Decizia Parlamentului European din 15 ianuarie 2014 privind competențele și atribuțiile comisiilor parlamentare permanente (2013/2996(RSO))

P7_TA(2014)0018 B7-0001/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Conferinței președinților,

–  având în vedere articolul 183 din Regulamentul său de procedură,

1.  decide să înlocuiască anexa VII la Regulamentul său de procedură cu următorul text:" „Anexa VII – Competențele și atribuțiile comisiilor parlamentare permanente

I.  Comisia pentru afaceri externe

Comisia asigură supravegherea politică și coordonarea lucrărilor comisiilor parlamentare mixte și a comisiilor parlamentare de cooperare, precum și ale delegațiilor interparlamentare și ale delegațiilor ad-hoc care intră în domeniul său de competență.

II.  Comisia pentru dezvoltare

Comisia asigură coordonarea lucrărilor delegațiilor interparlamentare și ad-hoc care intră în atribuțiile sale.

III.  Comisia pentru comerț internațional

Comisia asigură legătura cu delegațiile interparlamentare și ad-hoc competente în ceea ce privește aspectele economice și comerciale în relațiile cu țările terțe.

IV.  Comisia pentru bugete

V.  Comisia pentru control bugetar

VI.  Comisia pentru afaceri economice și monetare

VII.  Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

precum și relațiile cu alte organisme ale Uniunii și organizații internaționale pertinente.

VIII.  Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

IX.  Comisia pentru industrie, cercetare și energie

X.  Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor

XI.  Comisia pentru transport și turism

XII.  Comisia pentru dezvoltare regională

XIII.  Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală

XIV.  Comisia pentru pescuit

XV.  Comisia pentru cultură și educație

XVI.  Comisia pentru afaceri juridice

XVII.  Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

XVIII.  Comisia pentru afaceri constituționale

XIX.  Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

XX.  Comisia pentru petiții

2.  hotărăște că prezenta decizie va intra în vigoare în prima zi a primei perioade de sesiune a celei de-a opta legislaturi;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 ianuarie 2014 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului de abrogare a Deciziei 2007/124/CE, Euratom a Consiliului de stabilire pentru perioada 2007-2013, în cadrul programului general „Securitate și protecția libertăților”, a programului specific „Prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului și ale altor riscuri legate de securitate” (15187/2013 – C7-0418/2013 – 2013/0281(APP))

P7_TA(2014)0019 A7-0432/2013

(Procedura legislativă specială – aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (15187/2013),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 352 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu articolul 203 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (C7-0418/2013),

–  având în vedere articolul 81 alineatul (1) și articolul 46 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0432/2013),

1.  aprobă proiectul de decizie a Consiliului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 ianuarie 2014 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind reînnoirea Acordului de cooperare în domeniul științei și al tehnologiei dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Federației Ruse (13152/2013 – C7-0370/2013 – 2013/0282(NLE))

P7_TA(2014)0020 A7-0473/2013

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului privind reînnoirea Acordului de cooperare în domeniul științei și al tehnologiei dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Federației Ruse (13152/2013),

–  având în vedere Decizia Consiliului 2000/742/CE din 16 noiembrie 2000 privind încheierea Acordului de cooperare în domeniul științei și al tehnologiei dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Federației Ruse,

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 186 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7-0370/2013),

–  având în vedere articolul 81, articolul 90 alineatul (7) și articolul 46 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru afaceri externe, precum și cel al Comisiei pentru bugete (A7-0473/2013),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Federației Ruse.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind valorile nominale și specificațiile tehnice ale monedelor euro ce urmează să intre în circulație (reformare) (COM(2013)0184 – C7-0132/2013 – 2013/0096(NLE))

P7_TA(2014)0021 A7-0479/2013

(Procedura de consultare – reformare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2013)0184),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0132/2013),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative(1),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri juridice din 17 iunie 2013 adresată Comisiei pentru afaceri economice și monetare în temeiul articolului 87 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolele 87 și 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0479/2013),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză nu conține nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora;

