RAPORT referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (reformare)

16.1.2014 - (COM(2013)0162 – C7‑0088/2013 – 2013/0089(COD)) - ***I

Comisia pentru afaceri juridice
Raportoare: Cecilia Wikström
(Reformare – articolul 87 din Regulamentul de procedură)

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (reformare)

(COM(2013)0162 – C7‑0088/2013 – 2013/0089(COD))

(Procedura legislativă ordinară - reformare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0162),

–   având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7–0088/2013),

–   având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2013[1],

–   având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative[2],

–   având în vedere articolele 87 și 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice, precum și avizele Comisiei pentru comerț internațional și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A7-0032/2014),

A. întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză nu conține nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare, modificată pentru a ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Amendamentul  1 Propunere de directivă Referirea 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și, în special, articolul 114 ,	având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114 alineatul (1),
Justificare
Ar trebui să se facă referire la temeiul juridic complet.
Amendamentul  2 Propunere de directivă Considerentul 5
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(5) În concluziile sale din 25 mai 2010 cu privire la viitoarea revizuire a sistemului mărcilor din Uniunea Europeană20, Consiliul a invitat Comisia să prezinte propuneri de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 207/2009 și a Directivei 2008/95/CE. În acest context, revizuirea directivei sus-menționate ar trebui să conțină măsuri menite să o facă mai coerentă cu Regulamentul (CE) nr. 207/2009, reducând astfel elementele de divergență din cadrul sistemului mărcilor din Europa, în ansamblu.	(5) În concluziile sale din 25 mai 2010 cu privire la viitoarea revizuire a sistemului mărcilor din Uniunea Europeană20, Consiliul a invitat Comisia să prezinte propuneri de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 207/2009 și a Directivei 2008/95/CE. În acest context, revizuirea directivei sus-menționate ar trebui să conțină măsuri menite să o facă mai coerentă cu Regulamentul (CE) nr. 207/2009, reducând astfel elementele de divergență din cadrul sistemului mărcilor din Europa, în ansamblu, dar menținând totodată protecția mărcilor naționale ca o opțiune atractivă pentru solicitanți. În acest context, ar trebui să se garanteze o relație de complementaritate între sistemul mărcilor la nivelul Uniunii Europene și sistemele mărcilor naționale.
____________	____________
20 JO C 140, 29.5.2010, p. 22.	20 JO C 140, 29.5.2010, p. 22.
Justificare
Este important să se sublinieze natura complementară a protecției mărcilor la nivel național și la nivelul Uniunii.
Amendamentul  3 Propunere de directivă Considerentul 10
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(10) Este fundamental să se asigure faptul că mărcile înregistrate beneficiază de aceeași protecție în sistemele juridice ale tuturor statelor membre și că mărcile la nivel național beneficiază de aceeași protecție ca mărcile europene. În conformitate cu protecția extinsă acordată mărcilor europene care se bucură de un renume în Uniune, ar trebui să se acorde, de asemenea, o protecție extinsă la nivel național tuturor mărcilor înregistrate care se bucură de un renume într-un anumit stat membru.	(10) Este fundamental să se asigure faptul că mărcile înregistrate beneficiază de aceeași protecție în sistemele juridice ale tuturor statelor membre și că mărcile la nivel național beneficiază de aceeași protecție ca mărcile Uniunii Europene. În conformitate cu protecția extinsă acordată mărcilor Uniunii Europene care se bucură de un renume în Uniune, ar trebui să se acorde, de asemenea, o protecție extinsă la nivel național tuturor mărcilor înregistrate care se bucură de un renume într-un anumit stat membru.
	(Această modificare se aplică întregului text legislativ supus examinării; adoptarea sa impune adaptări tehnice în întregul text.)
Justificare
Acest amendament ilustrează modificarea desemnării, astfel cum a fost propusă în cadrul regulamentului.
Amendamentul  4 Propunere de directivă Considerentul 13
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(13) În acest scop, este oportun să se stabilească o listă exemplificativă de semne care pot constitui o marcă, dacă sunt potrivite să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi. Pentru a îndeplini obiectivele sistemului de înregistrare a mărcilor, care constau în asigurarea securității juridice și a unei bune administrări, se impune, de asemenea, ca semnul să poată fi reprezentat într-un mod care să permită identificarea cu precizie a obiectului protecției. Prin urmare, ar trebui să se autorizeze ca un semn să fie reprezentat în orice formă corespunzătoare și deci nu neapărat prin mijloace grafice, atâta timp cât reprezentarea sa oferă garanții satisfăcătoare în acest sens.	(13) În acest scop, este oportun să se stabilească o listă exemplificativă de semne care pot constitui o marcă, dacă sunt potrivite să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi. Pentru a îndeplini obiectivele sistemului de înregistrare a mărcilor, care constau în asigurarea securității juridice și a unei bune administrări, se impune, de asemenea, ca semnul să poată fi reprezentat în registru într-un mod clar, precis, autonom, ușor accesibil, durabil și obiectiv. Prin urmare, ar trebui să se autorizeze ca un semn să fie reprezentat în orice formă corespunzătoare și deci nu neapărat prin mijloace grafice, atâta timp cât reprezentarea sa folosește tehnologii universal disponibile și oferă garanții satisfăcătoare în acest sens.
Justificare
Ar trebui să se specifice că o reprezentare poate îmbrăca orice formă atâta vreme cât utilizează tehnologii universal disponibile.
Amendamentul  5 Propunere de directivă Considerentul 19
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(19) Pentru a asigura securitatea juridică și claritatea, este necesar să se clarifice faptul că unei mărci i se acordă protecție, nu numai în cazul unei similitudini, ci și în cazul unui semn identic utilizat pentru produse și servicii identice, numai dacă și în măsura în care funcția principală a mărcii, care constă în garantarea originii comerciale a produselor și a serviciilor, este afectată.	eliminat
Justificare
Eliminarea se datorează textului suprimat de la articolul 10.
Amendamentul  6 Propunere de directivă Considerentul 22
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(22) Cu scopul de a consolida protecția mărcilor și de a combate în mod mai eficace contrafacerea, titularul unei mărci înregistrate ar trebui să fie îndreptățit să împiedice părțile terțe să introducă produse pe teritoriul vamal al statului membru, fără a le pune în liberă circulație în statul respectiv, atunci când acele produse provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, o marcă în esență identică cu marca înregistrată pentru produsele respective.	(22) Cu scopul de a consolida protecția mărcilor și de a combate în mod mai eficace contrafacerea, titularul unei mărci înregistrate ar trebui să fie îndreptățit să împiedice părțile terțe să introducă produse contrafăcute pe teritoriul vamal al statului membru, fără a le pune în liberă circulație în statul respectiv, atunci când acele produse provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, o marcă în esență identică cu marca înregistrată pentru produsele respective. Această dispoziție nu ar trebui să aducă atingere intereselor comerțului legitim cu bunuri care pot fi introduse pe piața țărilor de destinație în condiții legale. Pentru a nu stânjeni fluxurile legitime de bunuri, această dispoziție ar trebui deci să nu se aplice în cazul în care terța parte furnizează dovezi care atestă că destinația finală a bunurilor este o țară din afara Uniunii și titularul mărcii Uniunii Europene nu poate dovedi că marca sa este, de asemenea, înregistrată în mod valabil în țara de destinație finală respectivă. În cazul în care țara de destinație finală nu a fost încă determinată, titularul mărcii Uniunii Europene ar trebui să aibă dreptul de a împiedica orice terță parte să scoată din nou bunurile din Uniune, exceptând cazul când terța parte dovedește că destinația finală a bunurilor este o țară din afara Uniunii și titularul mărcii nu poate dovedi că marca sa este, de asemenea, înregistrată în mod valabil în țara de destinație finală respectivă. Această dispoziție nu ar trebui să aducă atingere dreptului Uniunii de a promova accesul la medicamente al țărilor terțe și nici respectării de către Uniune a normelor OMC, în special a articolului V din GATT privind libertatea tranzitului.
Amendamentul  7 Propunere de directivă Considerentul 22 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(22a) Titularul unei mărci ar trebui să aibă dreptul de a intenta acțiunile legale necesare, inclusiv, printre altele, dreptul de a solicita autorităților vamale naționale să ia măsuri în privința bunurilor care se presupune că încalcă drepturile titularului, precum reținerea și distrugerea, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului23a. Autoritățile vamale ar trebui să pună în aplicare procedurile relevante prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 608/2013 la cererea titularului drepturilor și pe baza unor criterii de analiză a riscului.
	________
	23a Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului (JO L 181, 28.6.2013, p. 15).
Amendamentul  8 Propunere de directivă Considerentul 22 b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(22b) Articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 608/2013 precizează că titularul drepturilor este răspunzător față de deținătorul mărfurilor, printre altele în cazul în care se dovedește ulterior că mărfurile în cauză nu au încălcat un drept de proprietate intelectuală.
Amendamentul  9 Propunere de directivă Considerentul 22 c (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(22c) Statele membre ar trebui să ia măsuri corespunzătoare în ceea ce privește asigurarea unui tranzit neperturbat al medicamentelor generice. Prin urmare, titularul unei mărci nu ar trebui să aibă dreptul de a împiedica nicio parte terță să aducă produse, în contextul activității comerciale, pe teritoriul vamal al statului membru, pe baza similarității, percepute sau reale, dintre denumirea comună internațională (DCI) a ingredientului activ din medicamente și o marcă înregistrată.
Amendamentul  10 Propunere de directivă Considerentul 23
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(23) Pentru a împiedica într-un mod mai eficace intrarea produselor contrafăcute, în special în contextul vânzărilor pe internet, titularul ar trebui să fie îndreptățit să interzică importul în Uniune al unor astfel de produse, în situația în care numai expeditorul produselor acționează în scopuri comerciale.	(23) Pentru a împiedica în mod mai eficace intrarea pe teritoriu a unor produse contrafăcute, în special în contextul vânzărilor pe internet livrate în loturi mici, potrivit definiției din Regulamentul (UE) nr. 608/2013, titularul unei mărci înregistrate legal ar trebui să aibă dreptul de a interzice importul unor astfel de produse în Uniune, în situația în care numai expeditorul produselor contrafăcute este singurul care acționează în scopuri comerciale. În cazul în care sunt luate asemenea măsuri, persoanele fizice sau juridice care au comandat bunurile sunt informate în legătură cu motivele care stau la baza măsurilor, precum și cu drepturile lor legale opozabile expeditorului.
Amendamentul  11 Propunere de directivă Considerentul 29
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(29) Mărcile nu își îndeplinesc scopul de a diferenția produsele sau serviciile și de a permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză decât dacă sunt utilizate efectiv pe piață. De asemenea, este necesară o cerință de utilizare pentru a reduce numărul total al mărcilor înregistrate și protejate în Uniune și, în consecință, numărul conflictelor care apar între ele. Prin urmare, este important să se solicite ca mărcile înregistrate să fie efectiv utilizate în legătură cu produsele sau serviciile pentru care sunt înregistrate sau, în cazul în care nu sunt utilizate, este necesar ca titularul lor să poată fi decăzut din drepturile sale.	(29) Mărcile nu își îndeplinesc scopul de a diferenția produsele sau serviciile și de a permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză decât dacă sunt utilizate efectiv pe piață. De asemenea, este necesară o cerință de utilizare pentru a reduce numărul total al mărcilor înregistrate și protejate în Uniune și, în consecință, numărul conflictelor care apar între ele. Prin urmare, este important să se solicite ca mărcile înregistrate să fie efectiv utilizate în legătură cu produsele sau serviciile pentru care sunt înregistrate sau, în cazul în care nu sunt utilizate în termen de cinci ani de la data înregistrării, este necesar ca titularul lor să poată fi decăzut din drepturile sale.
Justificare
Acest amendament permite o aliniere a considerentului cu articolul 16 alineatul (1) din Directiva privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la mărci. De altfel, acest amendament permite ancorarea viziunii europene a protecției creativității întreprinderilor mici și mijlocii, acordându-le timpul necesar pentru a se dezvolta în vederea protejării mărcii lor.
Amendamentul  12 Propunere de directivă Considerentul 34
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(34) Pentru a îmbunătăți și a facilita accesul la protecția mărcilor și pentru a spori securitatea juridică și previzibilitatea, procedura de înregistrare a mărcilor în statele membre ar trebui să fie eficientă și transparentă și ar trebui să respecte norme similare celor aplicabile mărcilor europene. Prin urmare, pentru a institui un sistem al mărcilor coerent și echilibrat atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii, toate oficiile centrale din domeniul proprietății industriale din statele membre ar trebui să se limiteze, în examinările ex officio pe care le întreprind pentru a decide dacă o marcă este eligibilă pentru înregistrare, doar la absența motivelor absolute de refuz. Această abordare nu ar trebui, totuși, să aducă atingere dreptului oficiilor respective de a furniza, la cererea solicitanților, căutări ale unor drepturi anterioare pe o bază pur informativă și fără a aduce atingere procesului ulterior de înregistrare sau fără a-i conferi acestuia un caracter obligatoriu, inclusiv în ceea ce privește procedurile ulterioare de opoziție.	(34) Pentru a îmbunătăți și a facilita accesul la protecția mărcilor și pentru a spori securitatea juridică și previzibilitatea, procedura de înregistrare a mărcilor în statele membre ar trebui să fie eficientă și transparentă și ar trebui să respecte norme similare celor aplicabile mărcilor europene. Statele membre ar trebui să poată decide în mod liber dacă vor realiza o examinare ex officio a motivelor relative de refuz.
Amendamentul  13 Propunere de regulament Considerentul 41 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(41a) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și a emis un aviz la 11 iulie 201323b.
	_________
