RAPORT referitor la Genicid: femeile lipsă?

28.6.2013 - (2012/2273(INI))

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
Raportoare: Antigoni Papadopoulou

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Genicid: femeile lipsă?

(2012/2273(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care pune accentul pe valorile comune statelor membre, cum ar fi pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea între bărbați și femei, precum și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care instituie principiul integrării dimensiunii de gen, afirmând că Uniunea, în toate activitățile sale urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei,

–   având în vedere articolul 19 din TFUE, care se referă la combaterea discriminării bazate pe sex,

–   având în vedere articolul 23 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

–   având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 18 decembrie 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW),

–   având în vedere Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune adoptată de cea de-a patra Conferință mondială privind femeile, la 15 septembrie 1995[1], precum și rezoluțiile sale din 18 mai 2000, 10 martie 2005 (Beijing + 10[2]), și 25 februarie 2010 (Beijing + 15)[3],

–   având în vedere Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM), adoptate cu ocazia Summit-ului Mileniului al ONU, în septembrie 2000, în special ODM-ul privind promovarea egalității de gen și afirmarea femeii, condiție prealabilă pentru eradicarea foametei, a sărăciei și a bolilor, permițând instituirea egalității la toate nivelurile de educație și în toate domeniile de activitate, controlul egal asupra resurselor și reprezentarea egală în viața publică și cea politică,

–   având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen (2011-2020), adoptat de Consiliul European în martie 2011,

–   având în vedere Consensul european privind dezvoltarea,

–   având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului și biomedicina,

–   având în vedere Orientările Uniunii Europene referitoare la promovarea respectării dreptului internațional umanitar (DIU), la pedeapsa capitală, tortura și alte tratamente sau pedepse cu cruzime, inumane sau degradante, precum și la dialogurile cu țările care nu sunt membre ale UE pe tema promovării și protecției drepturilor copilului, a violențelor împotriva femeilor și a fetelor, precum și a combaterii tuturor formelor de discriminare a acestora,

–   având în vedere Concluziile Consiliului din 2 decembrie 1998 care stipulează că evaluarea anuală a punerii în aplicare a Platformei de acțiune de la Beijing se va baza pe indicatori și parametri de referință calitativi și cantitativi,

–   având în vedere Concluziile Consiliului din 2-3 iunie 2005, în care statele membre și Comisia sunt invitate să consolideze mecanismele instituționale de promovare a egalității de gen și să creeze un cadru de evaluare a implementării Platformei de acțiune de la Beijing, pentru o monitorizare mai consecventă și mai sistematică a evoluțiilor în domeniu,

–   având în vedere Concluziile Consiliului din 5 și 6 decembrie 2007 privind revizuirea punerii în aplicare a Platformei de acțiune de la Beijing de către instituțiile UE și statele membre, precum și raportul însoțitor elaborat de Președinția portugheză, prin care sunt susținuți indicatorii privind femeile și sărăcia,

–   având în vedere „Strategia pentru egalitatea între femei și bărbați: 2010-2015” elaborată de Comisie și prezentată la 21 septembrie 2010, precum și documentul de lucru însoțitor referitor la acțiunile vizând implementarea strategiei,

–   având în vedere documentul de lucru referitor la Planul de acțiune al UE privind egalitatea de gen și afirmarea rolului femeilor în dezvoltare (2010-2015) al serviciilor Comisiei,

–   având în vedere declarația comună a miniștrilor UE pentru egalitatea de gen, făcută la 4 februarie 2005, în contextul evaluării la 10 ani a Platformei de acțiune de la Beijing, în care se reafirmă, printre altele, susținerea fermă și angajarea în vederea implementării complete și eficiente a Declarației și a Platformei de acțiune Beijing,

–   având în vedere concluziile adoptate, la 15 martie 2013, la cea de a 57-a sesiune a Comisiei privind statutul femeilor din cadrul ONU, care recunosc pentru prima dată într-un text internațional, în mod explicit fenomenul asasinatelor în funcție de sex sau „femicidele”.

–   având în vedere declarația comună a agențiilor ONU din 2011 privind „Prevenirea selecției sexului în funcție de prejudecățile de gen”, prezentată de Biroul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR), Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) , UN Femei și Organizația mondială a sănătății (OMS),

–   având în vedere Declarația și Programul de acțiune ale Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare, adoptate la Cairo în 1994 (CIPD), acțiunile-cheie pentru punerea lor în aplicare în continuare, precum și Rezoluția nr. 65/234 a Adunării generale a Organizației Națiunilor Unite privind consecințele Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare de după 2014 (decembrie 2010),

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2008 referitoare la Egalitatea de gen și autonomizarea femeilor în cadrul cooperării pentru dezvoltare[4], în special punctul 37;

–   având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2010 referitoare la Raportul anual privind drepturile omului în lume în 2009 și politica Uniunii Europene în această privință[5], în special punctul 76, care subliniază necesitatea de a elimina toate formele de discriminare și violență împotriva femeilor și fetelor, inclusiv avortul selectiv în funcție de sex,

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2012 referitoare la Raportul anual 2011 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință[6],

–   având în vedere Rezoluția sa din 11 octombrie 2007 privind uciderea femeilor (femicidul) în Mexic și America Centrală și rolul Uniunii Europene în combaterea acestui fenomen[7],

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0245/2013),

A. întrucât termenul „genicid” este un termen neutru, referindu-se la uciderea sistematică, deliberată și în funcție de gen a oamenilor ce aparțin unui anumit sex, fiind un fenomen în creștere, dar neraportat într-o serie de țări, având consecințe mortale; întrucât acest raport care explorează în special cauzele, tendințele actuale, consecințele și modalitățile de combatere a practicilor de selecție în funcție de sex, care apar, de asemenea, sub forma infanticidului și a violenței prin selecția sexului (alți termeni, cum ar fi „femicid”, pentru care există deja un raport special al Parlamentul European[8], fiind folosiți pentru a se referi la uciderea de femei și fete ca expresia cea mai gravă mare a discriminării și violenței împotriva femeilor);

