a numărului de locuri de muncă în sectorul maritim, în special în cel al pescuitului, şi o îmbunătăţire a acestora, depind, de asemenea, de garantarea unui venit echitabil şi corespunzător, de condiţii de muncă decente (inclusiv în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea), precum şi de accesul la formare pentru lucrătorii din domeniu;

36. solicită statelor membre recunoaşterea reciprocă a diplomelor eliberate de învăţământul profesional mediu pentru profesiunile de pilot şi mecanic de nave de pescuit;

37. reiterează necesitatea existenţei unor mecanisme de subvenţionare sau compensare pentru pescarii afectaţi de consecinţele socio-economice ale măsurilor de refacere a resurselor halieutice sau de protecţie a ecosistemelor, în special în cazul regiunilor şi comunităţilor celor mai defavorizate şi al regiunilor ultraperiferice;

38. confirmă necesitatea consolidării ajutorului acordat cercetării ştiinţifice desfăşurate în domeniul pescuitului în diverse state membre, în special în cadrul celui de-al 7-lea Program-cadru pentru activităţi de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţie;

39. solicită acordarea unui sprijin comunitar pentru punerea în aplicare a unor măsuri eficiente pentru asigurarea mijloacelor adecvate de evacuare, sprijinire şi salvare a echipajelor;

40. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, precum şi Comitetului Economic şi Social European şi Comitetului Regiunilor.

[1] Texte adoptate, P6_TA(2007)0343.
[2] JO L 283, 31.10.2003, p. 51.
[3] JO L 225, 12.08.1998, p. 16.
[4] JO L 82, 22.03.2001, p. 16.
[5] JO L 80, 23.03.2002, p. 29.
[6] JO L 18, 21.01.1997, p. 1.
[7] JO L 14, 20.01.2000, p. 29.

The presentation of the Commission communication and Action Plan 'An Integrated Maritime Policy for the European Union' in October 2007, following the tabling of the Green Paper on maritime policy in June 2006 and a one-year consultation period, marks the start of its attempt to embark on the next stage of determining practical policies and measures for a future common European maritime policy. Your rapporteur welcomes the fact that a fair proportion of the demands made in Parliament's resolution of July 2007 has been accepted. This report is, accordingly, a follow-up as part of this process.

However, your rapporteur finds that the tabling of the new documents shows what was already previously suspected: there generally seems to be broad acceptance among the Member States, regions and sectors concerned of the Commission's approach to the integrated maritime policy, but the framing of practical sectoral policies has now shown how serious and committed that acceptance was meant to be, because there is an absence of genuinely practical proposals, measures and policies.

Your rapporteur therefore proposes to concentrate on the most important demands made in the Parliament report of July 2007 and now determine practical policies. It is particularly worth stressing that this report does not include any new proposals; instead, all the selected demands were already included in Parliament's resolution of July 2007.

Your rapporteur is convinced that the following formula should be the fulcrum, as the goal of all endeavours: Europe's oceans and seas – the cleanest in the world, with the most stable biodiversity, the most profitable economy, the best research and technology, the most modern and cleanest shipping, the best education and training and the most innovative ideas.

Since the presentation of the fourth assessment report by the UN's Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) in 2007 there has been a worldwide scientific consensus about the challenges of climate change. It is undisputed that the future European maritime policy must address a substantial proportion of these challenges. The warming of the oceans is leading to a rise in sea levels. Your rapporteur takes the view that this finding must be reflected in the policy areas of coastal protection, maritime spatial planning, tourism and ports.

The target laid down by the European Council of March 2007, of halving greenhouse gas emissions by 2050, must also inform maritime policy; in particular, this should entail the inclusion of shipping in emissions trading.

Moreover, there is nothing new in scientists calling for greater efforts to be made to exploit renewable energy, particularly the use of wind and solar energy. This is not only a major contribution to the fight against climate change, but at the same time it can strengthen and develop Europe's leading role in environmental technology and research.