	23b Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
Amendamentul  14 Propunere de directivă Articolul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Prezenta directivă se aplică mărcilor individuale, colective, de garantare sau de certificare de produse și de servicii, care au făcut obiectul unei înregistrări sau al unei solicitări de înregistrare într-un stat membru sau pe lângă Oficiul Benelux de Proprietate Intelectuală sau care au făcut obiectul unei înregistrări internaționale care produce efecte într-un stat membru.	Nu privește versiunea în limba română.
Justificare
Pentru a clarifica faptul că expresia „într-un stat membru” se referă atât la înregistrare, cât și la solicitarea de înregistrare, aceasta trebuie să fie deplasată.
Amendamentul  15 Propunere de directivă Articolul 2 – litera b
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(b) „agenție” desemnează Agenția Uniunii Europene privind mărcile, desenele și modelele, instituită în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009;	(b) „agenție” înseamnă Agenția Uniunii Europene pentru drepturile de proprietate intelectuală, instituită în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009;
	(Această modificare se aplică întregului text legislativ supus examinării; adoptarea sa impune adaptări tehnice în întregul text.)
Justificare
Amendament introdus pentru a specifica denumirea modificată a Agenției.
Amendamentul  16 Propunere de directivă Articolul 2 – litera ca
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(ca) „mărci anterioare” înseamnă:
	(i) mărcile a căror dată de depunere este anterioară celei a cererii de marcă, ținând seama, dacă este cazul, de dreptul de prioritate invocat pentru susținerea acestor mărci și care aparțin categoriilor următoare:
	- mărci ale Uniunii Europene;
	- mărcile înregistrate în statul membru sau, în ceea ce privește Belgia, Luxemburgul și Țările de Jos, la Oficiul Benelux de Proprietate Intelectuală ;
	- mărcile care au făcut obiectul unei înregistrări internaționale care produce efecte în statul membru;
	(ii) mărcile Uniunii Europene care își revendică în mod valabil senioritatea, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 207/2009, în raport cu o marcă menționată la punctul (i) a doua și a treia liniuță, chiar dacă această ultimă marcă a făcut obiectul unei renunțări sau a expirat;
	(iii) cererile de mărci menționate la punctele (i) și (ii), sub rezerva înregistrării lor;
	(iv) mărcile care, la data depunerii cererii de marcă sau, dacă este cazul, la data priorității invocate în sprijinul cererii de marcă, sunt „notorii” în statul membru, în sensul articolului 6a din Convenția de la Paris.
Justificare
Acest amendament este tehnic: pentru ca textul să fie mai bine structurat, definiția care este propusă la articolul 5 alineatul (2) este transferată la articolul 2 dedicat definițiilor.
Amendamentul  17 Propunere de directivă Articolul 2 – litera cb (nouă)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(cb) „marcă de garantare sau de certificare” înseamnă o marcă desemnată astfel la data depunerii cererii și care este în măsură să facă distincția între produsele sau serviciile pentru care originea geografică, materialul, modul de fabricare a produselor sau de prestare a serviciilor, calitatea, exactitatea sau alte caracteristici ale produselor și serviciilor sunt certificate de către titularul mărcii și produsele și serviciile care nu beneficiază de o astfel de certificare;
Justificare
Acest amendament este tehnic: pentru ca textul să fie mai bine structurat, definițiile propuse la articolul 28 sunt transferate la articolul 2 dedicat definițiilor.
Amendamentul  18 Propunere de directivă Articolul 2 – litera cc (nouă)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(cc) „marcă colectivă” înseamnă o marcă desemnată astfel la data depunerii cererii și care este în măsură să facă distincția între produsele sau serviciile membrilor unei asociații care deține drepturile asupra mărcii și produsele sau serviciile altor întreprinderi.
Justificare
Acest amendament este tehnic: pentru ca textul să fie mai bine structurat, definițiile propuse la articolul 28 sunt transferate la articolul 2 dedicat definițiilor.
Amendamentul  19 Propunere de directivă Articolul 3
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Pot constitui mărci toate semnele, în special cuvintele, inclusiv numele de persoane, desenele, literele, cifrele, culorile per se, forma produsului sau a ambalajului său sau sunetele, cu condiția ca astfel de semne să fie capabile:	Pot constitui mărci toate semnele, în special cuvintele, inclusiv numele de persoane, desenele, literele, cifrele, culorile per se, forma produsului sau a ambalajului său sau sunetele, cu condiția să se utilizeze tehnologii accesibile tuturor și ca astfel de semne să fie capabile:
(a) să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi;	(a) să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi; precum și
(b) să fie reprezentate într-un mod care să permită autorităților competente și publicului să stabilească cu precizie obiectul protecției conferite titularului.	(b) să fie reprezentate în registru într-un mod care să permită autorităților competente și publicului să stabilească cu precizie obiectul protecției conferite titularului.
Amendamentul  20 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 1 – litera j
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(j) mărcile care sunt excluse de la înregistrare în temeiul legislației Uniunii sau al acordurilor internaționale la care Uniunea este parte, care prevăd protecția mențiunilor tradiționale pentru vinuri și a specialităților tradiționale garantate.	(j) mărcile care sunt excluse de la înregistrare în temeiul legislației Uniunii sau al acordurilor internaționale la care Uniunea este parte, care prevăd protecția băuturilor spirtoase, a mențiunilor tradiționale pentru vinuri și a specialităților tradiționale garantate.
Justificare
Fără îndoială, dispoziția este benefică pentru titularii indicațiilor geografice. Totuși, motivul identificării băuturilor spirtoase în această dispoziție provine de la indicațiile geografice acoperite de Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008. Este necesar să se facă distincția între acestea și alte indicații geografice și denumiri de origine pentru produsele agricole și produsele alimentare incluse în Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului sau nr. 509/2006 din 20 martie 2006.
Amendamentul  21 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 1 – litera ja (nouă)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(ja) mărcile care cuprind sau constau într-o denumire anterioară a soiului, înregistrată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al Consiliului23c cu privire la același tip de produs.
	____________
	23c Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al Consiliului din 27 iulie 1994 de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante (JO L 227, 1.9.1994, p. 1).
Justificare
Amendamentul propus la regulamentul privind mărcile prevede în prezent la articolul 7 alineatul (1) litera (l) că protecția comunitară a soiurilor de plante este un motiv absolut de refuz al înregistrării. Această normă nu este inclusă în directivă, dar pare să fie oportună introducerea ei pentru a asigura un cuprins echivalent cu cel al regulamentului.
Amendamentul  22 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) Alineatul (1) se aplică chiar dacă există motive de refuz:	eliminat
(a) în alte state membre decât cele în care a fost depusă cererea de înregistrare;
(b) numai în cazul în care o marcă într-o limbă străină este tradusă sau transcrisă într-un sistem de scriere sau în limba oficială a unui stat membru.
Justificare
Ar fi disproporționat și practic imposibil să se solicite oficiilor naționale să examineze motivele absolute de refuz în toate jurisdicțiile naționale și în toate limbile Uniunii. Acest lucru ar fi, în plus, contrar principiului teritorialității drepturilor. Pentru utilizatori, valoarea adăugată este inexistentă dacă examinarea cererii se face cu scopul de a identifica eventuale obstacole în calea înregistrării în alte teritorii decât în cel în care înregistrarea va fi valabilă.
Amendamentul  23 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 5
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(5) Unei mărci nu i se refuză înregistrarea sau, dacă este înregistrată, nu poate fi declarată nulă în aplicarea alineatului (1) literele (b), (c) sau (d) dacă, înainte de data cererii de înregistrare sau după data înregistrării și după utilizarea ei, aceasta a dobândit un caracter distinctiv.	(5) Unei mărci nu i se refuză înregistrarea în temeiul alineatului (1) literele (b), (c) sau (d) dacă, înainte de data cererii de înregistrare, după utilizarea ei, aceasta a dobândit un caracter distinctiv. O marcă nu poate fi declarată nulă în temeiul alineatului (1) literele (b), (c) sau (d) dacă, înainte de data depunerii cererii de declarare a nulității, după utilizarea ei, aceasta a dobândit un caracter distinctiv.
Amendamentul  24 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) În sensul alineatului (1), prin „mărci anterioare” se înțelege:	eliminat
(a) mărcile a căror dată de depunere este anterioară celei a cererii de marcă, ținând seama, dacă este cazul, de dreptul de prioritate invocat pentru susținerea acestor mărci și care aparțin categoriilor următoare;
(i) mărcile europene ;
(ii) mărcile înregistrate în statul membru sau, în ceea ce privește Belgia, Luxemburgul și Țările de Jos, la Oficiul Benelux de Proprietate Intelectuală ;
(iii) mărcile care au făcut obiectul unei înregistrări internaționale care produce efecte în statul membru;
(b) mărcile europene care își revendică în mod valabil senioritatea, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 207/2009, în raport cu o marcă menționată la litera (a) punctele (ii) și (iii), chiar dacă această ultimă marcă a făcut obiectul unei renunțări sau a expirat;
(c) cererile de mărci menționate la literele (a) și (b), sub rezerva înregistrării lor;
(d) mărcile care, la data depunerii cererii de marcă sau, dacă este cazul, la data priorității invocate în sprijinul cererii de marcă, sunt „notorii” în statul membru, în sensul articolului 6a din Convenția de la Paris.
Justificare
Acest amendament este tehnic: pentru ca textul să fie mai bine structurat, definiția care este propusă la articolul 5 alineatul (2) este transferată la articolul 2 dedicat definițiilor.
Amendamentul  25 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 3 – litera a
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(a) dacă este identică sau similară unei mărci anterioare, indiferent dacă produsele sau serviciile pentru care aceasta este solicitată sau înregistrată sunt identice, similare sau nu sunt similare celor pentru care marca anterioară este înregistrată, atunci când marca anterioară se bucură de renume într-un stat membru sau, în cazul unei mărci europene, în Uniune și utilizarea mărcii ulterioare ar obține fără motiv justificat un profit necuvenit din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii anterioare sau când ea le-ar aduce atingere;	(a) dacă este identică sau similară unei mărci anterioare, indiferent dacă produsele sau serviciile pentru care aceasta este solicitată sau înregistrată sunt identice, similare sau nu sunt similare celor pentru care marca anterioară este înregistrată, atunci când marca anterioară se bucură de renume în statul membru pentru care se cere înregistrarea sau în care este înregistrată marca sau, în cazul unei mărci a Uniunii Europene, în Uniune și utilizarea mărcii ulterioare ar obține fără motiv justificat un profit necuvenit din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii anterioare sau când ea le-ar aduce atingere;
Justificare
Pare să existe o eroare de redactare, întrucât dispoziția nu este compatibilă cu cea prevăzută la articolul 10 alineatul (2) litera (c). Redactarea ar fi presupus faptul că renumele pe care îl deține o marcă într-un alt stat membru constituie un obstacol pentru înregistrarea acesteia în statul membru pentru care se depune cererea (chiar dacă această marcă nu se bucura de renume în statul membru în cauză). Acest amendament clarifică faptul că există doar un obstacol care se datorează renumelui pe care îl dețin mărcile naționale din același stat membru.
Amendamentul  26 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 3 – litera d
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(d) în cazul în care aceasta este exclusă de la înregistrare și nu mai poate fi utilizată în temeiul legislației Uniunii care prevede protecția denumirilor de origine și a indicațiilor geografice.	eliminat
Justificare
În legătură cu amendamentul la articolul 45 alineatul (2), se propune eliminarea articolului 5 alineatul (3) litera (d), întrucât acest motiv de refuz este stabilit deja la articolul 4 alineatul (1) litera (i) și titularii de drepturi ai denumirilor de origine și ai indicațiilor geografice sunt îndreptățiți să prezinte un act de opoziție. Din punct de vedere tehnic, aceasta este o soluție mai corectă care vizează același obiectiv, fără a fi necesar să se facă modificări la articolul 9 alineatul (1) la tratarea nulității ca urmare a toleranței.
Amendamentul  27 Propunere de directivă Articolul 5 – alineatul 5
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(5) Statele membre pot permite ca, în circumstanțe corespunzătoare, să nu fie necesar să se refuze înregistrarea mărcii sau ca aceasta să fie declarată nulă atunci când titularul mărcii anterioare sau al dreptului anterior este de acord cu înregistrarea mărcii ulterioare.	(5) Statele membre permit ca, în circumstanțe corespunzătoare, să nu fie necesar să se refuze înregistrarea mărcii sau ca aceasta să fie declarată nulă atunci când titularul mărcii anterioare sau al dreptului anterior este de acord cu înregistrarea mărcii ulterioare.
Justificare
Pare rezonabil să se permită înregistrarea pe baza absenței unor motive relative de refuz în cazul în care titularul unui drept anterior este de acord cu înregistrarea mărcii. Nu pare să fie necesar caracterul opțional al acestei prevederi pentru statele membre.
Amendamentul  28 Propunere de directivă Articolul 8 – litera c
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(c) în cazul în care la baza cererii de declarare a nulității se află articolul 5 alineatul (3), iar marca anterioară nu s-a bucurat de un renume în sensul articolului 5 alineatul (3) la data depunerii cererii sau la data priorității mărcii înregistrate.	(c) în cazul în care la baza cererii de declarare a nulității se află articolul 5 alineatul (3) litera (a), iar marca anterioară nu s-a bucurat de un renume în sensul articolului 5 alineatul (3) litera (a) la data depunerii cererii sau la data priorității mărcii înregistrate.
Justificare
Întrucât această literă vizează renumele unei mărci, ar trebui să se facă referire doar la litera (a) de la articolul 5 alineatul (3).