B.  întrucât, în pofida legislației recente împotriva practicilor de selecție în funcție de sex, fetele sunt într-o măsură disproporționat de mare țintele unei discriminări sexuale severe, extinsă adesea asupra fetelor nenăscute, prin predeterminarea fetușilor, care sunt apoi avortați, sau prin abandonarea sau uciderea fetelor din simplul motiv că sunt fete;

C. întrucât s-a estimat că, încă din 1990, peste 100 de milioane de femei „lipsesc” din punct de vedere demografic din populația lumii, datorită genicidului[9]; întrucât, conform estimărilor recente, numărul de femei „lipsă” a crescut la aproape 200 de milioane[10];

D. întrucât genicidul este o problemă globală care apare nu numai în Asia și Europa, dar și în America de Nord, Africa și America Latină; întrucât genicidul este practicat oriunde femeile gravide decid, intenționat sau în urma presiunilor, să nu dea naștere la fetuși fete, pentru ca fetele sunt considerate o povară pentru societate;

E.  întrucât în ​​Asia, și în special în China, India și Vietnam, raportul femei/bărbați este foarte distorsionat; întrucât în 2012, în China, s-au născut 113 băieți la fiecare 100 de fete, în timp ce în India și Vietnam raportul este de 112 la 100[11];

F.  întrucât în ​​Europa, în unele țări, raportul femei/bărbați este în mod particular dezechilibrat, în 2012, în Albania, Armenia, Azerbaidjan și Georgia născându-se 112 băieți la fiecare 100 de fete[12];

G. întrucât practicarea genicidului apare cel mai frecvent în culturile care manifestă o preferință pentru fii, inegalitate de gen, discriminare persistentă și stereotipuri față de fiice și, în unele cazuri, în țările care aplică politici guvernamentale coercitive;

H. întrucât „preferința pentru fii” este adânc înrădăcinată făcând parte din tradiții îndelungate, fiind legată de aspecte cum ar fi moștenirea proprietății, dependența părinților în vârstă de fii pentru sprijin economic și securitate, continuarea numelui de familie și a genelogiei, precum și dorința de a nu cheltui sume în mod tradițional mari pentru zestrea fiicelor, pentru a evita dificultățile financiare;

I.   întrucât sisteme inadecvate de asigurări sociale, regimuri și opțiuni de asigurare inadecvate pentru familiile din mai multe culturi pot, în mod fals, conduce la o „preferință pentru fii” și la practici de selecție în funcție de sex;

J.   întrucât practicile de selecție în funcție de sex perturbă echilibrul de gen în societate, conduc la un raport femei/bărbați distorsionat și au consecințe economice și sociale; întrucât dezechilibrul de gen sub forma existenței unui număr de bărbați în exces afectează stabilitatea socială pe termen lung, conducând la o creștere generală a criminalității, a frustrărilor și violențelor, o creșterea a traficului de femei, a sclaviei și exploatării sexuale și a violurilor;

K. întrucât o cultură patriarhală în care predomină preferința pentru fii conservă nu doar stereotipurile, deficitele democratice și inegalitățile de gen, ci, de asemenea, discriminează femeile și, prin urmare, creează obstacole care le împiedică să se bucure pe deplin de egalitatea de tratament și egalitatea de șanse în toate domeniile vieții;

L.  întrucât existența unor practici de selecție în funcție de sex, a unor rate de mortalitate mai mari în rândul fetelor foarte mici și a unor rate mai mici de școlarizare în cazul fetelor , poate conduce la ideea că în unele societăți predomină o cultură a „preferinței pentru fii”; este important să se investigheze și să se analizeze dacă aceste fenomene sunt însoțite de deficite democratice suplimentare împotriva fetelor, cum ar fi înrăutățirea accesului lor la nutriție, educație, îngrijire medicală, instalații sanitare, apă potabilă, îngrijire medicală și asistență socială, pentru a găsi modalități eficiente de combatere a acestora;

M. întrucât deficitele demografice ale femeilor din multe țări nu pot fi discutate datorită absenței unor date statistice fiabile vizând monitorizarea nașterilor și a deceselor;

N. întrucât afirmarea femeilor va susține promovarea schimbării comportamentale și sociale necesare pentru a eradica pe termen lung practicile de selecție în funcție de sex;

O. întrucât eradicarea practicilor de selecție în funcție de sex este un proces complex care necesită o serie de abordări și metode interconectate, inclusiv o pregătire specializată pentru personalul medical, pentru a oferi consultanță și pentru a preveni practicile de selecție în funcție de sex în UE și în întreaga lume;

P.  întrucât campaniile de promovare, politicile și bunele practici în domeniu, cum ar fi campania „Grija pentru fete”, care vizează o mai bună conștientizare a valorii fetelor, dar și programul „Balika Samriddhi Yojana” din India, prin care se oferă stimulente monetare pentru educarea fetelor din familiile sărace, sunt esențiale pentru a schimba atitudinile comportamentale față de fete și femei;

Q. întrucât trebuie remarcat exemplul pozitiv oferit de Coreea de Sud, care a reușit să inverseze un raport femei/bărbați extrem de distorsionat de 114 băieți născuți pentru fiecare 100 de fete, înregistrat în 1994, la 107 băieți la 100 de fete, în 2010[13],

1. subliniază faptul că genicidul rămâne o infracțiune și o încălcare gravă a drepturilor omului, care impune modalități eficiente de abordare și eradicare a tuturor cauzelor sale fundamentale, ce conduc la cultura patriarhală;

2. insistă asupra obligației tuturor statelor și guvernelor de a promova și de a proteja drepturile omului și de a preveni discriminarea ca bază a acțiunii pentru eliminarea tuturor tipurilor de violență împotriva femeilor;

3. invită guvernele să elaboreze și să aplice măsuri care promovează schimbări profunde a mentalităților și atitudinilor față de femei, pentru a combate, astfel, credințele și comportamentele negative care perpetuează violența împotriva femeilor;