Your rapporteur wishes to stress that the integrated approach to maritime policy must continue to be followed in future. It becomes clear, where maritime policy is concerned, how closely interwoven the individual policies are, and how important it is to see the different areas as a mutually supporting circulatory system. In other words, a clean maritime environment influences the maritime economy, tourism, biodiversity, the employment situation and ports to an equal extent. The will of the Member States – a kind of European maritime solidarity – is the primary prerequisite for support for this system.

destinat Comisiei pentru transport și turism

privind o politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană

(2008/2009(INI))

Raportor pentru aviz: Sérgio Marques

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru transport și turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. salută decizia Comisiei de a elabora o politică maritimă integrată, pentru a face față provocărilor lansate de schimbarea climei (printre altele dezvoltând capacitatea de a produce energie marină), globalizare, dezvoltarea regională, competitivitate, protecția mediului marin, siguranță și securitate, care cuprinde multe dintre ideile schițate de Parlament;

2. salută, de asemenea, recomandarea Consiliului European din 14 decembrie 2007, în sensul că politica maritimă ar trebui să se adapteze la specificul diferitelor state membre și al regiunilor maritime, inclusiv al celor costiere, insulare și ultraperiferice;

3. consideră că implicarea partenerilor regionali și locali este esențială pentru succesul politicii maritime; susține, în consecință, faptul că trebuie să existe o cooperare și o legătură mai strânsă între regiunile costiere europene, prin intermediul promovării unor strategii coordonate în vederea favorizării dezvoltării și a competitivității, precum și prin intermediul unei coordonări mai eficiente între diferitele niveluri de guvernare;

4. întâmpină favorabil planul de acțiune al Comisiei, schițat în comunicarea sa privind politica maritimă integrată (COM(2007)0575) și în documentele însoțitoare (SEC(2007)1278), (SEC(2007)1279) și (SEC(2007)1280) și, în special, strategia adoptată de Comisie în vederea reducerii efectelor schimbărilor climatice asupra regiunilor maritime și a efectelor concomitente exercitate asupra turismului; atrage atenția asupra nevoii de a adapta în continuare această strategie la particularitățile regiunilor maritime;

5. constată faptul că viitoarea politică maritimă este esențială pentru o evoluție pozitivă a regiunilor costiere, insulare și ultraperiferice ale Uniunii Europene în viitor; subliniază faptul că lărgirea sferei de acțiune a politicii maritime prin includerea turismului din zonele costiere ar fi o noutate deosebit de importantă pentru dezvoltarea și coeziunea acestor regiuni;

6. subliniază rolul esențial pe care îl vor avea autoritățile regionale și comunitățile din zonele costiere în punerea în aplicare a noii politici maritime integrate și în viitorul plan de acțiune european privind activitățile economice ce au la bază mediul marin; evidențiază importanța unei infrastructuri de transport de calitate și subliniază efectele pozitive ale acesteia asupra calității vieții și asupra sectorului turismului; în acest sens, invită pe toți cei implicați să acționeze eficient pentru a asigura utilizarea optimă a fondurilor de dezvoltare;

7. subliniază efectele creșterii activității economice și a turismului în zonele costiere, creștere însoțită de intensificarea tuturor formelor de transport, asupra ecosistemelor locale; salută, drept urmare, elaborarea unei politici maritime integrate care va aborda aceste chestiuni; în plus, solicită îmbunătățirea procesului de culegere a datelor privind sectorul maritim și regiunile costiere;

8. așteaptă publicarea unui set de orientări privind elaborarea, la nivel național, a politicilor maritime integrate, destinate statelor membre, precum și a rapoartelor anuale privind acțiunile UE și ale statelor membre în acest domeniu; recomandă ca UE, statele membre și regiunile costiere, care dețin cunoștințe de bază și au un rol esențial în acest domeniu, să-și coordoneze activitățile în mod eficient și în avantajul tuturor;

9. recunoaște competența în domeniu a statelor membre și, totodată, așteaptă cu interes publicarea, de către Comisie, a unei foi de drum care să faciliteze zonarea spațiului maritim de către statele membre; atrage atenția asupra nevoii de a păstra un echilibru adecvat între aspectele economice, sociale, teritoriale și cele legate de mediu;

10. încurajează Comisia în eforturile sale de a crea un spațiu de transport maritim european fără bariere și, totodată, de elaborare a unei strategii globale de transport maritim pentru perioada 2008 - 2018;