1.  aprobă propunerea Comisiei, astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 4 (4)  Sistemul unic de emisiune monetară al Uniunii ar trebui să obțină încrederea publicului și să determine inovații tehnologice care să asigure faptul că acesta este un sistem sigur, fiabil și eficace. (4)  Sistemul unic de emisiune monetară al Uniunii ar trebui să obțină încrederea publicului și să determine inovații tehnologice care să asigure faptul că acesta este un sistem sigur, fiabil și eficace. Acesta ar trebui să permită și combaterea contrafacerii. Amendamentul 2 Propunere de regulament Articolul 10 – alineatul 8 (8)  Comisia publică toate informațiile relevante cu privire la noile desene pentru fețele naționale ale monedelor de circulație în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. (8)  Comisia publică toate informațiile relevante cu privire la noile desene pentru fețele naționale ale monedelor de circulație în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Eventualele obiecții emise de Comisie în temeiul alineatului 5 sunt comunicate Parlamentului European.

(1) JO C 77, 28.3.2002, p. 1.

Rezoluţia Parlamentului European din 15 ianuarie 2014 referitoare la relațiile viitoare UE-ASEAN (2013/2148(INI))

P7_TA(2014)0022 A7-0441/2013

Parlamentul European,

–  având în vedere cadrul juridic principal pentru relațiile cu ASEAN, în special Acordul de cooperare ASEAN-CEE, semnat în martie 1980(1),

–  având în vedere negocierile în desfășurare și/sau încheierea a șapte acorduri de parteneriat și cooperare între statele membre ale Uniunii Europene și ale ASEAN, și anume Brunei Darussalam, Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore, Thailanda și Vietnam,

–  având în vedere negocierile privind acorduri de liber schimb (ALS) cu Malaysia, Thailanda și Vietnam și încheierea ALS între UE și Singapore,

–  având în vedere Strategia UE „Un nou parteneriat cu Asia de Sud-Est” din iulie 2003, (COM(2003)0399), care identifică intensificarea relațiilor comerciale și de investiții regionale cu ASEAN, precum și dialogul pe domenii de politică specifice ca priorități-cheie,

–  având în vedere cel de al șaptelea Parteneriat parlamentar Asia-Europa (ASEP) și cel de al 22-lea Summit ASEAN,

–  având în vedere Declarația de la Nürnberg privind un parteneriat consolidat între UE și ASEAN din martie 2007 și planul său de acțiune din noiembrie 2007,

–  având în vedere planul de acțiune de la Bandar Seri Begawan de îmbunătățire a parteneriatului consolidat între UE și ASEAN (2013-2017), adoptat în Brunei Darussalam la 27 aprilie 2012,

–  având în vedere aderarea Uniunii Europene la Tratatul de prietenie și cooperare în Asia de Sud-Est (TAC) de la Phnom Penh la 12 iulie 2012(2),

–  având în vedere cel de al nouălea Summit al Reuniunii Asia-Europa (ASEM) organizat în Vientiane, Laos, în noiembrie 2012,

–  având în vedere Fundația Asia-Europa (ASEF), constituită în februarie 1997 pentru a asigura un forum pentru dialogul neguvernamental,

–  având în vedere Programul ASEAN-UE din cadrul Programului de sprijin pentru integrarea regională (APRIS), Programul de sprijin pentru integrarea regională ASEAN (ARISE) și Instrumentul de dialog regional UE-ASEAN (READI) de sprijin pentru armonizarea politicilor și a reglementărilor din sectoarele aferente necomerciale,

–  având în vedere Declarația comună UE-SUA privind regiunea Asia-Pacific din 12 iulie 2012,

–  având în vedere fondarea Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) la 8 august 1967,

–  având în vedere planul privind comunitatea economică ASEAN aprobat în 2007 și Carta ASEAN adoptată în 2008,

–  având în vedere prima Declarație ASEAN a drepturilor omului din 18 noiembrie 2012, instituirea Comisiei interguvernamentale pentru drepturile omului a ASEAN (AICHR) și primul dialog între AICHR și nou-instituitul Reprezentant Special al Uniunii Europene (UE) pentru drepturile omului, Stavros Lambrinidis, la 8 mai 2013,

–  având în vedere cel de al 14-lea Summit ASEAN organizat în 2009 și stabilirea unei foi de parcurs pentru o comunitate (economică) ASEAN cu o piață unică, o comunitate ASEAN de politică și securitate și o comunitate ASEAN socioculturală,