Amendamentul  29 Propunere de directivă Articolul 9 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Titularul unei mărci anterioare în temeiul articolului 5 alineatele (2) și (3), care a tolerat, într-un stat membru, folosirea unei mărci ulterioare înregistrate în acest stat membru timp de cinci ani consecutivi, având cunoștință despre această utilizare, nu mai este îndreptățit să solicite declararea nulității pe baza respectivei mărci anterioare pentru produsele sau serviciile pentru care marca ulterioară a fost utilizată, cu excepția cazului în care depunerea mărcii ulterioare a fost efectuată cu rea-credință.	(1) Titularul unei mărci anterioare în temeiul articolului 5 alineatul (2) și al articolului 5 alineatul (3) litera (a), care a tolerat, într-un stat membru, folosirea unei mărci ulterioare înregistrate în acest stat membru timp de cinci ani consecutivi, având cunoștință despre această utilizare, nu mai este îndreptățit să solicite declararea nulității pe baza respectivei mărci anterioare pentru produsele sau serviciile pentru care marca ulterioară a fost utilizată, cu excepția cazului în care depunerea mărcii ulterioare a fost efectuată cu rea-credință.
Justificare
Ar trebui să se facă referire doar la litera (a) de la articolul 5 alineatul (3), întrucât sunt vizate mărcile anterioare care se bucură de renume.
Amendamentul  30 Propunere de directivă Articolul 10
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Înregistrarea unei mărci conferă titularului său următoarele drepturi exclusive.	(1) Înregistrarea unei mărci conferă titularului său următoarele drepturi exclusive.
(2) Fără a aduce atingere drepturilor titularilor dobândite înainte de data depunerii cererii sau de data de prioritate a mărcii înregistrate, titularul unei mărci înregistrate este îndreptățit să interzică oricărui terț să utilizeze, fără consimțământul său, în cadrul comerțului un semn pentru produse sau servicii în cazul în care :	(2) Fără a aduce atingere drepturilor titularilor dobândite înainte de data depunerii cererii sau de data de prioritate a mărcii înregistrate, titularul unei mărci înregistrate este îndreptățit să interzică oricărui terț să utilizeze, fără consimțământul său, în cadrul comerțului un semn pentru produse sau servicii în cazul în care:
(a) semnul este identic cu marca și este utilizat pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care aceasta este înregistrată și în cazul în care o astfel de utilizare afectează sau poate afecta funcția mărcii de a garanta pentru consumatori originea produselor sau a serviciilor;	(a) semnul este identic cu marca și este utilizat pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care aceasta este înregistrată;
(b) semnul este identic sau similar cu marca și este utilizat pentru produsele sau serviciile care sunt identice sau similare cu produsele și serviciile pentru care marca este înregistrată, în cazul în care există un risc de confuzie din partea publicului; riscul de confuzie cuprinde riscul de asociere între semn și marcă;	(b) fără a aduce atingere literei (a), semnul este identic sau similar cu marca și este utilizat pentru produsele sau serviciile care sunt identice sau similare cu produsele și serviciile pentru care marca este înregistrată, în cazul în care există un risc de confuzie din partea publicului; riscul de confuzie cuprinde riscul de asociere între semn și marcă;
(c) semnul este identic sau similar mărcii, indiferent dacă este utilizat pentru produse sau servicii care sunt identice, similare sau nu sunt similare celor pentru care marca este înregistrată, atunci când marca aceasta se bucură de renume într-un stat membru și când prin utilizarea semnului se obțin foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau renumele mărcii ori se aduce atingere acestora.	(c) semnul este identic sau similar mărcii , indiferent dacă este utilizat pentru produse sau servicii care sunt identice, similare sau nu sunt similare celor pentru care marca este înregistrată, atunci când marca aceasta se bucură de renume într-un stat membru și când prin utilizarea semnului se obțin foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau renumele mărcii ori se aduce atingere acestora.
(3) În temeiul alineatului (2), poate fi interzis, în special:	(3) În temeiul alineatului (2), poate fi interzis, în special:
(a) să se aplice semnul pe produse sau pe ambalajul acestora;	(a) să se aplice semnul pe produse sau pe ambalajul acestora;
(b) să se ofere produsele, să fie comercializate sau să fie deținute în acest scop sau să se ofere sau să se furnizeze servicii sub acest semn;	(b) să se ofere produsele, să fie comercializate sau să fie deținute în acest scop sau să se ofere sau să se furnizeze servicii sub acest semn;
(c) să se importe sau să se exporte produsele sub acest semn;	(c) să se importe sau să se exporte produsele sub acest semn;
(d) să se utilizeze semnul ca denumire comercială sau ca nume al societății ori ca parte a unei denumiri comerciale sau a numelui unei societății;	(d) să se utilizeze semnul ca denumire comercială sau ca nume al societății ori ca parte a unei denumiri comerciale sau a numelui unei societăți;
(e) să se utilizeze semnul în documentele de afaceri sau în publicitate;	(e) să se utilizeze semnul în documentele de afaceri sau în publicitate;
(f) să se utilizeze semnul în publicitatea comparativă într-un mod care contravine Directivei 2006/114/CE.	(f) să se utilizeze semnul în publicitatea comparativă într-un mod care contravine Directivei 2006/114/CE.
(4) Titularul unei mărci înregistrate este, de asemenea, îndreptățit să interzică importul de produse în temeiul alineatului (3) litera (c) în măsura în care numai expeditorul de produse acționează în scopuri comerciale.	(4) Titularul unei mărci înregistrate este, de asemenea, îndreptățit să interzică importul în Uniune de produse livrate în loturi mici, potrivit definiției din Regulamentul (UE) nr. 608/2013, în măsura în care numai expeditorul de produse acționează în scopuri comerciale și în cazul în care aceste produse, inclusiv ambalajul, poartă fără autorizație o marcă care este identică cu marca înregistrată pentru comercializarea produselor respective sau care nu poate fi diferențiată, în aspectele sale esențiale, de marca respectivă. În cazul în care sunt luate asemenea măsuri, statele membre se asigură că persoanele fizice sau juridice care au comandat bunurile sunt informate în legătură cu motivele care stau la baza măsurilor, precum și cu drepturile lor legale opozabile expeditorului.
(5) Titularul unei mărci înregistrate este îndreptățit să împiedice toate părțile terțe să introducă, în contextul unei activități comerciale, produse pe teritoriul vamal al statului membru în care este înregistrată marca, fără a le pune în liberă circulație în statul respectiv, atunci când acele produse, inclusive ambalajele, provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, o marcă identică cu marca înregistrată pentru respectivele produse sau care nu poate fi diferențiată, în aspectele sale esențiale, de acea marcă.	(5) Titularul unei mărci înregistrate este îndreptățit să împiedice toate părțile terțe să introducă, în contextul unei activități comerciale, produse pe teritoriul vamal al statului membru în care este înregistrată marca, fără a le pune în liberă circulație în statul respectiv, atunci când acele produse, inclusiv ambalajele, provin dintr-o țară terță și poartă, fără a fi autorizate, o marcă identică cu marca înregistrată în mod valabil pentru respectivele produse sau care nu poate fi diferențiată, în aspectele sale esențiale, de acea marcă. Fără a aduce atingere obligațiilor autorităților vamale de a efectua controale vamale corespunzătoare, în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 608/2013, această dispoziție nu se aplică în cazul în care terța parte dovedește că destinația finală a bunurilor este o țară din afara Uniunii și titularul mărcii Uniunii Europene nu poate dovedi că marca sa este, de asemenea, înregistrată în mod valabil în țara de destinație finală respectivă. În cazul în care țara de destinație finală nu a fost încă determinată, titularul mărcii Uniunii Europene are dreptul de a împiedica orice terță parte să scoată din nou bunurile din Uniune, exceptând cazul când terța parte dovedește că destinația finală a bunurilor este o țară din afara Uniunii și titularul mărcii Uniunii Europene nu poate dovedi că marca sa este, de asemenea, înregistrată în mod valabil în țara de destinație finală respectivă.
(6) Atunci când, anterior datei intrării în vigoare a dispozițiilor necesare pentru a se conforma Directivei 89/104/CEE, în temeiul legislației unui stat membru nu putea fi interzisă utilizarea unui semn în condițiile prevăzute la alineatul (2) literele (b) sau (c) , dreptul conferit de marcă nu poate fi invocat pentru a împiedica continuarea folosirii semnului.	(6) Atunci când, anterior datei intrării în vigoare a dispozițiilor necesare pentru a se conforma Directivei 89/104/CEE, în temeiul legislației unui stat membru nu putea fi interzisă utilizarea unui semn în condițiile prevăzute la alineatul (2) literele (b) sau (c) , dreptul conferit de marcă nu poate fi invocat pentru a împiedica continuarea folosirii semnului.
(7) Alineatele (1), (2), (3) și (6) nu aduc atingere dispozițiilor în orice stat membru referitoare la protecția împotriva utilizării unui semn în alte scopuri decât acelea de a distinge produsele sau serviciile, atunci când utilizarea acestui produs fără motive întemeiate atrage foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii ori aduce atingere acestora.	(7) Alineatele (1), (2), (3) și (6) nu aduc atingere dispozițiilor în orice stat membru referitoare la protecția împotriva utilizării unui semn în alte scopuri decât acelea de a distinge produsele sau serviciile, atunci când utilizarea acestui produs fără motive întemeiate atrage foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii ori aduce atingere acestora.
Amendamentul  31 Propunere de directivă Articolul 11 – litera a
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(a) aplicarea, în cursul schimburilor comerciale, a unui semn identic sau similar mărcii pe prezentare, pe ambalaj sau pe alte suporturi pe care poate fi aplicată marca;	(a) aplicarea, în cursul schimburilor comerciale, a unui semn care este, conform dispozițiilor de la articolul 5 alineatul (1) din prezenta directivă, identic sau similar mărcii pe ambalaj, pe etichete, pe elementele de securitate, pe dispozitivele care atestă autenticitatea sau pe orice alte suporturi pe care poate fi aplicată marca;
Justificare
Termenul „prezentare” utilizat în această dispoziție este un termen juridic din domeniul artei care nu este aplicabil în toate jurisdicțiile UE. Pentru a mări eficacitatea dispoziției, formularea folosită pentru a descrie etichetele, ambalajul sau alte elemente ar trebui clarificată pentru a garanta că cele mai frecvente elemente de ambalare și componente folosite de falsificatori sunt cuprinse în dispoziție.
Amendamentul  32 Propunere de directivă Articolul 11 – litera b
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(b) oferirea, introducerea pe piață sau deținerea în aceste scopuri a prezentărilor, ambalajelor sau a altor suporturi pe care se aplică marca, precum și importul sau exportul acestor suporturi.	(b) oferirea, introducerea pe piață sau deținerea în aceste scopuri a ambalajelor, etichetelor, elementelor de securitate, dispozitivelor care atestă autenticitatea sau a oricăror alte suporturi pe care se aplică marca, precum și importul sau exportul acestor suporturi.
Justificare
Termenul „prezentare” utilizat în această dispoziție este un termen juridic din domeniul artei care nu este aplicabil în toate jurisdicțiile UE. Pentru a mări eficacitatea dispoziției, formularea folosită pentru a descrie etichetele, ambalajul sau alte elemente ar trebui clarificată pentru a garanta că cele mai frecvente elemente de ambalare și componente folosite de falsificatori sunt cuprinse în dispoziție.
Amendamentul  33 Propunere de directivă Articolul 14 – alineatul 1 – litera c
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(c) a mărcii, cu scopul de a identifica sau a face o trimite la produsele sau serviciile ca fiind ale titularului mărcii, în special atunci când utilizarea mărcii se impune pentru indicarea destinației unui produs sau a unui serviciu, în special ca accesorii sau piese detașate.	(c) a mărcii, cu scopul de a identifica sau a face o trimite la produsele sau serviciile ca fiind ale titularului mărcii, în special atunci când utilizarea mărcii:
	(i) se impune pentru indicarea destinației unui produs sau unui serviciu, în special ca accesorii sau piese detașate;
	(ii) se face prin publicitate comparativă, cu respectarea tuturor condițiilor stabilite în Directiva 2006/114/CE1;
	(iii) se face pentru a propune atenției consumatorilor vânzarea de bunuri originale care au fost vândute inițial de titularul mărcii sau cu consimțământul acestuia;
	(iv) se face pentru a propune o alternativă legitimă la bunurile sau serviciile oferite de proprietarul mărcii;
	(v) se face în scop de parodie, exprimare artistică, critică sau comentariu ;
Primul paragraf se aplică numai în cazul în care utilizarea de către un terț se face în conformitate cu practicile loiale în materie industrială sau comercială.	Prezentul alineat se aplică numai în cazul în care utilizarea de către un terț se face în conformitate cu practicile loiale în domeniul industrial sau comercial.
(2) Utilizarea de către un terț este considerată ca fiind contrară practicilor loiale, în special în următoarele cazuri:	(2) Utilizarea de către un terț este considerată ca fiind contrară practicilor loiale, în special în următoarele cazuri:
(a) atunci când lasă impresia că există o legătură comercială între terț și titularul mărcii;	(a) atunci când lasă impresia că există o legătură comercială între terț și titularul mărcii;
(b) atunci când atrage foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii ori aduce atingere acestora, fără motive întemeiate.	(b) atunci când atrage foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii ori aduce atingere acestora, fără motive întemeiate.
(3) Dreptul conferit de marcă nu permite titularului său să interzică unui terț utilizarea, în cadrul comerțului, a unui drept anterior cu aplicabilitate locală dacă acest drept este recunoscut prin legislația statului membru în cauză și în limita teritoriului în care este recunoscut.	(3) Dreptul conferit de marcă nu permite titularului său să interzică unui terț utilizarea, în cadrul comerțului, a unui drept anterior cu aplicabilitate locală dacă acest drept este recunoscut prin legislația statului membru în cauză și în limita teritoriului în care este recunoscut.
Amendamentul  34 Propunere de directivă Articolul 14 – alineatul 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) Utilizarea de către un terț este considerată ca fiind contrară practicilor loiale, în special în următoarele cazuri:	eliminat
(a) atunci când lasă impresia că există o legătură comercială între terț și titularul mărcii;
(b) atunci când atrage foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii ori aduce atingere acestora, fără motive întemeiate.
Amendamentul  35 Propunere de directivă Articolul 14 – alineatul 2 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2a) Marca nu permite titularului său să interzică utilizarea acesteia de către terți dintr-un motiv întemeiat, legat de orice utilizare necomercială a mărcii.
Amendamentul  36 Propunere de directivă Articolul 16 – alineatul 3 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3a) Data de începere a perioadei de cinci ani menționată la alineatele (1), (2) și (3) este înscrisă în registru.
Justificare
Modalitățile diferite de calculare a datei de începere a perioadei de cinci ani pot crea dificultăți altor utilizatori în determinarea duratei acestei perioade. Înscrierea în registru a datei de debut a perioadei ar asigura un acces mai simplu al utilizatorilor la această informație.