11. subliniază faptul că un veritabil spațiu european de transport maritim fără bariere necesită o mai mare siguranță a regiunilor costiere, insulare și ultraperiferice ale UE, din punctul de vedere al dezvoltării și al durabilității mediului;

12. amintește că dimensiunea maritimă excepțională pe care regiunile costiere, insulare și ultraperiferice o conferă Uniunii Europene oferă oportunități unice în domenii ca, printre altele, inovațiile, cercetarea, mediul, biodiversitatea, dezvoltarea unor tehnologii inovatoare care să aibă la bază mediul marin, iar viitoarea politică maritimă europeană integrată nu poate lăsă neexplorate aceste oportunități; recunoaște oportunitatea înființării unor centre de excelență și recomandă încurajarea și sprijinirea centrelor universitare de cercetare deja existente în zonele costiere;

13. având în vedere recentele accidente în care au fost implicate tancuri petroliere și daunele aduse mediului de acestea, subliniază necesitatea unor orientări clare în domeniul navigației, precum și a cooperării internaționale în vederea încurajării țărilor terțe să aplice aceleași norme sau norme similare;

14. sprijină instituirea unei finanțări proprii pentru politica maritimă integrată a Uniunii Europene, care să țină seama de caracteristicile specifice reale ale regiunilor implicate;

15. sprijină intenția Comisiei de a consolida Europa maritimă, creând astfel imaginea unei Europe dinamice și responsabile, angajate în protejarea și promovarea mediului maritim nu numai în relațiile cu lumea din exterior, ci și în cadrul UE însăși;

16. subliniază importanța energiei valurilor ca sursă de energie alternativă nepoluantă și invită Comisia să o ia în considerare atunci când elaborează viitoarele planuri de acțiune;

17. deplânge și își exprimă surprinderea că în comunicarea sa privind Programul legislativ și de lucru pe anul 2008 (COM(2007)0640), Comisia a omis măsurile de adoptat în anul 2008 în materie de politică maritimă, ceea ce nu concordă cu existența în prezent a unui plan de acțiune al Comisiei în materie de politică maritimă.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

destinat Comisiei pentru transport şi turism

privind o politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană

(2008/2009(INI))

Raportor pentru aviz: Pedro Guerreiro

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru transport şi turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază faptul că pentru „a acorda o mai mare atenţie bunăstării comunităţilor din zonele de coastă” şi pentru a spori gradul de „bunăstare a lucrătorilor” din domeniul pescuitului, nu se poate trece cu vederea situaţia socio-economică gravă cu care se confruntă acest sector, în special din cauza neadoptării măsurilor adecvate pentru a promova o activitate mai rentabilă şi, prin urmare, pentru a garanta unui nivel de trai decent pentru lucrătorii din domeniul pescuitului;

2. apreciază că o politică maritimă integrată a Uniunii nu poate omite faptul că furnizarea de energie şi de produse alimentare constituie necesităţile şi obiectivele strategice care trebuie îndeplinite fără a depăşi pragurile de siguranţă referitoare la dependenţa de exterior, precum şi că pescuitul şi agricultura durabile, surse esenţiale pentru alimentaţia noastră, trebuie protejate în interesul general al Uniunii;

3. consideră că principalul obiectiv al politicii maritime integrate a Uniunii în domeniul pescuitului trebuie să fie promovarea modernizării şi dezvoltării durabile, echilibrate şi corecte a acestui sector în întreaga Uniune, pentru asigurarea viabilităţii sale socio-economice şi a caracterului durabil al resurselor şi pentru garantarea suveranităţii şi securităţii sectorului produselor alimentare, a aprovizionării cu peşte a populaţiei, a păstrării locurilor de muncă şi a îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale pescarilor;

4. apreciază că, până în prezent, nici caracterul durabil al resurselor marine, nici viabilitatea economică a flotelor de pescuit şi a comunităţilor din zonele de coastă ale Uniunii nu au fost deservite în mod corespunzător de politica comună în domeniul pescuitului (PCP) şi că, prin urmare, ar fi necesară dezvoltarea politicii maritime integrate a Uniunii în vederea evitării apariţiei, în cadrul PCP, a unor carenţe de tipul supracentralizării şi imposibilităţii de a avea în vedere diversitatea regională a apelor din Uniune;