4.  invită guvernele să clasifice în mod specific femicidul sau genicidul drept o infracțiune și, prin urmare, să elaboreze și să pună în aplicare măsuri legislative astfel încât cazurile de femicid să facă obiectul unei anchete, agresorii să fie judecați iar femeile care au supraviețuit să poată avea un acces ușor la serviciile de sănătate și de asistență pe termen lung;

5.  subliniază faptul că, conform Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și a Declarației și Platformei de acțiune de la Beijing, orice formă de presiune familială sau socială asupra femeilor de a face un avort selectiv este considerată o formă de violență fizică și psihologică;

6. subliniază faptul că eradicarea practicilor de selecție în funcție de sex este un proces complex, care necesită o serie de perspective și metode interconectate, de la analizarea principalelor cauze, a trăsăturilor culturale și a factorilor socio-economici ai țărilor în care există preferința pentru fii, până la organizarea de campanii pentru drepturile și statutul fetelor și femeilor și introducerea unor legi și regulamente; în sens mai larg, consideră că singurul mod sustenabil de prevenire a unor evoluții ulterioare în practicile de selecție în funcție de sex este promovarea egală a sexelor în fiecare societate;

7.  subliniază necesitatea promovării de către Comisie a unei investigări și analize aprofundate științific a cauzelor profunde ale practicilor de selecție în funcție de sex, pentru a promova cercetarea acestor tradiții și obiceiuri specifice anumitor țări, ce pot conduce la selecția în funcție de sex și la consecințe pe termen lung ale acestei selecții;

8.  solicită o analiză detaliată a cauzelor financiare și economice care stau la baza practicilor de selecție în funcție de sex, invită, totodată, guvernele să se ocupe în mod activ de obligațiile aflate în sarcina familiilor, sarcini ce conduc la apariția unui surplus de băieți/bărbați;

9.  subliniază importanța elaborării unor acte legislative împotriva selecției în funcție de sex, care ar trebui să includă pachete de protecție socială pentru femei, o mai bună monitorizare a implementării legislației existente și acordarea unei atenții mai mari cauzelor culturale și socio-economice ale fenomenului, pentru a aborda această problema sustenabil și holist, respectând egalitatea de gen și încurajând participarea activă din partea societății civile;

10. invită guvernele să elimine deficitele democratice și legislative, să combată obstacolele persistente ce discriminează fetele, să asigure dreptul la moștenire pentru femei, să aplice legislația națională care garantează egalitatea femeilor și a bărbaților în fața legii, în toate sectoarele vieții, precum și să susțină afirmarea economică, educațională și politică a fetelor și femeilor;

11. invită Comisia să sprijine și să încurajeze toate tipurile de inițiative vizând o mai bună conștientizare a discriminării în funcție de prejudecățile de gen, inclusiv a genicidului, și găsirea unor metode eficiente de combatere a acestuia, prin oferirea de consiliere, asistență, finanțare, precum și prin conceperea unor politici adecvate, ca parte a relațiilor sale externe, a ajutorului umanitar și a integrării dimensiunii de gen;

12. subliniază că incapacitatea de a consolida autonomia femeilor și a fetelor, precum și absența eforturilor de modificare a normelor și structurilor sociale are implicații grave de natură juridică, etică și sanitară, dar și în planul drepturilor omului, putând avea consecințe grave pe termen lung în societățile unde se practică asemenea tehnici;

13. subliniază faptul că, conform mai multor studii, dezechilibrul de gen ar putea conduce la o creștere a traficului de ființe umane pentru căsătorii sau exploatare sexuală, a violenței împotriva femeilor, a căsătoriilor între copii și a celor cu forța, a incidenței HIV/SIDA și a altor boli cu transmitere sexuală (BTS); subliniază faptul că dezechilibrul de gen constituie, așadar, o amenințare la adresa stabilității și securității sociale și solicită, prin urmare, analizarea cu maximă atenție a posibilelor consecințe ale acestui surplus din ce în ce mai mare de bărbați asupra sănătății, economiei și securității;

14. sprijină reformele relevante, monitorizarea continuă și implementarea efectivă a egalității de gen și a legislației împotriva discriminării, în special în țările cu venituri mici și medii și în țările de tranziție;

15. invită Comisia să lucreze intens pentru a împiedica selecția sexului în funcție de prejudecățile de gen, nu prin impunerea unor restricții privind accesul la serviciile și tehnologia din domeniul sănătății reproductive, ci prin promovarea utilizării responsabile a acestora, invită Comisia să introducă și să consolideze orientări, să ofere instruire specializată pentru personalul medical vizând consilierea și prevenirea practicile de selecție în funcție de sex, cu rarele excepții a unor cazuri justificate de bolile genetice legate de sex, precum și să prevină utilizarea și promovarea tehnologiilor de selecție în scopuri lucrative;

16. subliniază că legislația ce gestionează sau limitează selecția în funcție de sex trebuie să protejeze dreptul femeilor de a avea acces la tehnologiile și serviciile legitime de sănătate sexuală și reproductivă fără autorizația soțului, subliniază că legislația trebuie aplicată într-un mod eficient și că trebuie impuse sancțiuni corespunzătoare împotriva celor care încalcă legea;

17. încurajează angajamentul și cooperarea mai strânse între guverne și comunitatea medicală și solicită elaborarea unor orientări mai stricte privind autoreglementarea clinicilor și a spitalelor, ca o măsură activă de prevenire a transformării selecției în funcție de sex într-o afacere orientată spre câștiguri financiare;

18. solicită Comisiei și statelor membre să identifice clinicile din Europa care fac avorturi selective în funcție de sex, să furnizeze statistici privind această practică și să elaboreze o listă cu cele mai bune practici pentru prevenirea acestora;