Amendamentul  37 Propunere de directivă Articolul 22 – alineatul 3
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) Fără a aduce atingere alineatului (2), cesiunea mărcii se face în scris și necesită semnătura părților contractante, în afară de cazul în care rezultă dintr-o hotărâre judecătorească; în caz contrar, cesiunea este nulă.	eliminat
Justificare
Nu este necesar să se introducă o cerință privind forma pe care trebuie să o îmbrace cesiunea mărcii, iar această dispoziție nu aduce valoare adăugată. Această dispoziție ar aduce atingere libertății părților de a alege forma în care doresc să realizeze această operațiune. Deși, în practică, este foarte probabil că se va opta pentru această modalitate de cesiune, impunerea cerinței ar crea un impediment inutil în cazul comerțului electronic. De asemenea, în legislația națională a numeroase state membre, stabilirea unor cerințe detaliate pentru transferurile de proprietate este foarte puțin întâlnită.
Amendamentul  38 Propunere de directivă Articolul 22 – alineatul 4
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) La cererea uneia dintre părți, transferul se înscrie în registru și se publică.	(4) La cererea uneia dintre părți, transferul se înscrie în registru și se publică, în cazul în care partea solicitantă a furnizat oficiului probe documentare care atestă transferul.
Justificare
Pare justificat să se permită oficiului să solicite anumite probe documentare.
Amendamentul  39 Propunere de directivă Articolul 22 – alineatul 5
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(5) Până când transferul nu este înscris în registru, succesorul în drepturi nu poate să invoce drepturile care decurg din înregistrarea mărcii împotriva terților.	(5) Până când cererea de înregistrare a transferului nu a fost primită de oficiu, succesorul în drepturi nu poate să invoce drepturile care decurg din înregistrarea mărcii împotriva terților.
Justificare
Nu pare a fi corect ca noul titular al mărcii să fie dependent de viteza cu care oficiul va înscrie transferul în registru. În urma achiziției drepturilor asupra mărcii și a completării unei cereri corespunzătoare la oficiul pentru mărci, noul titular al mărcii ar trebui să fie, totodată, în măsură să își invoce drepturile împotriva terților.
Amendamentul  40 Propunere de directivă Articolul 28
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Articolul 28	eliminat
Definiții
În sensul prezentei secțiuni, se aplică următoarele:
(1) „marcă de garantare sau de certificare” înseamnă o marcă desemnată astfel la data depunerii cererii și care este în măsură să facă distincția între produsele sau serviciile pentru care originea geografică, materialul, modul de fabricare a produselor sau de prestare a serviciilor, calitatea, exactitatea sau alte caracteristici ale produselor și serviciilor sunt certificate de către titularul mărcii și produsele și serviciile care nu beneficiază de o astfel de certificare;
(2) „marcă colectivă” înseamnă o marcă desemnată astfel la data depunerii cererii și care este în măsură să facă distincția între produsele sau serviciile membrilor unei asociații care deține drepturile asupra mărcii și produsele sau serviciile altor întreprinderi.
Justificare
Acest amendament este tehnic: pentru ca textul să fie mai bine structurat, definițiile propuse la articolul 28 sunt transferate la articolul 2 dedicat definițiilor.
Amendamentul  41 Propunere de directivă Articolul 31 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Solicitantul unei mărci colective prezintă regulamentul de utilizare a acesteia.	(1) Solicitantul unei mărci colective prezintă oficiului regulamentul de utilizare a acesteia.
Justificare
În scopul clarificării legislației și pentru a evita incertitudinile în legătură cu locul unde trebuie prezentat acest regulament.
Amendamentul  42 Propunere de directivă Articolul 38 – alineatul 1 – partea introductivă
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) O cerere de înregistrare a unei mărci conține:	(1) O cerere de înregistrare a unei mărci conține, cel puțin:
Amendamentul  43 Propunere de directivă Articolul 40 – alineatul 6
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(6) În cazul în care solicitantul solicită înregistrarea pentru mai multe clase, produsele și serviciile sunt grupate în funcție de clasele cuprinse în Clasificarea Nisa, fiecare grup fiind precedat de numărul clasei căreia îi aparține respectivul grup de produse sau servicii și prezentat în ordinea claselor.	(6) În cazul în care solicitantul solicită înregistrarea pentru mai multe clase, acesta grupează produsele și serviciile în funcție de clasele cuprinse în Clasificarea Nisa, fiecare grup fiind precedat de numărul clasei căreia îi aparține respectivul grup de produse sau servicii și le prezintă în ordinea claselor.
Justificare
Se clarifică faptul că responsabilitatea de a grupa produsele și serviciile în funcție de clase îi revine solicitantului, nu oficiului.
Amendamentul  44 Propunere de directivă Articolul 41
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Examinarea ex officio pe care oficiile o întreprind pentru a decide dacă o cerere de înregistrare a unei mărci este eligibilă pentru înregistrare se limitează la absența motivelor absolute de refuz prevăzute la articolul 4.	eliminat
Amendamentul  45 Propunere de directivă Articolul 42 – alineatul 2 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2a) Statele membre care au stabilit proceduri de opoziție bazate pe motive absolute acoperite de articolul 4 nu trebuie să pună în aplicare dispozițiile prezentului articol.
Justificare
Este inutil să se impună o procedură ineficientă privind observațiile de către părțile terțe statelor membre care dispun deja de o procedură de opoziție pe baza acelorași motive absolute. Această duplicitate nu are sens. Prin urmare, se propune ca această dispoziție să fie opțională pentru statele membre respective.
Amendamentul  46 Propunere de directivă Articolul 45 – alineatul 2
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) Procedura administrativă menționată la alineatul (1) prevede că cel puțin titularul unuia dintre drepturile anterioare enumerate la articolul 5 alineatele (2) și (3) trebuie să fie în măsură să prezinte un act de opoziție.	(2) Procedura administrativă menționată la alineatul (1) prevede că cel puțin titularul unuia dintre drepturile anterioare enumerate la articolul 4 alineatul (1) litera (i), la articolul 5 alineatul (2) și la articolul 5 alineatul (3) litera (a) trebuie să fie în măsură să prezinte un act de opoziție. Un act de opoziție poate fi prezentat pe baza unuia sau mai multor drepturi anterioare, cu condiția ca toate acestea să aparțină aceluiași titular, precum și pe baza totalității produselor sau serviciilor sau a unei părți a produselor sau serviciilor pentru care dreptul anterior a fost înregistrat sau solicitat, și poate fi exercitat împotriva totalității produselor sau serviciilor sau a unei părți a produselor sau serviciilor pentru care a fost solicitată marca contestată.
Justificare
There is a need to harmonise national opposition procedures due to the fact that some Member States allow oppositions based on several earlier marks while others request oppositions based on only one earlier mark. Similarly, in certain Member States oppositions may be based on only one of the classes for which the earlier mark is registered, while in others an opposition may be based on all classes covered by the earlier mark(s) and directed against all the classes covered by the contested mark. This forces the opponent to file several oppositions, with increased fees, costs and administrative burden. Furthermore, when oppositions directed against the same mark and/or based on several earlier marks are assigned to different examiners, the risk exists that contradictory decisions are taken. The harmonisation would have the further advantage of having one and the same procedure both at national and European level, thus facilitating the comprehension of the different systems by owners and representatives disseminated throughout Europe. As regards the reference, only point (a) of Article 5(3) should be referred to because the earlier trade marks with a reputation are referred to.
Amendamentul  47 Propunere de directivă Articolul 45 – alineatul 3
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) Partea care a formulat opoziția și solicitantul beneficiază de cel puțin două luni înainte de începerea procedurii de opoziție pentru a negocia posibilitatea unei soluționări amiabile între părți.	(3) Părților li se acordă, la cererea lor comună, un termen de minimum două luni pe durata procedurii de opoziție pentru a negocia posibilitatea unei soluționări amiabile între părți.
Justificare
Acordarea automată a unei perioade de deliberare este eliminată întrucât este ineficientă, însă o perioadă de deliberare de minimum două luni se propune dacă părțile o solicită în comun.
Amendamentul  48 Propunere de directivă Articolul 47 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Statele membre prevăd o procedură administrativă de decădere din drepturi sau de declarare a nulității unei mărci la oficiile lor.	(1) Statele membre prevăd o procedură administrativă eficientă și rapidă de decădere din drepturi sau de declarare a nulității unei mărci la oficiile lor.
Justificare
Această modificare punctuală reflectă dispoziția de la articolul 45 și solicită să se aplice o „procedură administrativă eficientă și rapidă”.
Amendamentul  49 Propunere de directivă Articolul 47 – alineatul 4 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4a) O cerere de decădere din drepturi sau de declarare a nulității unei mărci poate fi depusă împotriva totalității produselor sau serviciilor sau a unei părți a produselor sau serviciilor pentru care a fost înregistrată marca contestată.
Justificare
The proposal of the Commission obliges Member States to provide for an administrative procedure to challenge the validity of a trade mark registration before their offices. In order to increase effectiveness of national cancellation procedures, to align them with European cancellation procedures, reduce fees, costs and administrative burden, it is proposed that an application for revocation may be directed against part or the totality of the goods or services covered by the contested mark. This way, Member States will not be allowed to make cancellation administrative actions conditional upon the fact that they are directed only against one class of the contested mark.
Amendamentul  50 Propunere de directivă Articolul 47 – alineatul 4 b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4b) O cerere de declarare a nulității unei mărci poate fi depusă pe baza unuia sau mai multor drepturi anterioare, cu condiția ca toate acestea să aparțină aceluiași titular.
Justificare
The proposal of the Commission obliges Member States to provide for an administrative procedure to challenge the validity of a trade mark registration before their offices. In order to increase effectiveness of national cancellation procedures, to align them with European cancellation procedures, reduce fees, costs and administrative burden, it is proposed that an application for revocation may be directed against one or more earlier right, as well as on part or the totality of the goods or services covered by the earlier right. This way, Member States will not be allowed to make cancellation administrative actions conditional upon the fact that they are based only on one earlier right.
Amendamentul  51 Propunere de directivă Articolul 48 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) În procedurile administrative de declarare a nulității pe baza existenței unei mărci înregistrate cu o dată de depunere sau cu o dată de prioritate anterioară, în cazul în care titularul mărcii ulterioare solicită acest lucru, titularul mărcii anterioare prezintă dovada că, în perioada de cinci ani care precedă data cererii de declarare a nulității, marca anterioară a fost utilizată în mod efectiv, astfel cum se prevede la articolul 16, pentru produsele sau serviciile pentru care marca este înregistrată și pe care titularul le invocă drept justificare pentru cererea sa sau că există motive întemeiate pentru neutilizare, cu condiția ca perioada de cinci ani în care marca anterioară ar fi trebuit să fie utilizată în mod efectiv să fi expirat la data cererii de declarare a nulității.	(1) În procedurile de declarare a nulității pe baza existenței unei mărci înregistrate cu o dată de depunere sau cu o dată de prioritate anterioară, în cazul în care titularul mărcii ulterioare solicită acest lucru, titularul mărcii anterioare prezintă dovada că, în perioada de cinci ani care precedă data cererii de declarare a nulității, marca anterioară a fost utilizată în mod efectiv, astfel cum se prevede la articolul 16, pentru produsele sau serviciile pentru care marca este înregistrată și pe care titularul le invocă drept justificare pentru cererea sa sau că există motive întemeiate pentru neutilizare, cu condiția ca perioada de cinci ani în care marca anterioară ar fi trebuit să fie utilizată în mod efectiv să fi expirat la data cererii de declarare a nulității.
Justificare
Se urmărește clarificarea faptului că motivele care justifică neutilizarea unei mărci pot fi prezentate fie într-o procedură administrativă, fie într-o procedură judiciară.
Amendamentul  52 Propunere de directivă Articolul 52
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Statele membre se asigură că oficiile cooperează între ele, precum și cu agenția, pentru a promova convergența practicilor și a instrumentelor și pentru a obține rezultate coerente în examinarea și înregistrarea mărcilor.	Statele membre se asigură că oficiile cooperează în mod eficace între ele, precum și cu agenția, pentru a promova convergența practicilor și a instrumentelor și pentru a obține rezultate mai coerente în examinarea și înregistrarea mărcilor.
Amendamentul  53 Propunere de directivă Capitolul 3 – secțiunea 3 a (nouă) – articolul 51 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	SECȚIUNEA 3a
	COMUNICAREA CU OFICIUL
	Articolul 51 a
	Comunicarea cu oficiul
	Părțile la procedură sau, dacă sunt desemnați, reprezentanții acestora, desemnează o adresă oficială pe teritoriul unuia dintre statele membre pentru toate comunicările oficiale cu oficiul.
Justificare
Practica anumitor state membre de a solicita stabilirea unei adrese de serviciu pe teritoriul lor pentru primirea notificărilor de la oficiu constituie o sursă inutilă de întârzieri și costuri, ca urmare a necesității de a identifica, desemna și remunera un reprezentant local. Complexitatea acestei proceduri ar putea crea un obstacol în calea depunerii mărcilor naționale și ar putea împiedica stabilirea unui echilibru între nivelul unitar și cel național al sistemului european al mărcilor.
Amendamentul  54 Propunere de directivă Articolul 53
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Statele membre se asigură că oficiile cooperează cu agenția în toate sectoarele în care își desfășoară activitatea, altele decât cele menționate la articolul 52, care sunt relevante pentru protecția mărcilor în Uniune.	Statele membre se asigură că oficiile cooperează în mod eficace cu agenția în toate sectoarele în care își desfășoară activitatea, altele decât cele menționate la articolul 52, care sunt relevante pentru protecția mărcilor în Uniune.

