Procedură : 2008/2231(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0502/2008

Texte depuse :

A6-0502/2008

Dezbateri :

PV 18/02/2009 - 20
CRE 18/02/2009 - 20

Voturi :

PV 19/02/2009 - 9.3
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


RAPORT     
PDF 217kWORD 172k
12 decembrie 2008
PE 412.142v02-00 A6-0502/2008

referitor la Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana

(2008/2231(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportoare: Pasqualina Napoletano

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru comerȚ internaȚional
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituȚionale
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii Și egalitatea de gen
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana

(2008/2231(INI))

Parlamentul European,

 având în vedere Declarația de la Barcelona adoptată cu ocazia Conferinței euro-mediteraneene a miniștrilor de afaceri externe, ce a avut loc la Barcelona între 27-28 noiembrie 1995 și care a pus bazele parteneriatului euro-mediteraneean,

 având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu - Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana” (COM(2008)0319)),

 având în vedere aprobarea de către Consiliul European din 13-14 martie 2008 a Procesului de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana,

 având în vedere declarația reuniunii la vârf privind Mediterana, ce a avut loc la Paris la 13 iulie 2008,

–   având în vedere concluziile Conferinței miniștrilor afacerilor externe ai Uniunii pentru Mediterana, ce a avut loc la Marsilia, între 3 și 4 noiembrie 2008,

 având în vedere concluziile Conferinței miniștrilor de afaceri externe din regiunea euro-mediteraneeană, ce a avut loc la Lisabona, între 5-6 noiembrie 2007,

 având în vedere concluziile reuniunii la vârf euro-mediteraneene ce a avut loc la Barcelona între 27-28 noiembrie 2005, pentru a celebra cea de a zecea aniversare a parteneriatului euro-mediteraneean,

–   având în vedere declarația Biroului Adunării Parlamentare Euro-Mediteraneene (APEM) din 12 iulie 2008, declarația APEM din 13 octombrie 2008 privind Orientul Mijlociu, precum și recomandarea APEM adresată primei reuniuni a miniștrilor afacerilor externe din cadrul Procesului de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana din 13 octombrie 2008,

–   având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 9 octombrie 2008,

–   având în vedere declarația reuniunii la vârf euro-mediteraneene a Consiliilor Economice și Sociale, desfășurată la Rabat la 16 octombrie 2008,

 având în vedere declarația finală a președinției APEM, precum și recomandările adoptate de APEM cu ocazia celei de a patra sale sesiuni plenare de la Atena, din 27-28 martie 2008,

–   având în vedere prima reuniune a EuroMedScola, care a regrupat la Strasbourg între 16 și 17 noiembrie 2008 tinere cetățene și tineri cetățeni ai statelor partenere și ai țărilor Uniunii Europene,

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind politica mediteraneeană a Uniunii Europene și în special rezoluția sa din 5 iunie 2008(1),

 având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European intitulată „Un nou impuls dat acțiunilor întreprinse de către Uniune în domeniul drepturilor omului și al democratizării, în cooperare cu partenerii mediteraneeni - orientări strategice” (COM(2003)0294),

 având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, intitulată „Consolidarea politicii europene de vecinătate” (COM(2006)0726),

 având în vedere rezoluția sa din 15 noiembrie 2007 privind consolidarea Politicii europene de vecinătate(2),

–   având în vedere prioritățile mandatului său de președinte al APEM (martie 2008 – martie 2009),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional, al Comisiei pentru afaceri constituționale și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și cel al (A6-0502/2008),

A. întrucât bazinul mediteraneean joacă un rol central, iar interesele comune ale Uniunii Europene și ale țărilor partenere se diversifică în fața abordării provocărilor globalizării și a celor la adresa coexistenței pașnice, și, în consecință, având în vedere necesitatea asigurării unei mai mari coeziuni regionale și a dezvoltării unei strategii politice comune în regiune;

B.  întrucât Uniunea este și ar trebui să rămână hotărâtă să realizeze Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului ale ONU;

C. întrucât distanțarea economică, politică și culturală dintre cele două țărmuri, cel nordic și cel sudic, ale Mediteranei se accentuează, iar disparitățile respective trebuie eliminate pentru a se permite crearea, în cele din urmă, a unui spațiu comun de pace, securitate și prosperitate;

D. întrucât este important ca relațiile dintre Uniunea Europeană și țările mediteraneene partenere să fie regândite și aprofundate într-o măsură considerabilă, să se întemeieze pe principiul egalității între toți partenerii și pe valorificarea rezultatelor obținute, dar ținând seama totodată de limitele și lipsurile politicilor aplicate până în prezent și, mai ales, de bilanțul dezamăgitor al procesului de la Barcelona;

E.  întrucât politica de vecinătate aplicată împreună cu statele mediteraneene este limitată și favorizează relațiile bilaterale, dovedindu-se astfel a fi dezechilibrată și incapabilă să contribuie la realizarea unui proces comun de reforme semnificative în regiune;

F.  întrucât este necesar ca între Uniunea Europeană și țările mediteraneene din întregul bazin mediteraneean să se stabilească relații întemeiate pe un parteneriat strâns și pe respectarea drepturilor omului și a statului de drept;

G. întrucât, de la lansarea Procesului de la Barcelona, în unele țări partenere nu s-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește preluarea și respectarea unora dintre valorile și principiile comune subliniate în Declarația de la Barcelona, adoptată în 1995, la care țările respective au aderat, în special în ceea ce privește democrația, drepturile omului și statul de drept;

H. întrucât este imperios necesară promovarea integrării teritoriale și economice între țările din bazinul mediteraneean; întrucât o reală integrare teritorială și economică poate fi realizată numai dacă se înregistrează progrese concrete privind soluționarea conflictelor existente;