19. recunoaște că asigurarea și promovarea drepturilor femeilor și fetelor, oferindu-le egalitate de șanse, în special în domeniul educației și al ocupării forței de muncă, este esențială pentru combaterea sexismului și construirea unei societății în care principiul egalității între bărbați și femei este o realitate; evidențiază faptul că îmbunătățirea nivelului de educație, a oportunităților de angajare și a serviciilor integrate de îngrijire a sănătății femeilor, inclusiv în domeniul serviciilor de asigurare a sănătății sexuale și reproductive, este extrem de importantă în încercarea de a eradica practicile de selecție în funcție de sex, de la avorturi la infanticid, precum și pentru realizarea unei creșteri economice generale în țările în curs de dezvoltare și reducerea sărăciei; subliniază faptul că afirmarea femeilor și implicarea bărbaților sunt esențiale pentru combaterea inegalității de gen și pentru promovarea schimbărilor la nivel comportamental și social, necesare pentru eradicarea pe termen lung a practicilor de selecție în funcție de sex;

20. invită, prin urmare, Comisia să promoveze un mediu educațional și social, în care ambele sexe sunt respectate și tratate în mod egal și se bucură de recunoașterea abilităților și a potențialului lor, fără stereotipuri și discriminare, consolidând totodată integrarea egalității de gen, egalitatea de șanse și parteneriatul egal;

21. solicită Comisiei și îndeamnă organizațiile internaționale relevante să sprijine programele educaționale care vizează afirmarea femeilor, permițându-le să își dezvolte stima de sine, să dobândească cunoștințe, să ia decizii și să își asume responsabilitatea pentru propria lor viață, sănătate și viață profesională, ceea ce le-ar permite să trăiască o viață independentă din punct de vedere financiar;

22. invită Comisia, SEAE și guvernele statelor terțe să elaboreze campanii de informare care promovează principiul egalității de gen și care urmăresc să asigure o mai mare conștientizare a persoanelor cu privire la necesitatea ca fiecare persoană din cadrul unui cuplu să respecte drepturile fundamentale ale partenerului/partenerei sale, în special în materie de acces la dreptul de proprietate, dreptul muncii, asistența medicală adecvată, justiție și educație;

23. reamintește Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) și subliniază că accesul la educație și la asistență medicală, inclusiv la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile conexe, sunt drepturi fundamentale ale omului; subliniază necesitatea de a face o referire specifică la genicidul și problemele legate de selecția în funcție de sex, în dialogurile și rapoartele privind ODM și în alte schimburi de experiență la nivelul forurilor internaționale;

24. subliniază că abilitatea femeilor de a-și exercita drepturile este legată intrinsec de capacitatea lor de a lua decizii individual și independent de soții lor, fiind așadar, esențial să se asigure femeilor dreptul la educație, muncă, asistența medicală, acces facil la contracepție și la un cont bancar fără permisiunea sau consimțământul altei persoane;

25. invită guvernele țărilor partenere să micșoreze costurile de asistență medicală pentru tratamentul copiilor, în special al fetelor, care mor uneori ca urmare îngrijirilor necorespunzătoare sau inadecvate pe care le primesc;

26. invită guvernele să îmbunătățească accesul femeilor la asistență medicală, în special prenatală și maternală, agricultură, credite și microcredite, la oportunități economice și la proprietate;

27. solicită acordarea unei atenții speciale vizând crearea unor condiții de solidaritate în țările în curs de dezvoltare, printre altele prin crearea unor fonduri de pensii , pentru a se reduce povara economică asupra familiilor și persoanelor, reducând astfel, dependența de copii de sex masculin, precum și preferința pentru aceștia;

28. observă că practicile de selecție în funcție de sex încă persistă chiar și în regiunile prospere cu populațiile educate;

29. încurajează dezvoltarea de mecanisme de sprijin pentru femei și familii, care să ofere informații și consiliere pentru femei în legătură cu pericolele și efectele nocive ale practicilor de selecție în funcție de sex și să ofere consiliere pentru a ajuta femeile asupra căror s-ar manifesta presiuni să avorteze fetușii de sex feminin;

30. încurajează societatea civilă și agențiile guvernamentale să ia măsuri comune pentru a promova campanii de informare și de conștientizare a opiniei publice cu privire la consecințele negative ale practicilor de selecție în funcție de sex;

31. invită Comisia să acorde sprijin tehnic și financiar pentru activități și programe inovative de educație, care urmăresc stimularea dezbaterilor și a înțelegerii valorii egale a fetelor și a băieților, folosind toate mijloacele disponibile și rețelele sociale, vizând și implicând tinerii, liderii religioși și spirituali, profesorii, liderii comunităților, precum și alte personalități influente, într-un efort comun de a modifica percepțiile culturale ale egalității de gen în societate, subliniind necesitatea unui comportament nediscriminatoriu;

32. solicită UE să introducă, în toate parteneriatele și dialogurile sale cu țările în curs de dezvoltare, o componentă de gen solidă și un accent pe afirmarea femeilor, după cum s-a afirmat în Consensul european privind dezvoltarea; consideră, de asemenea, că integrarea dimensiunii de gen trebuie introdusă în toate etapele sprijinului bugetar, printre altele prin promovarea dialogului cu asociațiile de femei din țările în curs de dezvoltare și prin introducerea unor indicatori diferențiați pe genuri;

33. invită autoritățile din țările respective să îmbunătățească monitorizarea și colectarea de date statistice referitoare la raportul femei/bărbați și să adopte măsuri vizând soluționarea eventualelor dezechilibre; solicită, în acest sens, intensificarea cooperării între UE, agențiile ONU și alți parteneri internaționali și guverne partenere;

34. invită Comisia și toate părțile interesate relevante să adopte măsuri legislative sau de altă natură, pentru a se asigura că este incriminată practicarea avorturilor forțate și a intervențiilor chirurgicale selective de întrerupere a sarcinii, fără consimțământul prealabil și în cunoștință de cauză al femeilor, sau fără ca acestea să înțeleagă procedura respectivă;

35. invită guvernele și toate părțile interesate relevante să se asigure că legislația cu privire la selecția sexului este implementată efectiv și că se aplică sancțiunile corespunzătoare pentru cei care încalcă legea;