• [1]               JO C 327, 12.11.2013, p. 42.
• [2]               JO C 77, 28.3.2002, p. 1.

EXPUNERE DE MOTIVE

Mult așteptata propunere de revizuire a sistemului de mărci în Europa a fost prezentată de Comisie în ultima parte a lunii martie 2013, după ce aceasta a lucrat la propunere timp de mai mulți ani. Raportoarea este hotărâtă să depună eforturi susținute pentru adoptarea acestor propuneri în cursul actualei legislaturi, dar dorește să reamintească că nu va fi o sarcină ușoară, dat fiind că timpul rămas la dispoziție este limitat. Calitatea procesului legislativ nu poate fi compromisă, iar ocazia oferită de această revizuire de a moderniza actualul sistem de mărci din Europa nu ar trebui irosită pentru a ajunge la un acord pripit între instituții. Cu toate acestea, raportoarea a beneficiat de multă susținere din partea Comisiei pentru afaceri juridice pentru a se conforma acestui calendar ambițios. Timpul limitat avut la dispoziție pentru redactarea prezentului raport prin prisma calendarului amintit face ca raportul să acopere cele mai multe chestiuni în cazul cărora se impun modificări ale propunerii Comisiei. Raportoarea își rezervă însă dreptul de a reveni ulterior cu amendamente și propuneri suplimentare asupra chestiunilor care nu au fost cuprinse în acest raport.

Rezumat și introducere

Directiva care armonizează anumite aspecte ale legislației în domeniul mărcilor a statelor membre ale Uniunii Europene există de peste 20 de ani. Prezenta revizuire oferă oportunitatea de a învăța din bunele practici identificate și de a consolida în continuare măsurile de armonizare adoptate de oficiile naționale pentru mărci în ceea ce privește aspectele de drept material și aspectele procedurale ale legislației privind mărcile.

Raportoarea ar dori să clarifice de la început faptul că această revizuire ar trebui să fie ghidată de principiul conservării și consolidării sistemului de protecție a mărcilor din Europa, bazat pe două niveluri. Comunitatea de afaceri din Uniunea Europeană cuprinde peste 20 de milioane de întreprinderi care au nevoi extrem de diferite. Sistemul mărcilor ar trebui să fie suficient de simplu și de flexibil pentru a oferi utilizatorilor săi acces la o protecție care răspunde nevoilor lor.

Unii utilizatori doresc să obțină protecție doar într-un stat membru, în timp ce alții doresc să își asigure o protecție unitară în toate cele 28 de state membre ale Uniunii. Ar trebui remarcat, de asemenea, faptul că există mulți utilizatori care depind de sistemul național pentru a-și asigura protecția în diferite state membre. Acesta ar putea fi, de exemplu, cazul utilizatorilor care nu sunt în măsură să obțină drepturile asupra unei mărci a UE datorită drepturilor anterioare existente în unul sau mai multe state membre. Aceasta ar putea fi, de asemenea, și opțiunea voluntară a unei companii active într-un număr restrâns de țări sau într-o regiune de frontieră.

Cu scopul de a oferi asistență acestor utilizatori care se bazează pe serviciile oferite de mai multe oficii naționale pentru a beneficia de protecție, este oportun să se armonizeze procedurile, astfel încât utilizatorii să nu fie nevoiți să folosească abordări procedurale complet diferite în diferitele state membre în care aceștia încearcă să obțină protecție. Cu toate că un element important care determină alegerea unei strategii privind locul de înregistrare a unei mărci îl constituie taxele care trebuie achitate la OHIM, există mulți alți factori care intră în joc, de asemenea.

Scopul urmărit atunci când se pun în aplicare cele mai bune practici în materie de proceduri și de drept material ar trebui să fie creșterea atractivității pe care o au sistemele mărcilor naționale pentru utilizatori. Din acest motiv, ar fi, de asemenea, rezonabil să se armonizeze o serie de aspecte procedurale suplimentare care ar ameliora situația utilizatorilor care își protejează mărcile prin intermediul mai multor oficii naționale.

Fără a ignora aspectele pozitive generale ale armonizării, trebuie remarcat, de asemenea, că unele dintre propunerile Comisiei merg prea departe, întrucât nu țin seama de natura teritorială a protecției oferite. În cazul altor propuneri, sunt necesare clarificări pentru a garanta că anumite caracteristici importante, în special în ceea ce privește IMM-urile, sunt păstrate.

Examinarea motivelor absolute de refuz, articolul 4 alineatul (2)

Acesta este unul dintre cele mai evidente cazuri în care propunerea Comisiei își depășește obiectivele stabilite, iar raportoarea sugerează eliminarea completă a acestei dispoziții. În cazul în care este menținută această dispoziție, rezultatul ar fi că examinarea realizată de către un oficiu național nu ar fi diferită de cea realizată în cadrul Agenției. Întrucât drepturile conferite de către un oficiu național vizează doar teritoriul statului membru respectiv, nu ar fi oportun să se solicite examinarea motivelor absolute de refuz cu privire la teritorii care nu vor fi, oricum, acoperite de marca în cauză.

Examinarea ex officio a motivelor relative de refuz

Anumite oficii naționale din Uniunea Europeană realizează, în continuare, examinări ex officio ale motivelor relative de refuz. Comisia a prezentat argumente convingătoare care subliniază complicațiile pe care le presupune această procedură pentru solicitanții care se adresează sistemului, datorate, de exemplu, întârzierilor considerabile. Ar trebui observat totuși faptul că numeroase oficii care au abolit practica examinărilor ex officio a motivelor relative de refuz furnizează în continuare (ex officio) solicitanților căutări și rezultate ale căutărilor privind drepturile anterioare, precum și notificări către titularii unor drepturi anterioare, prin care îi informează pe aceștia privind cereri care ar putea intra în conflict cu drepturile lor. Raportoarea consideră că este cu siguranță posibil să se păstreze opțiunea de a efectua în continuare această examinare în cadrul oficiilor naționale, combinând-o cu propunerea întemeiată a Comisiei de a nu permite acestor examinări să blocheze procedura cererii de înregistrare pentru solicitant.