I.   întrucât relațiile mai strânse dintre UE și țările mediteraneene au dus la o creștere semnificativă a schimburilor comerciale dintre țările respective (în primul rând prin intermediul aeroporturilor, al porturilor și al autostrăzilor), fără să fie necesar să se actualizeze și să se modernizeze infrastructurile corespunzătoare;

J.   întrucât șefii de stat și de guvern au recunoscut, în declarația reuniunii la nivel înalt privind Mediterana ce a avut loc la Paris, că APEM va reprezenta expresia parlamentară legitimă a Procesului de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana, declarând, totodată, că susțin puternic consolidarea rolului APEM în cadrul relațiilor sale cu partenerii mediteraneeni;

K. subliniind că relațiile la nivel interguvernamental nu sunt suficiente în abordarea ansamblului relațiilor politice dintre țările regiunii euro-mediteraneene;

L.  subliniind rolul important jucat de APEM, unica adunare parlamentară ce permite dialogului și cooperării din regiunea euromediteraneeană să reunească cele 27 de state membre UE și toate părțile implicate în procesul de pace din Orientul Mijlociu;

M. întrucât este important să se garanteze participarea colectivităților locale și regionale la proiectele și inițiativele stabilite de Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana și să se țină seama de propunerile făcute recent de aceste autorități;

N. întrucât este important să se garanteze participarea partenerilor sociali și a societății civile la relansarea relațiilor euromediteraneene;

O. reamintind faptul că este indispensabil să se evite multiplicarea și suprapunerea instrumentelor, politicilor și nivelurilor instituționale deja existente și să se garanteze coerența ansamblului sistemului de relații euro-mediteraneene;

P.  subliniind necesitatea soluționării rapide și pașnice a tuturor conflictelor în care sunt implicate țările mediteraneene și fiind conștient de importanța menținerii dialogului intercultural în această privință;

Q. Q. întrucât persistența conflictului din Orientul Mijlociu și gravele tensiuni politice din regiune (precum cele din Sahara Occidentală) pot periclita îndeplinirea mai multora dintre obiectivele asumate de noua instituție,

1.  consideră că propunerea intitulată „Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana”, adoptată de șefii de stat și de guvern cu ocazia reuniunii la vârf pentru Mediterana, ce a avut loc la Paris la 13 iulie 2008, va constitui un pas către integrarea economică și regională a țărilor mediteraneene, dacă va fi în măsură să ducă la îndeplinirea promisiunilor și la rezultate concrete și vizibile; relevă că deschiderea către țările ce nu fac parte din parteneriat lărgește posibilitățile de a atinge obiectivul stabilirii unor relații pe baze egale între Uniunea Europeană și partenerii săi mediteraneeni și de abordare integrală a problemelor regiunii;

2.  constată că reuniunea miniștrilor afacerilor externe, desfășurată între 3 și 4 noiembrie la Marsilia, a propus ca „Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana” să fie denumit „Uniunea pentru Mediterana”; consideră că această denumire permite valorificarea naturii paritare a parteneriatului cu scopul de a realiza proiecte de integrare economică și teritorială; consideră totuși că este necesar ca valoarea strategică a relațiilor euro-mediteraneene și acquis-ul Procesului de la Barcelona, conjugate, în special, cu implicarea societății civile, să fie reiterate pe baza politicilor pe care Uniunea Europeană le dezvoltă deja cu partenerii săi mediteraneeni prin intermediul programelor la scară regională și subregională și al orientărilor comune care constituie sursa de inspirație a cooperării bilaterale;

3.  solicită în această privință Consiliului și Comisiei să asigure coerența acțiunii Uniunii, în special în ceea ce privește posibilele evoluții instituționale (îndeosebi rolul Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate în calitatea sa de vicepreședinte al Comisiei) și utilizarea bugetului comunitar;

4.  își exprimă satisfacția cu privire la promovarea Uniunii pentru Mediterana în cadrul instituțiilor Uniunii Europene;

5.  aprobă decizia de favorizare a unui cadru multilateral prin definirea câtorva proiecte de anvergură ce trebuie realizate prin intermediul noilor instrumente oferite de Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana; ia act, cu toate acestea, de absența unor strategii de integrare economică și teritorială în cadrul bazinului mediteraneean, care să sprijine proiectele menționate;

6.  consideră că, pentru realizarea proiectelor, ar trebui adoptată formula „acordurilor de programe”, care, pornind de la principiul subsidiarității, definesc în mod clar responsabilitățile la nivelul finanțării, gestiunii și controlului ale diferitelor niveluri instituționale: Uniunea Europeană, statele membre, regiuni, întreprinderi, parteneri sociali;

7.  subliniază că proiectele finanțate în cadrul Procesului de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana ar trebui să primească sprijin financiar din partea Comunității, a țărilor partenere și a sectorului privat; în acest scop, invită Comisia și Consiliul să precizeze și să confere mai multă forță rolului și inițiativelor Facilității euro-mediteraneene de investiții și parteneriat (FEMIP), care, prin intermediul propriului program de investiții, facilitează deschiderea economică și modernizarea țărilor mediteraneene; își reafirmă sprijinul pentru înființarea unei bănci euro-mediteraneene de investiții și coordonarea cu investitorii internaționali; subliniază importanța transferului economiilor emigranților din țările din sudul Mediteranei în țările de origine ale acestora și opinează că acest transfer constituie o pârghie extrem de eficace și – până în prezent – insuficient utilizată în folosul dezvoltării;

8.  consideră că, până la revizuirea perspectivelor financiare, trebuie asigurat sprijinul financiar al Uniunii Europene pentru proiectele mediteraneene fără ca acest lucru să prejudicieze programele regionale euro-mediteraneene în curs sau stabilite, programe a căror consolidare a fost susținută de Parlamentul European în repetate rânduri; subliniază, în acest context, competențele Parlamentului European în cadrul procedurii bugetare a Uniunii Europene; își exprimă dorința de a fi ținut regulat la curent asupra stadiului în care se află proiectele;