36. invită Comisia să intensifice cooperarea cu alte organizații și organisme internaționale, cum ar fi ONU, OMS, UNICEF, OHCHR, UNFPA și ONU Femei, în eforturile de combatere a practicilor de selecție în funcție de sex și a cauzelor profunde ale acestora, în toate țările, invită Comisia să colaboreze strâns cu guvernele, parlamentele, diversele părți interesate, mass-media, organizațiile non-guvernamentale, organizațiile de femei și alte organisme comunitare, pentru a asigura o mai mare conștientizare a genicidului și a metodelor de prevenire;

37. invită Comisia și SEAE să colaboreze cu organizațiile internaționale menționate anterior pentru a combate practicile de selecție în funcție de sex și cauzele profunde ale acestora, în toate țările, invită Comisia să colaboreze strâns cu guvernele, parlamentele, diversele părți interesate, mass-media, organizațiile neguvernamentale, organizațiile de femei și alte organisme comunitare, pentru a asigura o mai mare conștientizare a genicidului și a metodelor de prevenire;

38. invită Comisia și SEAE să acorde atenție prioritară genicidului atunci când se discută pachetele de ajutor umanitar, aceasta fiind o problemă care trebuie soluționată de țările terțe în cauză, invitându-le să își ia angajamentul de a face ca eradicarea genicidului să devină o prioritate, de a asigura o mai bună conștientizare a acestei probleme și de a face presiuni pentru prevenirea acestui fenomen;

39. solicită UE și țărilor partenere să îmbunătățească, prin intermediul cooperării pentru dezvoltare, monitorizarea și colectarea datelor privind raportul fete/băieți la naștere și să ia măsuri prompte pentru soluționarea eventualelor dezechilibre; subliniază că clauzele privind drepturile omului legate de discriminarea de gen ar trebui, de asemenea, incluse în acordurile comerciale și de cooperare internaționale;

40. invită Uniunea Europeană să asigure o abordare bazată pe drepturi care să includă toate drepturile omului și să includă un accent puternic pe afirmarea și promovarea, respectarea și exercitarea drepturilor femeilor și fetelor, inclusiv a drepturilor lor sexuale și de reproducere și a egalității de gen, ca precondiții pentru combaterea genicidului ca o problemă esențială pe agenda politicii de dezvoltare după 2015;

41. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.

• [1]  JO C 59, 23.2.2001, p. 258.
• [2]  JO C 320 E, 15.12.2005, p. 247.
• [3]  JO C 348 E, 21.12.2010, p. 11.
• [4]  Texte adoptate: P6_TA(2008) 0103.
• [5]  Texte adoptate: P7_TA(2010)0489.
• [6]  Texte adoptate: P7_TA(2012)0503.
• [7]  Texte adoptate: P6_TA(2007) 0431.
• [8]  În octombrie 2007 Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la uciderea femeilor (feminicidul) în Mexic și America Centrală și rolul Uniunii Europene în combaterea acestui fenomen. Parlamentul și-a reiterat condamnarea femicidului e în ultimul său raport anual pentru drepturile omului, adoptat în decembrie 2010. Femicidul este, de asemenea, menționat în Orientările UE privind violența împotriva femeilor, adoptate de Consiliul UE în decembrie 2008. În aprilie 2009, Președinția UE a emis o declarație în care salută începerea procesului IACtHR, iar în iunie 2010, Înaltul Reprezentant al UE, Catherine Ashton, a publicat o declarație în numele UE prin care își exprima îngrijorarea sa cu privire la femicidul din America Latină, condamnând „toate formele de violență de gen și crima îngrozitoare pe care o reprezintă femicidul”, salutând și procesul IACtHR.
• [9]  Amartya Sen, More Than 100 Million Women Are Missing, The New York Review of Books, Vol. 37, No. 20, (Decembrie 20, 1990), disponibilă la: http://www.nybooks.com/articles/3408
• [10]  United Nations Fact Sheet: International Women’s Day 2007, accesibilă la: http://www.un.org/events/women/iwd/2007/factsfigures.shtml
• [11]  Harta lumii în funcție de rata fete/băieți la naștere, http://en.worldstat.info/World/List_of_countries_by_Sex_ratio_at_birth
• [12]  http://en.worldstat.info/World/List_of_countries_by_Sex_ratio_at_birth
• [13]  UNFPA, Report of the International Workshop on Skewed Sex Ratios at Birth: Addressing the Issue and the Way Forward, October 2011.

EXPUNERE DE MOTIVE

Genicidul este un termen neutru ca referință, incluzând atât femeile, cât și bărbații, și se referă la uciderea deliberată a persoanelor care aparțin unui sex, din motive legate de sex.

Estimări recente ale raportului femei/bărbați indică o creștere a numărului de femei „lipsă” din populația lumii, la aproximativ 200 de milioane, ceea ce constituie o creștere extremă față de 1990, când s-au înregistrat 100 de milioane de femei „lipsă”. Fetele sunt încă discriminate masiv în ceea ce privește predeterminarea sexului copilului, întreruperea, abandonarea sau uciderea de bebeluși fete, din simplu motiv că sunt fete.

Selecția în funcție de sex poate avea loc înainte de sarcină, în timpul sarcinii, prin detectarea prenatală a sexului copilului și prin avort selectiv sau după naștere prin pruncucidere sau neglijarea copiilor. Selecția în funcție de sex este uneori folosită pentru echilibrarea familiilor, dar apare mult mai sistematic sub forma preferinței pentru băieți, deoarece în unele tradiții culturale fetele sunt considerate o povară.

Genicidul este o problemă globală, nefiind limitată numai la Asia și Europa, ea apărând și în America de Nord, Africa și America Latină. În țările în care apar astfel de practici, există tendința de a exista un raport femei/bărbați mai mare la naștere decât rata biologică normală de 106 băieți la 102 fete. În China, de exemplu, s-au născut 113 băieți pentru fiecare 100 de fete în 2011, în timp ce în India raportul a fost de 112 băieți la 100 de fete.