Măsuri de executare

Comisia a propus introducerea unei dispoziții referitoare la importuri în cazul în care numai expeditorul de produse acționează în scopuri comerciale și în care destinatarul este, de exemplu, o persoană fizică. Având în vedere necesitatea de a combate produsele contrafăcute, dispoziția este binevenită, dar ar trebui limitată la produsele contrafăcute.

Comisia a mai propus o dispoziție referitoare la produsele aflate în tranzit. În ciuda nevoii de a stopa produsele contrafăcute care intră pe piața internă a Europei, propunerea ar îngreuna, totodată, comerțul internațional legitim. De aceea, raportoarea ar sugera o serie de modificări care să asigure o poziție mai echilibrată.

Simplificarea administrativă

În opinia raportoarei, se mai pot încă prezenta propuneri suplimentare pentru a spori atractivitatea sistemelor mărcilor naționale prin simplificarea unor norme procedurale. Părțile la o procedură desfășurată în cadrul unui oficiu național nu ar trebui, spre exemplu, să fie obligate să specifice o adresă oficială pe teritoriul statului membru respectiv.

ANEXĂ: AVIZUL GRUPULUI DE LUCRU CONSULTATIV AL SERVICIILOR JURIDICE ALE PARLAMENTULUI EUROPEAN, CONSILIULUI ȘI COMISIEI

	GRUPUL DE LUCRU CONSULTATIV AL SERVICIILOR JURIDICE

Bruxelles, 4 iunie 2013

AVIZ

                                      ÎN ATENȚIA PARLAMENTULUI EUROPEAN

                                                              CONSILIULUI

                                                              COMISIEI

Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci

COM(2013) 162 final of 27.3.2013 - 2013/0089 (COD

Având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative, în special punctul 9, grupul de lucru consultativ, alcătuit din reprezentanți ai serviciilor juridice competente din cadrul Parlamentului European, al Consiliului și al Comisiei, s-a întrunit la 23 aprilie 2013 în vederea examinării, printre altele, a propunerii menționate anterior prezentate de Comisie.

În cadrul acestei reuniuni[1], în urma examinării propunerii de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de reformare a Directivei 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de armonizare a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci, grupul de lucru consultativ a stabilit, de comun acord, cele ce urmează:

1) pentru a fi redactată în deplină conformitate cu cerințele relevante prevăzute de Acordul interinstituțional, expunerea de motive ar fi trebuit să specifice dispozițiile din documentul anterior care rămân neschimbate în cadrul propunerii, după cum se prevede la punctul 6 litera (a) punctul (iii) din respectivul acord;

2) În proiectul de text reformat, următoarele modificări propuse ar fi trebuit identificate prin sublinierea de culoare gri utilizată, în general, pentru evidențierea modificărilor de substanță:

- la articolul 14 alineatul (1) litera (a), care îi corespunde articolului 6 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2008/95/CE, adăugarea cuvântului „personal”;

- la articolul 29 alineatul (2), care îi corespunde articolului 15 alineatul (1) din Directiva 2008/95/CE, eliminarea sintagmei inițiale „Fără a aduce atingere articolului 4”.

3) La articolul 29 alineatul (2), trimiterea la articolul 3 ar trebui adaptată astfel încât să trimită la articolul 4.

În urma examinării propunerii, grupul de lucru consultativ a ajuns, de comun acord, la concluzia că propunerea nu conține nici o modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere sau în prezentul aviz. Grupul de lucru consultativ a constatat, de asemenea, că, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora.

C. PENNERA                                  H. LEGAL                            L. ROMERO REQUENA

Jurisconsult                                       Jurisconsult                            Director General

• [1]  Grupul de lucru consultativ a avut la dispoziție versiunile în limbile engleză, franceză și germană ale propunerii și a lucrat pe baza versiunii în limba engleză, versiunea lingvistică originală a textului examinat.

AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (7.10.2013)

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (reformare)

(COM(2013)0162 – C7‑0088/2013 – 2013/0089(COD))

Raportor pentru aviz: George Sabin Cutaș

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Obiectivul principal al propunerii de modificare a Directivei 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci și a regulamentului conex, care fac parte din același pachet, este de a armoniza sistemele de înregistrare a mărcilor în toate statele membre ale UE, precum și de a asigura coexistența și complementaritatea sistemelor UE, respectiv naționale de mărci, cu scopul de a le face mai eficiente pentru întreprinderi prin costuri mai mici și o complexitate mai redusă, o mai mare rapiditate, o mai mare previzibilitate și securitate juridică. Astfel, s-ar putea obține o intensificare substanțială a inovării și a creșterii economice.

Avizul se referă exclusiv la aspectele comerciale ale propunerii, în special la tranzitul de bunuri contrafăcute și vânzarea lor pe internet. În ceea ce privește tranzitul, propunerea Comisiei vizează reducerea tranzitului de bunuri contrafăcute prin Uniune. Avizul susține această inițiativă, deși precizează clar că acest lucru nu ar trebui să aibă repercusiuni asupra dreptului Uniunii de a susține accesul la medicamente pentru țările terțe în conformitate cu Declarația ministerială a OMC privind acordul TRIPS și sănătatea publică, adoptată la 14 noiembrie 2001 la Doha. Ar trebui remarcat totuși că problema accesului la medicamente are legătură în special cu brevetele și doar într-o mai mică măsură cu mărcile comerciale.

Cât privește cel de al doilea aspect, legat de comerț, obiectivul propunerii este, de asemenea, de a împiedica pătrunderea bunurilor contrafăcute în Uniune, în special prin vânzările pe internet. Această problemă a devenit deosebit de relevantă în ultimii ani, din cauza intensificării vânzărilor pe internet. Acest aviz clarifică instrumentele juridice care permit proprietarului mărcii să ia măsuri pentru a preveni importul de bunuri contrafăcute atunci când doar expeditorul produselor acționează în scopuri comerciale. Dată fiind importanța problemei și interesele economice în joc, este oportun să se îmbunătățească controalele statelor membre asupra site-urilor internet care vând produse contrafăcute.

În cele din urmă, avizul subliniază necesitatea extinderii acquis-ului UE privind protecția indicațiilor geografice din Uniune incluzând, prin intermediul unui viitor act legislativ al UE, și alte indicații geografice decât cele pentru produse agricole și alimentare, vin și băuturi spirtoase.

AMENDAMENTE

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul  1 Propunere de directivă Considerentul 15
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(15) Pentru a se garanta că nivelurile de protecție acordată indicațiilor geografice prin alte instrumente de drept al Uniunii se aplică în mod uniform și complet în ceea ce privește examinarea motivelor absolute și relative de refuz în întreaga Uniune, prezenta directivă ar trebui să includă aceleași dispoziții privind indicațiile geografice ca cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 207/2009.	(15) Pentru a se garanta că nivelurile de protecție acordată indicațiilor geografice prin alte instrumente de drept al Uniunii se aplică în mod uniform și complet în ceea ce privește examinarea motivelor absolute și relative de refuz în întreaga Uniune, prezenta directivă ar trebui să includă aceleași dispoziții privind indicațiile geografice ca cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 207/2009. Întrucât la nivelul Uniunii există legislație doar pentru protecția indicațiilor geografice pentru produse agricole și alimentare, vin și băuturi spirtoase, Comisia ar trebui să adopte o propunere de regulament privind armonizarea normelor statelor membre referitoare la indicațiile geografice și pentru alte bunuri decât produsele agricole și alimentare, vin și băuturi spirtoase.
Amendamentul  2 Propunere de directivă Considerentul 22
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(22) Cu scopul de a consolida protecția mărcilor și de a combate în mod mai eficace contrafacerea, titularul unei mărci înregistrate ar trebui să fie îndreptățit să împiedice părțile terțe să introducă produse pe teritoriul vamal al statului membru, fără a le pune în liberă circulație în statul respectiv, atunci când acele produse provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, o marcă în esență identică cu marca înregistrată pentru produsele respective.	(22) Cu scopul de a consolida protecția mărcilor și de a combate în mod mai eficace contrafacerea, titularul unei mărci înregistrate ar trebui să fie îndreptățit să împiedice părțile terțe să introducă produse pe teritoriul vamal al statului membru, fără a le pune în liberă circulație în statul respectiv, atunci când acele produse provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, o marcă identică cu marca înregistrată pentru produsele respective. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere conformității Uniunii cu normele OMC, în special cu articolul V din GATT privind liberul tranzit și dreptul său de a promova accesul la medicamente pentru țări terțe, și, mai specific, producției, circulației și distribuției de medicamente generice în UE și în străinătate.
Amendamentul  3 Propunere de directivă Considerentul 23
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(23) Pentru a împiedica într-un mod mai eficace intrarea produselor contrafăcute, în special în contextul vânzărilor pe internet, titularul ar trebui să fie îndreptățit să interzică importul în Uniune al unor astfel de produse, în situația în care numai expeditorul produselor acționează în scopuri comerciale.	(23) Pentru a împiedica într-un mod mai eficace intrarea produselor contrafăcute, în special în contextul vânzărilor pe internet, titularul ar trebui să fie îndreptățit să interzică importul în Uniune al unor astfel de produse, în situația în care numai expeditorul produselor acționează în scopuri comerciale. În acest sens, titularul ar trebui să ia măsurile necesare prevăzute în Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală și în Regulamentul 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale.
Amendamentul  4 Propunere de directivă Considerentul 24
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(24) Pentru a permite titularilor de mărci înregistrate să combată în mod mai eficace contrafacerea, aceștia ar trebui să fie îndreptățiți să interzică aplicarea unei mărci contrafăcute pe produse, precum și anumite acte pregătitoare anterioare acestei aplicări.	(24) Pentru a permite titularilor de mărci înregistrate să combată în mod mai eficace contrafacerea, aceștia ar trebui să fie îndreptățiți să interzică aplicarea unei mărci contrafăcute pe produse, precum și toate actele pregătitoare anterioare acestei aplicări.
Amendamentul  5 Propunere de directivă Articolul 10 – alineatul 4
Textul propus de Comisie	Amendamentul
4. Titularul unei mărci înregistrate este, de asemenea, îndreptățit să interzică importul de produse în temeiul alineatului (3) litera (c) în măsura în care numai expeditorul de produse acționează în scopuri comerciale.	4. Titularul unei mărci înregistrate este, de asemenea, îndreptățit să interzică importul de produse în temeiul alineatului (3) litera (c) în măsura în care numai expeditorul de produse acționează în scopuri comerciale.
	În acest scop, titularul unei mărci europene este îndreptățit să ia măsurile legale corespunzătoare prevăzute în Directiva 48/2004/CE și să solicite autorităților vamale naționale să ia măsuri cu privire la mărfurile despre care se presupune că încalcă drepturile lor, cum ar fi reținerea și distrugerea lor, în conformitate cu Regulamentul 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale.
	Statele membre iau, de asemenea, măsurile corespunzătoare pentru a împiedica vânzarea de bunuri contrafăcute pe internet.
Amendamentul  6 Propunere de directivă Articolul 10 – alineatul 5
Textul propus de Comisie	Amendamentul
5. Titularul unei mărci înregistrate este îndreptățit să împiedice toate părțile terțe să introducă, în contextul unei activități comerciale, produse pe teritoriul vamal al statului membru în care este înregistrată marca, fără a le pune în liberă circulație în statul respectiv, atunci când acele produse, inclusive ambalajele, provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, o marcă identică cu marca înregistrată pentru respectivele produse sau care nu poate fi diferențiată, în aspectele sale esențiale, de acea marcă.	5. Titularul unei mărci înregistrate este îndreptățit să împiedice toate părțile terțe să introducă, în contextul unei activități comerciale, produse pe teritoriul vamal al statului membru în care este înregistrată marca, fără a le pune în liberă circulație în statul respectiv, atunci când acele produse, inclusive ambalajele, provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, o marcă identică cu marca înregistrată pentru respectivele produse sau care nu poate fi diferențiată, în aspectele sale esențiale, de acea marcă. Acest lucru nu aduce atingere conformității Uniunii cu normele OMC, în special cu articolul V din GATT privind liberul tranzit.
Amendamentul  7 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 1 – litera a
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(a) aplicarea, în cursul schimburilor comerciale, a unui semn identic sau similar mărcii pe prezentare, pe ambalaj sau pe alte suporturi pe care poate fi aplicată marca;	(a) aplicarea, în cursul schimburilor comerciale, a unui semn identic sau similar mărcii, astfel cum se specifică la articolul 5 alineatul (1) din prezenta directivă, pe prezentare, pe ambalaj sau pe alte suporturi pe care poate fi aplicată marca;
Justificare
Paragraful ar trebui să fie în concordanță cu dispozițiile privind identificarea și similaritatea specificate deja la articolul 5 alineatul (1).
Amendamentul  8 Propunere de directivă Articolul 37 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	Articolul 37 a
	Indemnizarea importatorului și a proprietarului bunurilor
	Sunt abilitate agenții relevante pentru a ordona ca titularul unei mărci înregistrate să plătească o compensație adecvată importatorului, destinatarului și proprietarului produselor pentru orice prejudiciu cauzat prin reținerea nejustificată a produselor ca urmare a drepturilor de restricționare a importului garantate la articolul 10.
Justificare
În conformitate cu articolul 56 din TRIPS, agenția relevantă are autoritatea de a dispune unui solicitant, în cazul unui titular al mărcii, să ofere compensații importatorilor sau proprietarilor pentru dețineri ilegale. Reținerile nejustificate constituie o problemă majoră și în creștere. Potrivit raportului anual al Comisiei „Aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale din UE: rezultate la frontiere”, în anul 2011 au fost peste 2 700 de cazuri în care produsele au fost reținute nejustificat, reprezentând o creștere cu 46 % în raport cu doi ani în urmă.