9.  consideră că Secretariatul va putea reprezenta un potențial important pentru relansarea relațiilor euro-mediteraneene datorită capacității sale operaționale și valorii politice a compoziției sale; salută faptul că s-a ajuns la un acord unanim asupra sediului Secretariatului; reamintește că orașul Barcelona constituie locul în care a luat naștere parteneriatul euro-mediteraneean;

10. aprobă faptul că, din punctul de vedere al UE și înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, copreședinția trebuie să fie compatibilă cu reprezentarea externă a Uniunii Europene, în conformitate cu dispozițiile în vigoare ale tratatului;

11. salută, în acest sens, decizia conferinței ministeriale din 3 noiembrie 2008, care a luat act în mod corespunzător de recomandarea APEM adoptată în Iordania la 13 octombrie 2008; susține hotărârea de a conferi Uniunii pentru Mediterana o puternică dimensiune parlamentară, consolidându-i astfel legitimitatea democratică, cu sprijinul Adunării Parlamentare Euro-Mediteraneene (APEM), care ar trebui consolidată în continuare și ale cărei lucrări ar trebui să fie mai bine coordonate cu cele ale celorlalte instituții din cadrul parteneriatului, luând în considerare posibilitatea de a acorda acestui forum personalitate juridică, dreptul de propune și de a evalua strategii de integrare economică și teritorială și proiecte, precum și posibilitatea de a prezenta recomandări reuniunii miniștrilor afacerilor externe; se așteaptă ca această recunoaștere instituțională a APEM să se concretizeze în egală măsură prin participarea sa în calitate de observator la toate reuniunile executivului, la reuniunile șefilor de stat și de guvern, la reuniunile miniștrilor, precum și la reuniunile pregătitoare ale înalților funcționari;

12. salută decizia miniștrilor de externe ai Uniunii pentru Mediterana de a include Liga Statelor Arabe în calitate de participant la toate reuniunile, indiferent de nivelul acestora, în semn de considerație față de contribuția sa pozitivă la obiectivele păcii, prosperității și stabilității în regiunea mediteraneeană;

13. subliniază necesitatea de a include autoritățile regionale și locale în noul cadru instituțional; salută avizul emis de Comitetul Regiunilor și propunerea de creare a unei adunări regionale și locale euro-mediteraneene (ARLEM);

14. consideră că, în paralel cu consolidarea dimensiunii parlamentare, este necesar să se desfășoare un proces similar pentru a asigura participarea societății civile în cadrul structurii instituționale adecvate a „Procesului de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana”, nu în ultimul rând prin intermediul unor mecanisme care să asigure consultarea lor în ceea ce privește selecția, implementarea și monitorizarea proiectelor; ; în acest context, invită APEM să asocieze societățile civile din nordul și sudul Mediteranei în mai mare măsură la lucrările sale; solicită valorificarea rolului partenerilor sociali în perspectiva instituirii unui Comitet Economic și Social Euro-Mediteraneean;

15. observă că anumite țări participante la „Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana” nu fac parte din parteneriatul euro-mediteraneean; invită, în acest sens, Consiliul, Comisia și toate statele ce iau parte la Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana să instituie un cadru coerent de desfășurare a acestor relații, axat asupra integrării economice și teritoriale între Uniunea Europeană și toate țările din bazinul mediteraneean; solicită Consiliului și Comisiei să garanteze tuturor țărilor membre ale „Procesului de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana” posibilitatea de a accede la programele regionale deja prevăzute în cadrul parteneriatului euro-mediteranean;

16. subliniază că Uniunea pentru Mediterana nu reprezintă o alternativă la extinderea Uniunii Europene și nu afectează perspectivele de aderare ale niciunuia dintre statele candidate actuale sau viitoare; consideră că Uniunea pentru Mediterana nu va împiedica alte inițiative de cooperare regională;

17. insistă asupra necesității de a revizui în profunzime întreaga politică euro-mediteraneană, consolidând dimensiunea politică și dezvoltarea în comun, și reamintește că, în niciun caz, inițiativa „Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana” nu subminează sfera de acțiune mai amplă a acestei politici;

18. apreciază că „Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana” ar trebui să intensifice formele existente de colaborare în cadrul Euromed pentru a oferi tuturor țărilor partenere posibilitatea de a participa la programele regionale și politicile corespunzătoare ale Uniunii pe baza priorităților și obiectivelor stabilite de comun acord; reamintește că este important ca extinderea programelor comunitare să fie consolidată, astfel încât să permită participarea țărilor partenere, în special în domeniul educației, cercetării, formării profesionale (schimburi de studenți etc.);

19. consideră că problematica păcii și securității, cea a drepturilor omului și a democrației, dar și cea a cooperării culturale, trebuie abordate dintr-o perspectivă euro-mediteraneeană; reiterează vocația Uniunii pentru Mediterana de a aborda problemele teritoriale, de infrastructură și de mediu prin intermediul unor planuri strategice și al unor proiecte specifice; își exprimă dorința ca această dimensiune concretă să poată contribui la restabilirea parteneriatului euro-mediteraneean;

20. reamintește primele inițiative propuse cu ocazia Summitului pentru Mediterana, ce a avut loc la Paris la 13 iulie 2008: depoluarea Mediteranei, autostrăzi maritime și terestre, protecție civilă, planul solar mediteranean, învățământ superior și cercetare și inițiativa mediteraneană de dezvoltare a întreprinderilor;