În legătură cu numărul de avorturi și de practici de selecție în a copilului în funcție de sex înainte de naștere, trebuie remarcat însă, că raportul fete/băieți la naștere poate fi influențat și de alți factori. Nașterile fetelor pot rămâne neînregistrate, iar statisticile nu includ întotdeauna fetele care sunt ucise la scurt timp după naștere sau care sunt date spre adopție. Deși se folosește în prezent termenul „RFBN” (raportul fete/băieți la naștere), în majoritatea țărilor nu sunt disponibile date fiabile privind înregistrările nașterilor și, prin urmare este folosit ca substitut raportul femei/bărbați în copilărie (0-4 sau 0-6 ani). Acest raport poate fi, de asemenea, afectat de numărarea selectivă a fetelor în listele pentru recensământ și de practicile discriminatorii de hrănire și de îngrijirea sănătății, care provoacă o creștere a mortalității postnatale a fetelor.

Cauza fundamentală

Acest fenomen se datorează în principal preferinței adânc înrădăcinate pentru fii, din motive culturale și economice, preferință accentuată și datorită scăderii ratei fertilității și presiunilor de a avea familii mai mici. În unele culturi, percepția dominantă este că un copil ar putea oferi sprijin economic pentru părinții ce îmbătrânesc, deoarece în unele tradiții moștenirea se transmite fiilor. Această percepție este amplificată în țările în care nu există sisteme de securitate socială și de asigurări sociale. Mai mult, un fiu care transmite numele de familie este considerat un semn de respect pentru genealogia familiei.

O cultură în care domină preferința pentru fii intensifică inegalitățile de gen și stereotipurile persistente împotriva femeilor, împiedicându-le să se bucure pe deplin de egalitatea de tratament în ocuparea forței de muncă și/sau de oportunități educaționale în mai multe țări. Fetele se confruntă cu mai multe deficite democratice, având un acces inegal la nutriție, educație, asistență medicală și utilizarea resurselor medicale de bază, cum ar fi instalații sanitare, apă potabilă, îngrijire medicală și asistență socială. Toate aceste deficite pun în pericol sănătatea actuală și viitoare a fetelor, precum și bunăstarea lor și pot conduce la rate mai mari de deces în rândul femeilor.

O legislație adecvată, împreună cu punerea sa practică în aplicare reprezintă pași esențiali pentru a reglementa selecția în funcție de sex și practicile de selecție în funcție de sex. Acest obiectiv este și mai dificil de monitorizat din cauza cadrelor medicale și a furnizorilor de echipamente, care au profituri mari în urma unor astfel de proceduri.

Consecințele genicidului

Existența unui raport distorsionat între sexe la nivelul populației are mai multe consecințe, conducând la o populație masculină predominantă, ceea ce are consecințe economice și sociale. Pentru bărbați e mai greu să-și găsească soții, ceea ce conduce la căsătorii forțate, prostituție, trafic în scopul căsătoriei sau al exploatării sexuale, fiind astfel, încălcate drepturilor omului și producându-se tulburări sociale. Tratamentul preferențial al bărbaților și, de asemenea, presiunea asupra femeilor de naște fii conduc la rate ridicate de sinucidere în unele dintre aceste țări.

Combaterea genicidului

Prevenirea selecției sexului copilului în funcție de prejudecățile de gen necesită un angajament major și eforturi susținute și concertate din partea Comisiei, a guvernelor, societății civile, agențiilor internaționale și a tuturor celorlalți care lucrează pentru realizarea egalității de gen. Raporturile dezechilibrate femei/bărbați reprezintă manifestări inacceptabile de discriminare de gen împotriva fetelor și femeilor și o încălcare a drepturilor omului. Genicidul va rămâne o infracțiune și o încălcare gravă a drepturilor omului, dacă nu sunt discutate și rezolvate toate cauzele fundamentale care conduc la culturi în care se preferă fiii.

În primul rând, este imperativă analizarea științifică aprofundată a cauzelor fundamentale. Trebuie sprijinită colectarea de date statistice fiabile privind raportul fete/băieți la naștere, mortalitatea infantilă și practicile de selecție a copiilor în funcție de sex la nivel micro, subnațional și la nivel național, plecând de la cohorte mici, cum ar fi zonele rurale, și promovând analize cantitative și calitative pentru a trata cauzele și consecințele la nivel subnațional. Aceste date sunt necesare pentru a oferi o bază solidă pentru dezvoltarea unor politici și acțiuni planificate și coordonate cu atenție.

În al doilea rând, ar trebui promovată utilizarea responsabilă a tehnologiilor în cauză prin intermediul asociațiilor profesionale din domeniul sănătății, prin introducerea și consolidarea liniilor directoare, precum și prin oferirea unor cursuri de pregătire mai specializate pentru personalul medical, pentru a preveni practicile de selecție în funcție de sex care au loc în instituții de sănătate. Mai mult decât atât, ar trebui să se solicite acordarea de licențe pentru practicieni, precum și înregistrarea echipamentelor, a clinicilor și a utilizărilor, împreună cu procedurile de verificare a înregistrărilor. Determinarea sexului și practicile de selecție în funcție de sex sunt profitabile pentru medici și pentru furnizorii de anumite echipamente medicale, legate de determinarea sexului și selecția în funcție de sex; prin urmare, ar trebui interzisă promovarea serviciilor de selecție în funcție de sex și ar trebui luate măsuri pentru a preveni transformarea selecției în funcție de sex într-o afacere lucrativă.