PROCEDURĂ

Titlu	Legislațiile statelor membre cu privire la mărci (reformare)
Referințe	COM(2013)0162 – C7-0088/2013 – 2013/0089(COD)
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen	JURI 16.4.2013
Aviz emis de către Data anunțului în plen	INTA 16.4.2013
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii	George Sabin Cutaș 25.4.2013
Examinare în comisie	11.7.2013	16.9.2013
Data adoptării	14.10.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	21 2 0
Membri titulari prezenți la votul final	Laima Liucija Andrikienė, Maria Badia i Cutchet, Nora Berra, Daniel Caspary, María Auxiliadora Correa Zamora, Andrea Cozzolino, George Sabin Cutaș, Marielle de Sarnez, Christofer Fjellner, Yannick Jadot, Franziska Keller, Bernd Lange, Vital Moreira, Paul Murphy, Niccolò Rinaldi, Helmut Scholz, Peter Šťastný, Robert Sturdy, Henri Weber, Jan Zahradil
Membri supleanți prezenți la votul final	Jarosław Leszek Wałęsa
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Elisabeth Jeggle, Krzysztof Lisek, Iosif Matula, Paul Rübig, Catherine Stihler

AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (7.11.2013)

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (reformare)

(COM(2013)0162 – C7‑0088/2013 – 2013/0089(COD))

Raportoare pentru aviz: Regina Bastos

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

În Uniunea Europeană, mărcile pot fi înregistrate fie la nivel național, la oficiul pentru proprietatea industrială al unui stat membru (legislațiile statelor membre în materie de mărci au fost armonizate parțial prin Directiva 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988, codificată prin Directiva 2008/95/CE), fie la nivelul UE, ca mărci comunitare [în temeiul Regulamentului 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară codificat prin Regulamentul (CE) nr. 207/2009]. Regulamentul a creat, de asemenea, Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OAPI), responsabil cu înregistrarea și administrarea mărcilor comunitare. Acest acquis privind mărcile nu a suferit modificări majore, deși mediul antreprenorial a evoluat substanțial.

Obiectivul propunerii

Bazată fiind pe articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) – utilizat în vederea adoptării unor măsuri privind apropierea dispozițiilor legislative, regulamentare și administrative ale statelor membre având ca obiect instituirea și funcționarea pieței interne – directiva abordează sistemele de mărci naționale, care rămân necesare pentru întreprinderile care nu doresc protejarea mărcilor lor la scara UE.

Analiza de impact efectuată de Comisia Europeană a indicat necesitatea armonizării anumitor aspecte ale procedurilor naționale și a impunerii unui sistem de cooperare între oficiile naționale și OAPI.

Obiectivul general al revizuirii propuse de Comisia Europeană la 27 martie 2013 este:

•   modernizarea sistemului de mărci în Europa;

•   limitarea divergențelor dintre dispozițiile cadrului normativ existent și

•   ameliorarea cooperării dintre oficiile pentru mărci.

Este vorba de a le permite întreprinderilor din UE să câștige în competitivitate: În acest scop:

•   se oferă acestora un acces îmbunătățit la sistemele de protecție a mărcilor (reducerea costurilor, mai multă celeritate și o mai mare previzibilitate);

•   se îmbunătățește securitatea juridică; precum și

•   se asigură coexistența și complementaritatea sistemului UE și a sistemelor naționale.

În ceea ce privește reformarea directivei, Comisia propune:

•   modernizarea și îmbunătățirea dispozițiilor actuale pentru mărirea securității juridice și clarificarea drepturilor conferite prin mărci atât sub aspectul sferei lor de acțiune, cât și al limitelor lor;

•   apropierea legislațiilor și procedurilor naționale în materie de mărci, în vederea alinierii lor la sistemul de mărci comunitar, astfel cum a fost stabilit prin regulament și

•   facilitarea cooperării dintre oficiile din statele membre și OAPI, cu scopul de a promova convergența practicilor și dezvoltarea de instrumente comune, prin instituirea unui temei juridic pentru această cooperare.

Aspecte privind piața internă

Existența sistemului mărcilor comunitare și al mărcilor naționale este necesară pentru buna funcționare a pieței interne. Mărcile sunt utile ca mijloc distinctiv pentru produsele și serviciile unei întreprinderi, permițându-i acesteia să-și păstreze poziția competitivă pe piață prin atragerea clienților și prin creșterea generată. Numărul cererilor de mărci comunitare depuse la OAPI a crescut constant, cu peste 107 900 în 2012. Această evoluție a fost însoțită de așteptări tot mai mari din partea factorilor interesați de a beneficia de sisteme de înregistrare a mărcilor mai raționalizate și de înaltă calitate, care să fie mai coerente, mai accesibile publicului și mai moderne din punct de vedere tehnologic.

Mai punctual, acest nou pachet legislativ cuprinde, de asemenea, câteva prevederi referitoare la competența Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor:

•   precizarea că titularul unei mărci poate împiedica utilizarea mărcii sale în cadrul publicității comparative, atunci când această publicitate nu satisface cerințele articolului 4 din Directiva 2006/114/CE din 12 decembrie 2006 în materie de publicitate înșelătoare și publicitate comparativă;

•    precizarea că importarea unor produse în UE poate fi interzisă chiar dacă numai expeditorul acționează în scopuri comerciale, pentru a descuraja comandarea și vânzarea pe internet a produselor contrafăcute;

•   posibilitatea ca titularii de drepturi să-i împiedice pe terți să introducă pe teritoriul vamal al Uniunii produse provenite din țări terțe care poartă, fără autorizație, o marcă în esență identică cu marca înregistrată pentru produsele respective, indiferent dacă acestea sunt puse în liberă circulație sau nu.

Poziția raportoarei

Raportoarea este, în linii mari, satisfăcută de propunerea Comisiei Europene, inclusiv prevederile care au relevanță în mod direct pentru Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor. Amendamentele depuse în proiectul de aviz:

•   consolidează rolul autorităților naționale în cadrul sistemului de protecție a mărcilor și al luptei împotriva contrafacerii;

•   precizează semnelor susceptibile să constituie o marcă europeană;

•   abordează motivele absolute de refuz sau de nulitate și

•   suprimă propunerea Comisiei potrivit căreia oficiile, în cursul examinării din oficiu având drept scop să stabilească dacă o marcă poate fi înregistrată, ar fi obligate în fiecare caz să confirme constatarea lipsei motivelor absolute de refuz.