21. reamintește că, pentru a atinge obiectivele ambițioase ale Procesului de la Barcelona, este necesar ca domeniile de cooperare să se extindă rapid pentru a acoperi gestiunea apei, agricultura, securitatea alimentară, energia, formarea profesională, cultura, sănătatea, turismul etc.;

22. sprijină cu fermitate dimensiunea ecologică a „Procesului de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana” și inițiativele și proiectele legate de aceasta, cum ar fi noua inițiativă mediteraneeană pentru depoluarea Mediteranei și proiectul mediteranean pentru energie solară;

23. consideră că includerea tuturor țărilor mediteraneene în Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana oferă posibilitatea de a gestiona în mai mare măsură problemele regiunii în ansamblul lor, precum și de a corela și coordona într-un mod mai eficient procesul cu programele aflate deja în desfășurare, precum Planul de acțiune pentru Mediterana al PNUE;

24. salută propunerea din declarația finală a Președinției celei de-a patra sesiuni plenare privind crearea, cu sprijinul APEM, a unei comunități energetice euro-mediteraneene; recunoaște importanța consolidării cooperării în domeniul energiei dintre partenerii euro-mediteraneeni și necesitatea dezvoltării unei piețe regionale a energiei în vederea punerii în aplicare, în regiunea mediteraneeană, a unor proiecte de mare amploare în domeniul energiei regenerabile și al infrastructurilor energetice;

25. își exprimă speranța că consolidarea relațiilor euro-mediteraneene va impulsiona dezvoltarea unui spațiu de pace și prosperitate; subliniază că pacea și stabilitatea politică în regiunea mediteraneeană sunt de o importanță crucială pentru securitatea colectivă și individuală, pe o arie care depășește cu mult frontierele acestei regiuni; subliniază că acest obiectiv nu poate fi atins decât prin intensificarea negocierilor în scopul identificării unei soluții durabile și cuprinzătoare a conflictelor din regiune; consideră că Uniunea Europeană trebuie să își asume rolul de lider în soluționarea acestor conflicte, prin câștigarea încrederii tuturor părților implicate; insistă asupra necesității de a se continua în mod oficial cooperarea în combaterea terorismului internațional, a traficului cu droguri, a criminalității organizate și a traficului de persoane; salută apelul lansat în cadrul Declarației de la Marsilia prin care se solicită părților interesate să depună eforturi în vederea lansării unui proces de demilitarizare și dezarmare treptată a regiunii urmărind, în special, crearea unei zone fără armament nuclear și arme de distrugere în masă;

26. consideră că, pentru calmarea tensiunilor din jurul Mediteranei, trebuie îmbunătățită înțelegerea la nivel social și cultural dintre popoare și că, în acest sens, se impune sprijinirea unor inițiative precum Alianța civilizațiilor, ca spațiu privilegiat de dialog care contribuie la stabilizarea regiunii; îndeamnă statele membre și Comisia să prezinte strategii pentru dezvoltarea acestui dialog; încurajează intensificarea legăturilor dintre APEM și Fundația Anna Lindh, inclusiv prin organizarea unor reuniuni ale principalelor rețele ale acestei fundații și Comisia pentru cultură a APEM;

27. subliniază faptul că unul dintre obiectivele principale ale politicii euro-mediteraneene constă în promovarea statului de drept, a democrației, a respectării drepturilor omului și a pluralismului politic și observă că persistă actele foarte grave de încălcare a anumitor drepturi; reiterează importanța promovării drepturilor omului și a statului de drept; solicită evaluarea rezultatelor obținute până în prezent și a conformității instrumentelor implementate în cadrul parteneriatului; ; îndeamnă Comisia să stabilească criterii de eligibilitate clare pentru aceste instrumente, inclusiv prin raportarea la alte organizații internaționale, precum Consiliul Europei, și să instituie un sistem eficient de monitorizare a aplicării acestora; în acest sens, invită toate părțile interesate de inițiativă să favorizeze și să aprofundeze respectul pentru libertatea religioasă a fiecărei persoane, în special a minorităților lor religioase; preconizează elaborarea unui cadru politico-instituțional capabil să permită valorificarea dimensiunii reciprocității, atât la nivelul identificării problemelor, cât și la cel al elaborării de soluții comune;

28. invită, prin urmare, Consiliul și Comisia să includă în mod clar promovarea drepturilor omului și a democrației printre obiectivele acestei noi inițiative, să consolideze implementarea mecanismelor existente, cum ar fi clauza referitoare la drepturile omului, inclusă în acordurile de asociere, precum și instituirea de subcomisii pentru drepturile omului, și să elaboreze un mecanism de implementare a acestei clauze în noua generație de acorduri și în planurile de acțiune bilaterale din cadrul Politicii europene de vecinătate; subliniază că instrumentele de promovare a drepturilor omului din cadrul Politicii europene de vecinătate (PEV) trebuie valorificate la un nivel maxim, garantându-se o coeziune politică mai solidă între instituțiile europene;

29. invită toate țările care fac parte din parteneriat, Comisia și viitoarele instituții ale Procesului de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana să dea un nou suflu gestionării politicilor comune din domeniul migrației pentru a valorifica mai bine resursele umane și a consolida schimburile dintre populațiile bazinului mediteraneean, renunțând totodată la orice viziune axată în mod exclusiv asupra securității; consideră că aspectele legate de imigrație trebuie să se concentreze asupra posibilităților legale de mobilitate, a combaterii fluxurilor ilegale, a unei mai bune integrări a populațiilor de imigranți și a exercitării dreptului de azil; subliniază importanța pe care o acordă strânsei colaborări și spiritului de răspundere comună care există între statele membre ale Uniunii Europene și statele mediteraneene sudice; își exprimă satisfacția cu privire la organizarea, în noiembrie 2007, a Conferinței ministeriale a EuroMed privind migrația și consideră că „Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana” trebuie să acorde atenție în primul rând gestionării structurate a fluxurilor de migrație;