În al treilea rând, ar trebui adoptate măsuri de susținere a fetelor și femeilor, care să promoveze crearea unui mediu educațional și social în care femeile și fetele, băieții și bărbații să fie tratați egal, în care resursele educaționale să promoveze imagini nestereotipe ale femeilor și bărbaților și care să consolideze oportunități de parteneriat deplin și egal în societate. Comisia și toate organizațiile internaționale relevante ar trebui să susțină programe educaționale formale și informale, care să includă sprijinirea femeilor să aibă încredere în ele, să dobândească cunoștințe, să ia decizii și să-și asume responsabilitatea pentru propria lor sănătate. În plus, trebuie să existe respect reciproc între sexe în ceea ce privește sexualitatea și fertilitatea și trebuie organizate campanii de educare a bărbaților cu privire la importanța sănătății femeilor.

În al patrulea rând, statele ar trebui să dezvolte și să promoveze acte legislative și măsuri care să vizeze cauzele profunde ale inegalităților ce conduc la selecția în funcție de sex. Vor fi necesare politici în domenii cum ar fi legile privind moștenirea, zestrea și protecția financiară și alte tipuri de protecție socială pentru persoanele în vârstă, având grijă, totodată, ca legile și politicile să reflecte angajamentul față de drepturile omului și egalitatea de gen. Este așadar, necesară dezvoltarea unui sistem de pensii pentru limită de vârstă, care va permite cuplurilor să aibă economii pentru pensii, precum și alte măsuri de sprijin și facilități adecvate, care să contribuie la reducerea dependenței părinților și a preferinței pentru băieți. Ar trebui adoptate măsuri legislative prin care să fie incriminate practici precum avorturile forțate și intervențiile chirurgicale selective de întrerupere a sarcinii fără consimțământul prealabil și în cunoștință de cauză al femeilor sau fără ca ele să fi înțeles procedura respectivă. Trebuie imperativ garantat că legislația referitoare la selecția în funcție de sex este implementată eficace, impunându-se sancțiunile cuvenite în cazul celor care încalcă legile.

În al cincilea rând, Comisia ar trebui să sprijine campanii și activități de susținere și de conștientizare, care să stimuleze discuțiile și dezbaterile în cadrul rețelelor sociale și al societății civile în general. Acest lucru va consolida și va lărgi consensul în legătură cu valoarea egală a fetelor și băieților.

În cele din urmă, este esențial ca delegațiile UE și Comisia să integreze problematica genicidului în agenda dialogului politic cu țările terțe în cauză și, de asemenea, să o includă ca aspect esențial în agenda politicii de dezvoltare după 2015.

În aceste eforturi de combatere a genicidului, se remarcă ca încurajatoare evoluția spre normalitate a Coreei de Sud, deși raportul femei/bărbați a fost la fel de dezechilibrat ca și în cazul Chinei. Acest lucru s-a realizat prin schimbări culturale, educația femeilor, procesele anti-discriminare și hotărârile privind egalitatea de drepturi, au făcut ca preferința pentru fii să fie demodată și nenecesară.

OPINIE MINORITARĂ

în conformitate cu articolul 52 alineatul (3) din Regulamentul de procedură

Anna ZÁBORSKÁ

Genicid înseamnă avortul selectiv în funcție de sexul fetusului. Sunt de acord că genicidul reprezintă o problemă globală care privește femeile gravide de pretutindeni ce decid, autonom sau sub presiune, să nu dea naștere la fetușii feminini. Genicidul impune costuri financiare și sociale pentru societate (dezechilibru demografic, tratament medical de post-avort, tratament PASS, risc mai mare de cancer de sân și o rată mai mare de sinucidere în rândul femeilor). Prin urmare, trebuie îmbunătățit accesul femeilor la serviciile de sănătate, în special la sănătatea prenatală și maternă. ​​ Trebuie respectat și dreptul fundamental la obiecția din motive de conștiință al personalului și al instituțiilor medicale, împreună cu responsabilitatea statului de a se asigura ca pacienții au acces la asistență medicală legală într-un timp util, în special în cazul urgențelor prenatale și al îngrijirii sănătății materne. Solicit Comisiei și SEAE să respecte pe deplin rezervele privind SHRH și avort, exprimate de state în tratatele, convențiile și programele internaționale. Convenția ONU privind drepturile copilului prevede că fiecare copil, indiferent de sex, are dreptul la o protecție juridică adecvată înainte și după naștere, iar Hotărârea CEJ C-34/10 susține ca orice ovul uman după fertilizare constituie un embrion uman iar un embrion uman constituie un stadiu precis în dezvoltarea organismului uman.

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (4.6.2013)

destinat Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

referitor la Genicid: femeile lipsă?

(2012/2273(INI))

Raportoare pentru aviz: Corina Crețu

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act cu profundă îngrijorare de raportul distorsionat femei/bărbați în diferite părți ale lumii, în special în China și India, unde preferința pentru fii și genicidul practicat în consecință, a condus „lipsa” a aproximativ 200 de milioane de femei[1];

2.  subliniază faptul că eradicarea practicilor de selecție în funcție de sex este un proces complex, care necesită o serie de perspective și metode interconectate, de la analizarea principalelor cauze, a trăsăturilor culturale și a factorilor socio-economici ai țărilor în care există preferința pentru fii, până la organizarea de campanii pentru drepturile și statutul fetelor și femeilor și introducerea unor legi și regulamente; în sens mai larg, consideră că singurul mod sustenabil de prevenire a unor evoluții ulterioare în practicile de selecție în funcție de sex este promovarea egală a sexelor în fiecare societate;

3.  reamintește că promovarea egalității de gen și afirmarea autonomiei femeilor este unul dintre Obiectivele de dezvoltare ale mileniului și subliniază faptul că avorturile în funcție de sexul fătului reprezintă o amenințare pentru realizat acestui obiectiv;

4.  subliniază faptul că, conform mai multor studii, dezechilibrul de gen ar putea conduce la o creștere a traficului de ființe umane pentru căsătorii sau exploatare sexuală, a violenței împotriva femeilor, a căsătoriilor între copii, sau a căsătoriilor forțate, a incidenței HIV/SIDA și altor boli cu transmitere sexuală (BTS), transformându-se astfel, într-o amenințare la adresa stabilității și securității sociale; solicită, prin urmare, analizarea cu maximă atenție a posibilelor consecințe ale acestui surplus din ce în ce mai mare de bărbați asupra sănătății, economiei și securității;