5. solicită adoptarea unei abordări comune tuturor statelor membre în vederea eliminării muniţiilor neexplodate care sunt pescuite de ambarcaţiunile de pescuit şi aruncate în mare după marcare;

6. consideră că o creştere a numărului de locuri de muncă în sectorul maritim, în special în cel al pescuitului şi o îmbunătăţire a acestora, depind, de asemenea, de garantarea unui venit echitabil şi corespunzător, de condiţii de muncă decente (inclusiv în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea), precum şi de accesul la formare pentru lucrătorii din domeniu;

7. solicită un studiu cu privire la mecanismele actuale de stabilire a preţurilor la prima vânzare şi la modalitatea prin care acestea vor putea contribui la garantarea unei plăţi echilibrate către lucrătorii din sectorul respectiv, fără a creşte preţul la consumator;

8. solicită statelor membre recunoaşterea reciprocă a diplomelor eliberate de învăţământul profesional mediu căpitanilor şi mecanicilor navelor de pescuit;

9. reiterează necesitatea existenţei unor mecanisme de subvenţionare sau compensare pentru pescarii afectaţi de consecinţele socio-economice ale măsurilor de refacere a resurselor halieutice sau de protecţie a ecosistemelor, în special în cazul regiunilor şi comunităţilor celor mai defavorizate şi al regiunilor ultraperiferice;

10. solicită Comisiei, având în vedere necesitatea de a defini mijloacele financiare adecvate care trebuie acordate politicii maritime integrate a Uniunii, să explice ce înţelege prin „bază financiară solidă” şi, având în vedere principiul conform căruia noi priorităţi necesită noi mijloace financiare, respinge finanţarea acestei politici din PCP;

11. confirmă necesitatea consolidării ajutorului acordat cercetării ştiinţifice desfăşurate în domeniul pescuitului în diverse state membre, în special în cadrul celui de-al şaptelea program-cadru pentru activităţi de cercetare, dezvoltare tehnologică şi experimente;

12. solicită acordarea de ajutor comunitar pentru adoptarea unor măsuri eficiente necesare asigurării mijloacelor corespunzătoare favorabile măsurilor de evacuare, sprijin şi salvare a echipajelor;

13. solicită acordarea de ajutor pentru instalarea şi modernizarea de către statele membre a instrumentelor proprii de supraveghere, verificare şi control a zonelor economice exclusive;

14. subliniază faptul că politica maritimă integrată a Uniunii se bazează pe un cadru de cooperare între statele membre şi că elaborarea şi adoptarea politicilor maritime naţionale, cu diferitele lor aspecte, este de competenţa statelor membre, aşa cum a remarcat şi Comisia.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

Membri titulari prezenți la votul final

Alfonso Andria, Emmanouil Angelakas, Stavros Arnaoutakis, Jean Marie Beaupuy, Rolf Berend, Victor Boștinaru, Wolfgang Bulfon, Antonio De Blasio, Bairbre de Brún, Petru Filip, Gerardo Galeote, Iratxe García Pérez, Eugenijus Gentvilas, Ambroise Guellec, Pedro Guerreiro, Jim Higgins, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Mieczysław Edmund Janowski, Rumiana Jeleva, Gisela Kallenbach, Tunne Kelam, Evgeni Kirilov, Constanze Angela Krehl, Sérgio Marques, Miguel Angel Martínez Martínez, James Nicholson, Markus Pieper, Pierre Pribetich, Wojciech Roszkowski, Elisabeth Schroedter, Grażyna Staniszewska, Dimitar Stoyanov, Margie Sudre, Andrzej Jan Szejna, Kyriacos Triantaphyllides, Lambert van Nistelrooij, Oldřich Vlasák, Vladimír Železný

Membri supleanți prezenți la votul final

Bernadette Bourzai, Jan Březina, Emanuel Jardim Fernandes, Francesco Ferrari, Francisca Pleguezuelos Aguilar, Zita Pleštinská, Samuli Pohjamo, Christa Prets, Richard Seeber

Aviz juridic - Politica de confidențialitate