30. ia act de declarația șefilor de stat și de guvern potrivit căreia Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana dă dovadă de hotărâre în ceea ce privește favorizarea dezvoltării resurselor umane și promovarea ocupării forței de muncă în concordanță cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, inclusiv prin combaterea pauperității, și așteaptă prezentarea unor noi inițiative, programe și dispoziții financiare vizând același scop;

31. consideră că, pentru a permite crearea unei zone de liber schimb euro-mediteraneene reciproc avantajoase, inițiativele economice și comerciale ale Uniunii pentru Mediterana trebuie să favorizeze creșterea economică a regiunii, să contribuie la o mai bună integrare a sa în economia mondială și la reducerea decalajului de dezvoltare dintre nordul și sudul Mediteranei, consolidând în același timp coeziunea socială;

32. subliniază necesitatea de a evalua și de a ține seama în mod sistematic de impactul social al proceselor de liberalizare, în special în ceea ce privește siguranța alimentară; subliniază, de asemenea, că acest impact poate varia în mod semnificativ de la un sector la altul și de la o țară la alta;

33. subliniază importanța sectorului informal și a economiei populare în țările din sudul și estul Mediteranei; consideră că dezvoltarea regiunii necesită sprijin pentru integrarea progresivă a acestor activități în economia formală;

34. observă că, de la aderările din 2004 și 2007, schimburile comerciale între noile state membre ale Uniunii și partenerii mediteraneeni sunt în constantă creștere; solicită ca această tendință să fie luată în considerare și sprijinită în cadrul parteneriatului;

35. subliniază necesitatea de a încuraja tinerii să înființeze mici întreprinderi, inclusiv prin facilitarea accesului la credite și microcredite; consideră, de altfel, că sprijinul pentru Facilitatea euro-mediteraneană de investiții și parteneriat (FEMIP) trebuie consolidat;

36. ia act de faptul că acordurile dintre Uniunea Europeană și statele membre, pe de o parte, și statele mediteraneene, pe de altă parte, prevăd măsuri de cooperare în domeniul imigrației și al azilului politic, inclusiv finanțarea de centre pentru imigranți, și îndeamnă Uniunea și statele membre să verifice dacă în centrele respective sunt respectate pe deplin drepturile omului și libertățile fundamentale;

37. consideră ca esențială realizarea de obiective concrete în domeniul social; reamintește, în acest sens, că obiectivul unei zone de liber-schimb nu poate fi evaluat doar prin prisma creșterii economice, ci, în primul rând, din punctul de vedere al creării de locuri de muncă; reamintește că șomajul în rândul tinerilor și al femeilor constituie prima prioritate socială în țările mediteraneene;

38. invită țările partenere din sudul Mediteranei să dezvolte comerțul sud-sud, după exemplul acordului economic semnat la Agadir de Egipt, Iordania, Maroc și Tunisia, și subliniază că instituțiile Uniunii Europene trebuie să dea un răspuns favorabil solicitărilor de asistență tehnică pentru a promova o astfel de integrare economică sud-sud;

39. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernelor și parlamentelor tuturor țărilor partenere.

(1)

Texte adoptate la acea dată, P6_TA(2008)0257.

(2)

JO C 282 E, 6.11.2008, p. 443.


AVIZ al Comisiei pentru comerȚ internaȚional (6.11.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la relațiile dintre Uniunea Europeană și țările mediteraneene

(2008/2231(INI))

Raportor pentru aviz: Kader Arif

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional invită Comisia pentru afaceri externe, competentă în fond, să includă în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată următoarele sugestii:

1.  salută voința reînnoită de a imprima un nou impuls politic și practic relațiilor multilaterale ale Uniunii Europene cu partenerii săi mediteraneeni;

2.  reamintește faptul că „Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana” are ca scop să se sprijine pe rezultatele parteneriatului euro-mediteranean, să revitalizeze acest proces și să îi confere o dimensiune consolidată;

3.  subliniază că funcționarea Uniunii pentru Mediterana trebuie să fie guvernată de principiile parității, egalității și cogestiunii, precum și de principiile responsabilității și guvernanței comune;

4.  subliniază faptul că aproprierea sa de către populație va fi dovada unui parteneriat puternic și a succesului acestei inițiative; consideră că, pentru aceasta, ambițiile politice trebuie să fie transpuse în proiecte concrete, mai transparente și mai apropiate de cetățeni; consideră, de asemenea, că Uniunea pentru Mediterana trebuie să integreze în funcționarea sa mecanisme de consultare și de participare activă a societății civile (asociații, parteneri sociali etc.), a autorităților locale și regionale și a sectorului privat;

5.  dorește ca proiectele Uniunii pentru Mediterana să fie concrete și federative și să corespundă nevoilor cetățenilor din regiune; subliniază faptul că acestea trebuie să contribuie la o dezvoltare echilibrată și durabilă a regiunii și să favorizeze interconexiunile regionale și sub-regionale pentru promovarea integrării și a coeziunii;

6.  reamintește primele inițiative propuse în cadrul Summitului pentru Mediterana, ce a avut loc la Paris la 13 iulie 2008: depoluarea Mediteranei, autostrăzi maritime și terestre, protecție civilă, planul solar mediteranean, învățământ superior și cercetare și inițiativa mediteraneană de dezvoltare a întreprinderilor;

7.  observă că în prezent doar unul din cele șase proiecte propuse se concentrează pe aspecte economice și comerciale; regretă că Declarația de la Paris conține foarte puține referințe la aspecte economice și comerciale ale parteneriatului, cum ar fi investițiile directe străine, ocuparea forței de muncă, economia informală și reducerea sărăciei;