AMENDAMENTE

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul  1 Propunere de directivă Considerentul 19
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(19) Pentru a asigura securitatea juridică și claritatea, este necesar să se clarifice faptul că unei mărci i se acordă protecție, nu numai în cazul unei similitudini, ci și în cazul unui semn identic utilizat pentru produse și servicii identice, numai dacă și în măsura în care funcția principală a mărcii, care constă în garantarea originii comerciale a produselor și a serviciilor, este afectată.	(19) Pentru a asigura securitatea juridică și claritatea, este necesar să se clarifice faptul că unei mărci i se acordă protecție, nu numai în cazul unei similitudini, ci și în cazul unui semn identic utilizat pentru produse și servicii identice, numai dacă și în măsura în care funcția principală a mărcii este afectată.
Amendamentul  2 Propunere de directivă Considerentul 19 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(19a) Principala funcție a unei mărci este de a garanta originea produsului pentru consumator sau utilizatorul final, permițându-i acestuia să distingă, fără vreo posibilitate de confuzie, produsul respectiv de produse care au o altă origine.
Amendamentul  3 Propunere de directivă Considerentul 19 b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(19b) Atunci când se stabilește dacă principala funcție a unei mărci este afectată în mod negativ, este necesar ca această dispoziție să fie interpretată în lumina articolului 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a articolului 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, pentru a garanta dreptul fundamental la libertatea de exprimare.
Amendamentul  4 Propunere de directivă Considerentul 22
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(22) Cu scopul de a consolida protecția mărcilor și de a combate în mod mai eficace contrafacerea, titularul unei mărci înregistrate ar trebui să fie îndreptățit să împiedice părțile terțe să introducă produse pe teritoriul vamal al statului membru, fără a le pune în liberă circulație în statul respectiv, atunci când acele produse provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, o marcă în esență identică cu marca înregistrată pentru produsele respective.	(22) Cu scopul de a consolida protecția mărcilor și de a combate în mod mai eficace contrafacerea, titularul unei mărci înregistrate ar trebui să fie îndreptățit să împiedice, cu ajutorul autorităților naționale, părțile terțe să introducă produse pe teritoriul vamal al statului membru, fără a le pune în liberă circulație în statul respectiv, atunci când acele produse provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, o marcă în esență identică cu marca înregistrată pentru produsele respective.
Justificare
Pentru ca această dispoziție să poată fi exercitată, este necesar sprijinul autorităților naționale.
Amendamentul  5 Propunere de directivă Considerentul 23
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(23) Pentru a împiedica într-un mod mai eficace intrarea produselor contrafăcute, în special în contextul vânzărilor pe internet, titularul ar trebui să fie îndreptățit să interzică importul în Uniune al unor astfel de produse, în situația în care numai expeditorul produselor acționează în scopuri comerciale.	(23) Pentru a împiedica în mod mai eficace intrarea pe teritoriu a unor produse contrafăcute, în special în contextul vânzărilor pe internet, titularul ar trebui să aibă dreptul de a interzice, cu ajutorul autorităților naționale, importul sau oferta unor astfel de produse în Uniune, în situația în care expeditorul, intermediarul, agentul sau furnizorul de servicii de vânzare online a mărfurilor este singurul care acționează în scopuri comerciale.
Justificare
Pentru ca această dispoziție să poată fi exercitată, este necesar sprijinul autorităților naționale.
Amendamentul  6 Propunere de directivă Considerentul 25 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(25a) Drepturile exclusive conferite de o marcă nu ar trebui să permită titularului să interzică utilizarea semnelor sau a indicațiilor atunci când acestea sunt folosite dintr-un motiv întemeiat pentru a permite consumatorilor să realizeze comparații și să exprime opinii sau atunci când marca nu este utilizată în sens comercial.
Amendamentul  7 Propunere de directivă Considerentul 34
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(34) Pentru a îmbunătăți și a facilita accesul la protecția mărcilor și pentru a spori securitatea juridică și previzibilitatea, procedura de înregistrare a mărcilor în statele membre ar trebui să fie eficientă și transparentă și ar trebui să respecte norme similare celor aplicabile mărcilor europene. Prin urmare, pentru a institui un sistem al mărcilor coerent și echilibrat atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii, toate oficiile centrale din domeniul proprietății industriale din statele membre ar trebui să se limiteze, în examinările ex officio pe care le întreprind pentru a decide dacă o marcă este eligibilă pentru înregistrare, doar la absența motivelor absolute de refuz. Această abordare nu ar trebui, totuși, să aducă atingere dreptului oficiilor respective de a furniza, la cererea solicitanților, căutări ale unor drepturi anterioare pe o bază pur informativă și fără a aduce atingere procesului ulterior de înregistrare sau fără a-i conferi acestuia un caracter obligatoriu, inclusiv în ceea ce privește procedurile ulterioare de opoziție.	(34) Pentru a îmbunătăți și a facilita accesul la protecția mărcilor și pentru a spori securitatea juridică și previzibilitatea, procedura de înregistrare a mărcilor în statele membre ar trebui să fie eficientă și transparentă și ar trebui să respecte norme similare celor aplicabile mărcilor europene.
Justificare
În ceea ce privește evaluarea oficioasă a motivelor relative de refuz, aceasta trebuie menținută, dacă statele membre decid astfel, ținând seama de avantajele pe care le oferă solicitanților de mărci și îndeosebi IMM-urilor. În prezent, de această posibilitate fac uz 12 state membre (Portugalia, Bulgaria, Ciprul, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Malta, Polonia, Slovacia, Suedia și Republica Cehă).
Amendamentul  8 Propunere de directivă Considerentul 36 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(36a) Orice persoană fizică sau juridică, precum și orice grup sau organism care reprezintă fabricanți, producători, prestatori de servicii, comercianți sau consumatori poate prezenta un act de opunere față de înregistrarea unei mărci.
Amendamentul  9 Propunere de directivă Articolul 3 – litera b
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(b) să fie reprezentate într-un mod care să permită autorităților competente și publicului să stabilească cu precizie obiectul protecției conferite titularului.	(b) să fie reprezentate, în forma publicată și în înscrierea din registru, într-un mod care să permită autorităților competente și publicului să stabilească clar și exact obiectul protecției conferite titularului.
Justificare
Obiectivul este acela ca elementele care constituie marca europeană să fie reprezentate clar și exact.
Amendamentul  10 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 5
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(5) Unei mărci nu i se refuză înregistrarea sau, dacă este înregistrată, nu poate fi declarată nulă în aplicarea alineatului (1) literele (b), (c) sau (d) dacă, înainte de data cererii de înregistrare sau după data înregistrării și după utilizarea ei, aceasta a dobândit un caracter distinctiv.	(5) Unei mărci nu i se refuză înregistrarea și nu poate fi declarată nulă în aplicarea alineatului (1) literele (b), (c) sau (d) dacă aceasta a dobândit, la data înregistrării, un caracter distinctiv.
Justificare
Caracterul distinctiv al mărcii trebuie să existe la data înregistrării.
Amendamentul  11 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 6
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(6) Statele membre pot prevedea ca alineatul (5) să se aplice și atunci când caracterul distinctiv a fost dobândit după data cererii de înregistrare și înainte de data înregistrării.	eliminat
Justificare
Caracterul distinctiv al mărcii trebuie să existe la data înregistrării.
Amendamentul  12 Propunere de directivă Articolul 10 – alineatul 2 – litera a
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(a) semnul este identic cu marca și este utilizat pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care aceasta este înregistrată și în cazul în care o astfel de utilizare afectează sau poate afecta funcția mărcii de a garanta pentru consumatori originea produselor sau a serviciilor ;	(a) semnul este identic cu marca și este utilizat pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care aceasta este înregistrată și în cazul în care o astfel de utilizare afectează sau poate afecta funcția mărcii de a garanta pentru consumatori originea produselor sau a serviciilor, permițându-le să deosebească, fără vreo posibilitate de confuzie, între produsul respectiv și produse care au o altă origine;
Amendamentul  13 Propunere de directivă Articolul 10 – alineatul 4
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) Titularul unei mărci înregistrate este, de asemenea, îndreptățit să interzică importul de produse în temeiul alineatului (3) litera (c) în măsura în care numai expeditorul de produse acționează în scopuri comerciale.	(4) Titularul unei mărci înregistrate europene este, de asemenea, îndreptățit să interzică, cu sprijinul autorităților naționale, importul de produse în temeiul alineatului (3) litera (c) sau oferirea de produse în temeiul alineatului (3) litera (b), în măsura în care expeditorul, intermediarul, agentul sau furnizorul de servicii de vânzare online a mărfurilor acționează în scopuri comerciale.
Amendamentul  14 Propunere de directivă Articolul 10 – alineatul 5
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(5) Titularul unei mărci înregistrate este îndreptățit să împiedice toate părțile terțe să introducă, în contextul unei activități comerciale, produse pe teritoriul vamal al statului membru în care este înregistrată marca, fără a le pune în liberă circulație în statul respectiv, atunci când acele produse, inclusive ambalajele, provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, o marcă identică cu marca înregistrată pentru respectivele produse sau care nu poate fi diferențiată, în aspectele sale esențiale, de acea marcă.	(5) Titularul unei mărci înregistrate este îndreptățit să împiedice, cu sprijinul autorităților naționale, toate părțile terțe să introducă produse pe teritoriul vamal al statului membru în care marca este înregistrată în mod valid, încălcând această marcă înregistrată, atunci când acele produse, inclusiv ambalajele:
	(a) provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, o marcă identică cu marca înregistrată pentru respectivele produse sau care nu poate fi diferențiată, în aspectele sale esențiale, de acea marcă;
	(b) și sunt destinate să facă obiectul activității comerciale fără a fi lansate în liberă circulație în acel teritoriu.
Justificare
Canalele comerțului cu produse contrafăcute și de contrabandă tind să le urmeze pe cele ale comerțului internațional legal. Întrucât pentru unele rețele infracționale este ușor să falsifice documente vamale, în special în ceea ce privește originea și destinația produselor, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor consideră că este necesară reiterarea importanței protejării pieței interne și a drepturilor, sănătății și siguranței consumatorilor prin controlul fluxurilor comerciale. Pentru ca această dispoziție să poată fi pusă în practică, este necesar sprijinul autorităților naționale.
Amendamentul  15 Propunere de directivă Articolul 14 – alineatul 3 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3a) Marca nu permite titularului său să interzică utilizarea acesteia de către terți dintr-un motiv întemeiat, legat de:
	(a) publicitatea sau promovarea care permite consumatorilor să compare bunuri sau servicii;
	(b) identificarea și parodierea, criticarea sau efectuarea unor observații cu privire la titularul mărcii sau la bunurile ori serviciile titularului mărcii; sau
	(c) orice utilizare necomercială a unei mărci.
Amendamentul  16 Propunere de directivă Articolul 31 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Solicitantul unei mărci colective prezintă regulamentul de utilizare a acesteia.	(1) Solicitantul unei mărci colective prezintă oficiului regulamentul de utilizare a acesteia.
Justificare
În scopul clarificării legislației și pentru a evita incertitudinile în legătură cu locul unde trebuie prezentat acest regulament.
Amendamentul  17 Propunere de directivă Articolul 41
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Examinarea ex officio pe care oficiile o întreprind pentru a decide dacă o cerere de înregistrare a unei mărci este eligibilă pentru înregistrare se limitează la absența motivelor absolute de refuz prevăzute la articolul 4.	eliminat
Justificare
În ceea ce privește evaluarea oficioasă a motivelor relative de refuz, aceasta trebuie menținută, dacă statele membre decid astfel, ținând seama de avantajele pe care le oferă solicitanților de mărci și îndeosebi IMM-urilor. În prezent, de această posibilitate fac uz 12 state membre (Portugalia, Bulgaria, Ciprul, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Malta, Polonia, Slovacia, Suedia și Republica Cehă).
Amendamentul  18 Propunere de directivă Articolul 42 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Înainte de înregistrarea unei mărci, orice persoană fizică sau juridică și orice grup sau organism care reprezintă fabricanții, producătorii, furnizorii de servicii, comercianții sau consumatorii pot prezenta Oficiului observații scrise, explicând care este motivul, dintre cele enumerate la articolul 4, pentru care marca nu trebuie să fie înregistrată ex officio. Aceștia nu dobândesc calitatea de părți în cadrul procedurii în fața Oficiului.	(1) Înainte de înregistrarea unei mărci, orice persoană fizică sau juridică și orice grup sau organism care reprezintă fabricanții, producătorii, furnizorii de servicii, comercianții sau consumatorii pot prezenta Oficiului observații scrise, explicând care este motivul, dintre cele enumerate la articolul 4, pentru care marca nu trebuie să fie înregistrată ex officio.
Amendamentul  19 Propunere de directivă Articolul 45 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Statele membre prevăd o procedură administrativă eficientă și rapidă la oficiile lor pentru formularea unei opoziții în ceea ce privește înregistrarea unei mărci din motivele prevăzute la articolul 5.	(1) Statele membre prevăd o procedură administrativă eficientă și rapidă la oficiile lor pentru formularea unei opoziții în ceea ce privește înregistrarea unei mărci.
Amendamentul  20 Propunere de directivă Articolul 45 – alineatul 3 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3a) Orice persoană fizică sau juridică, precum și orice grup sau organism care reprezintă fabricanți, producători, prestatori de servicii, comercianți sau consumatori poate prezenta un act de opunere față de înregistrarea unei mărci.
Amendamentul  21 Propunere de directivă Articolul 53 – alineatul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Statele membre se asigură că oficiile cooperează cu agenția în toate sectoarele în care își desfășoară activitatea, altele decât cele menționate la articolul 52, care sunt relevante pentru protecția mărcilor în Uniune.	(1) Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că oficiile cooperează cu agenția în sectoarele de activitate pe care le consideră relevante pentru protecția mărcilor în Uniune, însă altele decât cele menționate la articolul 52.

PROCEDURĂ

Titlu	Legislațiile statelor membre cu privire la mărci (reformare)
Referințe	COM(2013)0162 – C7-0088/2013 – 2013/0089(COD)
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen	JURI 16.4.2013
Aviz emis de către Data anunțului în plen	IMCO 16.4.2013
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii	Regina Bastos 29.5.2013
Examinare în comisie	9.7.2013	25.9.2013	14.10.2013
Data adoptării	5.11.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	34 0 1
Membri titulari prezenți la votul final	Preslav Borissov, Jorgo Chatzimarkakis, Birgit Collin-Langen, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia de Campos, Cornelis de Jong, Vicente Miguel Garcés Ramón, Evelyne Gebhardt, Thomas Händel, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Sandra Kalniete, Edvard Kožušník, Toine Manders, Hans-Peter Mayer, Phil Prendergast, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Catherine Stihler, Emilie Turunen, Barbara Weiler
Membri supleanți prezenți la votul final	Regina Bastos, Jürgen Creutzmann, María Irigoyen Pérez, Constance Le Grip, Emma McClarkin, Claudio Morganti, Pier Antonio Panzeri, Konstantinos Poupakis, Marek Siwiec, Kerstin Westphal
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Agustín Díaz de Mera García Consuegra

PROCEDURĂ

Titlu	Legislațiile statelor membre cu privire la mărci (reformare)
Referințe	COM(2013)0162 – C7-0088/2013 – 2013/0089(COD)
Data prezentării la PE	27.3.2013
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen	JURI 16.4.2013
Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare Data anunțului în plen	INTA 16.4.2013	ITRE 16.4.2013	IMCO 16.4.2013
Avize care nu au fost emise Data deciziei	ITRE 25.4.2013
Raportor(i) Data numirii	Cecilia Wikström 24.4.2013
Examinare în comisie	29.5.2013	19.6.2013	17.9.2013	14.10.2013
	5.11.2013
Data adoptării	17.12.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	23 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Raffaele Baldassarre, Sebastian Valentin Bodu, Françoise Castex, Christian Engström, Marielle Gallo, Giuseppe Gargani, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Klaus-Heiner Lehne, Antonio López-Istúriz White, Antonio Masip Hidalgo, Alajos Mészáros, Bernhard Rapkay, Evelyn Regner, Francesco Enrico Speroni, Dimitar Stoyanov, Rebecca Taylor, Alexandra Thein, Rainer Wieland, Cecilia Wikström, Tadeusz Zwiefka
Membri supleanți prezenți la votul final	Eva Lichtenberger, József Szájer
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Silvia Costa, Jürgen Klute, Kay Swinburne
Data depunerii	16.1.2014