5.  invită guvernele țărilor partenere să facă mai accesibile costurile de asistență medicală pentru tratamentul copiilor, în special al fetelor, care mor uneori ca urmare îngrijirilor necorespunzătoare sau inadecvate pe care le primesc;

6.  subliniază că incapacitatea de a consolida autonomia femeilor și a fetelor, precum și absența eforturilor de modificare a normelor și structurilor sociale are implicații grave juridice, etice și sanitare, dar și în planul drepturilor omului, putând avea consecințe grave pe termen lung în societățile unde se practică asemenea tehnici;

7.  solicită UE să introducă, în toate parteneriatele și dialogurile sale cu țările în curs de dezvoltare, o componentă de gen solidă și un accent pe afirmarea femeilor, după cum se prevede în Consensul european privind dezvoltarea; consideră, de asemenea, că integrarea dimensiunii de gen trebuie introdusă în toate etapele sprijinului bugetar, printre altele prin promovarea dialogului cu asociațiile de femei din țările în curs de dezvoltare și prin introducerea unor indicatori diferențiați pe genuri; evidențiază faptul că îmbunătățirea nivelului de educație, a oportunităților de angajare și a serviciilor integrate de îngrijire a sănătății femeilor, inclusiv în domeniul serviciilor de asigurare a sănătății sexuale și reproductive, este extrem de importantă în încercarea de a eradica practicile de selecție în funcție de sex, de la avorturi la infanticid, precum și pentru realizarea unei creșteri economice generale în țările în curs de dezvoltare și reducerea sărăciei; subliniază faptul că afirmarea femeilor și implicarea bărbaților sunt esențiale pentru combaterea inegalității de gen și pentru promovarea schimbărilor la nivel comportamental și social, necesare pentru eradicarea pe termen lung a practicilor de selecție în funcție de sex;

8.  subliniază faptul că eforturile de a limita selecția în funcție de sex nu trebuie să împiedice sau să limiteze dreptul femeilor de a avea acces la tehnologiile și serviciile care asigură sănătatea sexuală și reproductivă;

9.  subliniază importanța elaborării unor acte legislative împotriva selecției în funcție de sex, care ar trebui să includă pachete de protecție socială pentru femei, o mai bună monitorizare a implementării legislației existente și acordarea unei atenții mai mari cauzelor culturale și socio-economice ale fenomenului, pentru a aborda această problema sustenabil și holist, respectând egalitatea de gen și încurajând participarea activă a societății civile;

10. solicită UE și țărilor partenere să îmbunătățească, prin intermediul cooperării pentru dezvoltare, monitorizarea și colectarea datelor privind raportul fete/băieți la naștere și să ia măsuri prompte pentru soluționarea eventualelor dezechilibre; solicită, în acest sens, intensificarea cooperării între UE, agențiile ONU și alți parteneri internaționali și guverne partenere;

11. subliniază că toate eforturile de natură juridică și politică de gestionare sau limitare a selecției în funcție de sex trebuie să protejeze și dreptul femeilor de a avea acces la tehnologii și servicii care asigură sănătatea sexuală și reproductivă, fără a fi nevoie de acordul soților;

12. invită guvernele țărilor partenere să combată genicidul prin conceperea unor politici realiste de promovare a femeilor și a rolului lor în societatea civilă, de încurajare a educației femeilor și de combatere a discriminării femeilor, în special în sectorul ocupării forței de muncă;

13. invită guvernele țărilor partenere să coopereze la nivel internațional pentru a combate frauda, corupția și traficul de femei;

14. solicită o analiză detaliată a cauzelor financiare și economice care stau la baza practicilor de selecție în funcție de sex, de asemenea, invită guvernele să se ocupe în mod activ de sarcinile puse în spatele familiilor ce conduc în consecință la un surplus de băieți/bărbați;

15. invită UE, organizațiile internaționale, guvernele naționale și alte părți interesate să conlucreze pentru a asigura accesul la protecție socială incluzivă, mai ales sub formă de pensii, accesul la serviciile sanitare și asigurarea culturilor agricole pentru cei din țările în curs de dezvoltare, pentru a oferi o mai mare protecție economică pentru toate persoanele și pentru a reduce preferința pentru bărbați;

16. invită țările care beneficiază de ajutor pentru dezvoltare, în special cele care genicidul este o problemă majoră, să se angajeze la eradicarea acestor practici.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	28.5.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	21 0 1
Membri titulari prezenți la votul final	Thijs Berman, Corina Crețu, Véronique De Keyser, Charles Goerens, Mikael Gustafsson, Eva Joly, Filip Kaczmarek, Miguel Angel Martínez Martínez, Gay Mitchell, Bill Newton Dunn, Andreas Pitsillides, Maurice Ponga, Jean Roatta, Alf Svensson, Keith Taylor, Ivo Vajgl, Anna Záborská, Iva Zanicchi
Membri supleanți prezenți la votul final	Kriton Arsenis, Philippe Boulland, Emer Costello, Isabella Lövin

• [1]  United Nations Fact Sheet: International Women’s Day 2007, accesibilă la: http://www.un.org/events/women/iwd/2007/factsfigures.shtml

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	19.6.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	15 11 1
Membri titulari prezenți la votul final	Regina Bastos, Edit Bauer, Marije Cornelissen, Edite Estrela, Iratxe García Pérez, Zita Gurmai, Mikael Gustafsson, Mary Honeyball, Lívia Járóka, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Astrid Lulling, Elisabeth Morin-Chartier, Norica Nicolai, Angelika Niebler, Siiri Oviir, Raül Romeva i Rueda, Britta Thomsen, Marina Yannakoudakis, Anna Záborská, Inês Cristina Zuber
Membri supleanți prezenți la votul final	Mariya Gabriel, Katarína Neveďalová, Antigoni Papadopoulou, Eleni Theocharous
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Jill Evans, Anna Hedh