8.  reamintește că, pentru a atinge obiectivele ambițioase ale Procesului de la Barcelona, este necesar ca domeniile de cooperare să se extindă rapid pentru a acoperi gestiunea apei, agricultura, securitatea alimentară, energia, formarea profesională, cultura, sănătatea, turismul etc.;

9.  reamintește faptul că, pe lângă resursele prevăzute de Comisie pentru finanțarea proiectelor Uniunii pentru Mediterana, Parlamentul European a reiterat cu mai multe ocazii nevoia de a înființa o bancă euro-mediteraneană de investiții și dezvoltare;

10. consideră că, pentru a permite crearea unei zone de liber schimb euro-mediteraneană cu beneficii pentru toate părțile, inițiativele economice și comerciale ale Uniunii pentru Mediterana trebuie să favorizeze creșterea economică a regiunii, să contribuie la integrarea sa în economia mondială și la reducerea diferențelor de dezvoltare între nordul și sudul Mediteranei, consolidând în același timp coeziunea socială;

11. reamintește faptul că în cea de-a doua parte a programului pe cinci ani din 2005 intitulat „Dezvoltare și reforme socio-economice durabile”, partenerii euro-mediteraneeni au identificat priorități diferite: pe de o parte, necesitatea de a ameliora climatul de afaceri, de a facilita accesul la credit, de a consolida stabilitatea macro-economică și de a ameliora gestiunea finanțelor publice și, pe de altă parte, nevoia de a trata aspectele sociale, cum ar fi sistemele de protecție socială, reducerea sărăciei și crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri și femei;

12. subliniază nevoia de a evalua și de a ține seama în mod sistematic de impactul social al proceselor de liberalizare, în special în ceea ce privește siguranța alimentară; subliniază, de asemenea, că acest impact poate varia în mod semnificativ de la un sector la altul și de la o țară la alta;

13. reamintește că obiectivul de a crea o zonă de liber schimb și de a liberaliza comerțul nu este un scop în sine, ci trebuie să fie însoțit de reducerea sărăciei și a șomajului, de promovarea drepturilor economice și sociale, precum și de respectarea mediului;

14. subliniază că, pentru atingerea acestui obiectiv, integrarea economică regională trebuie să fie realizată în toate dimensiunile sale (nord-sud și sud-sud); încurajează în special crearea unor programe regionale coordonate între țările de pe țărmul de sud al Mediteranei, ceea ce ar constitui un pas nu numai spre integrarea economică, dar și politică a acestor țări;

15. subliniază faptul că Uniunea trebuie să consolideze sprijinul pe care îl acordă programelor partenerilor mediteraneeni care au ca scop facilitarea instaurării unui climat favorabil care să permită creșterea investițiilor și consolidarea cooperării economice și a schimburilor comerciale prin mecanisme de asistență tehnică și financiară pentru facilitarea schimburilor;

16. solicită luarea în considerare a posibilității de a stabili, în țările partenere, agenții specializate ale Uniunii, cu scopul de a ajuta în mod concret aceste țări în domenii cum ar fi promovarea investițiilor;

17. subliniază importanța sectorului informal și a economiei populare în țările din sudul și estul Mediteranei; consideră că dezvoltarea regiunii necesită sprijin pentru integrarea progresivă a acestor activități în economia formală;

18. observă că, de la aderările din 2004 și 2007, schimburile comerciale între noile state membre ale Uniunii și partenerii mediteraneeni sunt în constantă creștere; solicită ca această tendință să fie luată în considerare și sprijinită în cadrul parteneriatului;

19. subliniază necesitatea de a încuraja tinerii să înființeze mici întreprinderi, inclusiv prin facilitarea accesului la credite și microcredite; consideră, de asemenea, că sprijinul pentru Facilitatea euro-mediteraneană de investiții și parteneriat (FEMIP) trebuie consolidat;

20. consideră că problema migrării trebuie abordată într-o manieră concertată și echilibrată, ținând cont de implicațiile acesteia pentru dezvoltare și integrând dimensiunile sale culturale și umane; susține facilitarea circulației legale a persoanelor și o mai bună integrare a populațiilor imigrante, evitând în același timp exodul de creiere și luptând împotriva traficului legat de imigrația clandestină;

21. subliniază că parteneriatul euro-mediteranean nu se poate concentra doar asupra aspectelor economice și comerciale; reamintește faptul că cei trei piloni din Procesul de la Barcelona sunt într-o strânsă legătură; regretă că primul pilon, conceput pentru a contribui la pace și stabilitate, precum și al treilea pilon, consacrat dezvoltării umane și sociale, nu au înregistrat nici un progres;

22. solicită Consiliului și Comisiei să exprime clar faptul că promovarea drepturilor omului și a democrației este unul din obiectivele noii inițiative, să consolideze punerea în aplicare a mecanismelor existente, cum ar fi clauza privind drepturile omului, în acorduri de asociere și să creeze un mecanism de sprijin pentru aplicarea acestei clauze în acordurile viitoare, în planurile de acțiune bilaterale ale politicii europene de vecinătate și în cadrul sub-comisiilor pentru drepturile omului;

23. dorește ca Parlamentul European să fie consultat în mod corespunzător cu privire la crearea organelor permanente ale Uniunii pentru Mediterana și să fie informat în mod regulat cu privire la stadiul proiectelor;

24. insistă, de asemenea, asupra necesității de a oferi Uniunii pentru Mediterana o veritabilă dimensiune parlamentară, bazată pe Adunarea Parlamentară Euro-Mediteraneană (APEM), care trebuie să fie considerată expresia parlamentară legitimă și care, în calitate de organ consultativ, ar trebui să aibă dreptul de a prezenta propuneri și evaluări.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

5.11.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Kader Arif, Daniel Caspary, Christofer Fjellner, Béla Glattfelder, Ignasi Guardans Cambó, Jacky Hénin, Caroline Lucas, Erika Mann, Helmuth Markov, David Martin, Vural Öger, Georgios Papastamkos, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Tokia Saïfi, Peter Šťastný, Gianluca Susta, Daniel Varela Suanzes-Carpegna, Iuliu Winkler, Corien Wortmann-Kool

Membri supleanți prezenți la votul final

Jean-Pierre Audy, Bastiaan Belder, Ole Christensen, Albert Deß, Eugenijus Maldeikis, Javier Moreno Sánchez, Zbigniew Zaleski

Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final

Sepp Kusstatscher, Roselyne Lefrançois, Michel Teychenné


AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituȚionale (21.10.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la relațiile dintre UE și țările mediteraneene

(2008/2231(INI))

Raportor: Íñigo Méndez de Vigo

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  insistă ca experiența dobândită în cadrul Procesului de la Barcelona să fie utilizată pentru a reînnoi și redinamiza în permanență relațiile dintre UE și partenerii săi mediteraneeni;

2.  subliniază cât de importantă este păstrarea coerenței instituțiilor și evitarea oricăror paralelisme între structuri și subliniază necesitatea integrării Procesului de la Barcelona – Uniunea pentru Mediterana (PB – UpM) în cadrul instituțional al Uniunii; consideră că crearea unei structuri instituționale autonome nu poate decât să dăuneze eficacității procesului;

3.  sprijină principiul co-președinției pe bază de paritate, egalitate și guvernanță comună și, în eventualitatea că Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare, consideră că acesta ar trebui să fie în concordanță cu cadrul instituțional rezultat în ceea ce privește reprezentarea externă a Uniunii Europene și că summit-ul bianual, comitetul mixt permanent și reuniunile funcționarilor superiori constituie instrumente utile de ridicare a gradului de eficiență și transparență al procesului;

4.  insistă asupra necesității de a acorda Adunării Parlamentare Euro-Mediteraneene (APEM) un rol mai important în acest proces și își exprimă sprijinul pentru biroul APEM care, într-o declarație din 12 iulie 2008, a solicitat ca adunarea, ca structură parlamentară legitimă, să devină parte integrantă din cadrul instituțional al Procesului de la Barcelona – Uniunea pentru Mediterana (PB – UpM);

5.  sprijină solicitările Președintelui Parlamentului European care, în discursul său cu ocazia reuniunii la nivel înalt din 13 iulie 2008, de la Paris, a pledat pentru acordarea APEM a dreptului „de a face propuneri, de a exercita controlul democratic și de a supraveghea și evalua în mod regulat derularea proiectelor”;

6.  insistă ca APEM să fie implicată îndeaproape în pregătirea întâlnirilor la vârf bianuale ale șefilor de stat, și a reuniunilor anuale ale miniștrilor afacerilor externe ale țărilor membre ale Procesului de la Barcelona – Uniunea pentru Mediterana (PB – UpM);

7.  consideră că instituirea APEM ca dimensiune parlamentară a Procesului de la Barcelona – Uniunea pentru Mediterana este esențială, stabilind în acest scop un temei juridic în conformitate cu sugestiile acesteia și consideră că:

–    APEM trebuie să se reunească cel puțin o dată pe an;

–    toți membrii APEM se aibă posibilitatea de a se organiza în grupuri constituite în funcție de familiile politice (pe lângă împărțirea actuală pe parlamente ale partenerilor mediteraneeni – Parlamentul European – parlamente ale statelor membre), ceea ce va permite o mai bună integrare și va aduce un plus de eficacitate;

–    APEM ar trebui să dispună de reguli de funcționare mai precise și de un secretariat permanent consolidat;

–    avizul consultativ al APEM privind principalele puncte și proiecte referitoare la Procesul de la Barcelona – Uniunea pentru Mediterana (PB – UpM) ar trebui să devină obligatoriu;

–    Consiliul și Comisia ar trebui să se asocieze integral la activitățile APEM, atât în cadrul etapelor pregătitoare cât și pe durata reuniunilor oficiale și a ședințelor plenare;

–    reprezentanții parlamentari ai țărilor care nu sunt membre ale Procesului de la Barcelona ar trebui invitați să participe;

8.  consideră că secretariatul Procesului de la Barcelona – Uniunea pentru Mediterana ar trebui să fie format din funcționari detașați din statele membre participante la proces și integrat în serviciile Comisiei; sediul său trebuie ales conform unor criterii bazate pe eficacitate funcțională, care să țină cont de măsura în care țara gazdă se conformează valorilor democratice și dispune de capacitate financiară, precum și în funcție de sprijinul politic, financiar și social oferit de autoritățile naționale, regionale și locale în cauză; în consecință, în ceea ce privește stabilirea sediului secretariatului, sprijină candidatura Barcelonei;

9.  consideră că secretariatului Procesului de la Barcelona – Uniunea pentru Mediterana (PB – UpM) trebuie să i se încredințeze sarcina elaborării și managementului proiectelor, precum și a coordonării generale a procesului; acesta va prezenta rapoarte Comitetului Euro-Mediteranean și APEM;

10. subliniază că proiectele finanțate în cadrul Procesului de la Barcelona – Uniunea pentru Mediterana ar trebui sprijinite utilizând în principal fonduri comunitare, fonduri ale statelor partenere, precum și surse de finanțare private;

11. subliniază necesitatea înființării unei bănci euro-mediteraneene pentru investiții și dezvoltare, capabilă să atragă investiții străine directe pentru realizarea unor proiecte care să răspundă nevoilor cetățenilor din regiune;

12. solicită elaborarea unui cadru instituțional pentru Procesul de la Barcelona – Uniunea pentru Mediterana (PB – UpM), care să facă obiectul unei ample consultări și al unui dialog cuprinzător, cu implicarea tuturor părților interesate, astfel încât să se bazeze pe un consens larg și să țină cont de toate aspectele sensibile;

13. consideră că, în paralel cu consolidarea dimensiunii parlamentare, implicarea societății civile în cadrul structurii instituționale adecvate a Procesului de la Barcelona – Uniunea pentru Mediterana presupune evoluții similare;

14. consideră că promovarea unei astfel de cooperări poate avea un rol pozitiv în ceea ce privește crearea și dezvoltarea altor uniuni regionale similare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

20.10.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

15

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Enrique Barón Crespo, Richard Corbett, Andrew Duff, Jo Leinen, Íñigo Méndez de Vigo, Rihards Pīks, Adrian Severin, József Szájer, Johannes Voggenhuber, Andrzej Wielowieyski, Dushana Zdravkova

Membri supleanți prezenți la votul final

Costas Botopoulos, Elmar Brok, Carlos Carnero González, Monica Frassoni


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii Și egalitatea de gen (2.12.2008)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la relațiile dintre UE și țările mediteraneene

(2008/2231(INI))

Raportoare pentru aviz: Ilda Figueiredo

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  îndeamnă statele membre și toți partenerii mediteraneeni implicați în Procesul de la Barcelona să acorde mai multă atenție situației femeilor și șanselor egale pentru bărbați și femei și subliniază integrarea perspectivei de gen în toate politicile și măsurile practice de promovare a egalității între bărbați și femei;

2.  solicită tuturor statelor participante la Procesul de la Barcelona - Uniunea pentru Mediterana, să ratifice atât Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, cât și celelalte instrumente ale ONU și ale Organizației internaționale a muncii în domeniul drepturilor omului;

3.  regretă că nu s-a acordat atenție punctuală situației femeilor în comunicarea Comisiei intitulată „Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana” și subliniază că dimensiunea de proiect trebuie să includă promovarea coeziunii geografice, economice și sociale și să țină seama întotdeauna de perspectiva șanselor egale pentru bărbați și femei și de perspectiva de gen;

4.  este preocupat de situația sărăciei și a excluderii sociale, fenomene ce afectează grav femeile și copiii, și avertizează în legătură cu impactul politicilor care nu acordă atenția cuvenită necesității promovării drepturilor egale și șanselor egale pentru bărbați și femei, respectând demnitatea femeilor;

5.  subliniază că este esențial pentru femeile care au migrat din țări terțe, inclusiv din țărmurile sudice ale Mediteranei, să li se acorde de către statele membre drepturile cetățenești pentru a putea asigura protecția efectivă a drepturilor acestora;

6.  invită toți participanții la Procesul de la Lisabona să acorde o atenție deosebită instituirii de proiecte destinate îmbunătățirii condițiilor de viață a femeilor, precum și finanțării publice a acestora, mai ales în următoarele domenii: sănătatea sexuală și reproductivă, educația pentru acestea, crearea de locuri de muncă de calitate cu drepturi destinate specific femeilor și construcția de facilități pentru îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă, facilități care să promoveze integrarea socială a femeilor;

7.  subliniază importanța accesului femeilor la toate nivelurile sistemului educativ, o mână de lucru suficient de calificată contribuind decisiv nu numai la reducerea inegalităților de gen, ci și la competitivitatea și coeziunea socială a unei economii;

8.  îndeamnă statele membre și partenerii din cadrul Procesului de la Barcelona să promoveze acțiuni pozitive în domeniul șanselor egale și al combaterii discriminării femeilor în toate domeniile, cu accent specific pe ocuparea forței de muncă, viața de familie și educație, în vederea prevenirii violenței împotriva femeilor și a traficului de ființe umane, precum și a respectării și promovării rolului femeilor în societate, mai ales facilitându-le accesul la poziții de responsabilitate și decizionale.

9.  reamintește că participarea sporită a femeilor la piața muncii în zona euro-mediteraneană presupune dezvoltarea infrastructurilor și a serviciilor necesare pentru a permite femeilor nu numai accesul la piața muncii ci și păstrarea poziției acestora;

10. atrage atenția supra consolidării relațiilor dintre asociațiile de femei din țările mediteraneene în vederea promovării dezvoltării societății civile și a participării active a femeilor;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

2.12.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Edit Bauer, Ilda Figueiredo, Claire Gibault, Lissy Gröner, Urszula Krupa, Pia Elda Locatelli, Astrid Lulling, Siiri Oviir, Zita Pleštinská, Anni Podimata, Teresa Riera Madurell, Raül Romeva i Rueda, Anne Van Lancker, Corien Wortmann-Kool, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Donata Gottardi

Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final

Juan Andrés Naranjo Escobar


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

2.12.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

5

1

Membri titulari prezenți la votul final

Bastiaan Belder, Elmar Brok, Colm Burke, Marco Cappato, Philip Claeys, Véronique De Keyser, Michael Gahler, Klaus Hänsch, Jana Hybášková, Anna Ibrisagic, Ioannis Kasoulides, Maria Eleni Koppa, Vytautas Landsbergis, Johannes Lebech, Francisco José Millán Mon, Pasqualina Napoletano, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Vural Öger, Alojz Peterle, Tobias Pflüger, Samuli Pohjamo, Bernd Posselt, Raül Romeva i Rueda, Christian Rovsing, Flaviu Călin Rus, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jacek Saryusz-Wolski, György Schöpflin, Charles Tannock, Inese Vaidere, Geoffrey Van Orden, Ari Vatanen, Marcello Vernola, Andrzej Wielowieyski, Zbigniew Zaleski, Josef Zieleniec

Membri supleanți prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Árpád Duka-Zólyomi, Martí Grau i Segú, Pierre Jonckheer, Alexander Graf Lambsdorff, Erik Meijer

Ultima actualizare: 23 decembrie 2008Notă juridică