–  având în vedere cel de al 22-lea Summit ASEAN organizat în Brunei la 24-25 aprilie 2013,

–  având în vedere cel de al 7-lea Summit al Asiei de Est (EAS) organizat la Phnom Penh la 20 noiembrie 2012 de șefii a 17 țări din ASEAN, China, Japonia și Coreea de Sud (ASEAN+3), India, Australia și Noua Zeelandă (ASEAN+6) și Statele Unite ale Americii,

–  având în vedere Acordul ASEAN privind gestionarea dezastrelor și intervenția în situații de urgență (AADMER),

–  având în vedere declarația comună a miniștrilor ASEAN pentru bunăstare socială și dezvoltare emisă în cadrul celei de-a opta întâlniri a acestora din 6 septembrie 2013 de la Phnom Penh, în vederea pregătirii summitului ASEAN programat pentru octombrie 2013 și prevederea inclusă în aceasta, referitoare la faptul că protecția socială reprezintă un drept fundamental al omului,

–  având în vedere ultimele sale rezoluții referitoare la statele membre ale ASEAN, în special cea din 11 septembrie 2013 referitoare la negocierile privind acordul de parteneriat și cooperare UE-Malaysia(3), cea din 13 iunie 2013 referitoare la situația musulmanilor Rohingya(4), cea din 11 iunie 2013 referitoare la crima organizată, corupție și spălarea de bani(5), cea din 18 aprilie 2013 referitoare la Vietnam, cu referire specială la libertatea de expresie,(6) și cea din 7 februarie 2013 referitoare la Laos: cazul lui Sombath Somphone(7),

–  având în vedere rezoluțiile sale recente referitoare la statele membre ASEAN, în special cea din 17 februarie 2011 referitoare la confruntările de la frontiera dintre Thailanda și Cambodgia(8), cea din 7 iulie 2011 referitoare la Indonezia, inclusiv la atacurile asupra minorităților(9), cea din 25 noiembrie 2010 referitoare la Myanmar – desfășurarea alegerilor și eliberarea lui Aung San Suu Kyi, liderul opoziției(10), cea din 20 mai 2010 referitoare la situația din Burma/Myanmar(11), cea din 20 mai 2010 referitoare la situația din Thailanda(12), cea din 26 noiembrie 2009 referitoare la situația din Laos și Vietnam(13) și cea din 5 februarie 2009 referitoare la situația refugiaților birmanezi din Thailanda(14),

–  având în vedere „Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului: aplicarea cadrului de referință „protecție, respect și remediere” din 16 iunie 2011, adoptate de Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite:

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0441/2013),

A.  întrucât ASEAN este în prezent una dintre cele mai importante organizații regionale emergente din lume, atât în ceea ce privește dezvoltarea economică, cât și dinamica geopolitică;

B.  întrucât Carta ASEAN semnată în noiembrie 2007 conferă personalitate juridică și instituie un cadru juridic și instituțional pentru ASEAN, incluzând crearea Comitetului Reprezentanților Permanenți, pentru a sprijini și a coordona activitatea ASEAN;

C.  întrucât comunitatea economică ASEAN are ca scop să creeze o piață internă pentru 600 de milioane de persoane până în 2015, ceea ce va face ca ASEAN, cu operatorii săi economici competitivi și cererea sa internă, aflată în creștere rapidă, să fie comparabilă cu alte piețe mari din lume, precum UE, Statele Unite ale Americii, China, Japonia și India și, prin urmare, un partener economic puternic pe piața regională și internațională; întrucât unele state membre ale ASEAN vor avea de înfruntat provocări în acest proces în materie de competitivitatea, stabilitate socială și consolidarea și dezvoltarea componentelor sociale ale procesului de integrare;

D.  întrucât eforturile statelor membre ASEAN de restructurare economică după criza financiară asiatică din 1997 le-au ajutat să dea dovadă în general de o bună rezistență în fața crizei economice mondiale actuale,

E.  întrucât în 1993 Forumul regional ASEAN (ARF) a stabilit să promoveze dialogul și consultarea privind aspecte politice și de securitate și să contribuie la consolidarea încrederii și la diplomația preventivă din regiunea Asia-Pacific;

F.  întrucât la cel mai recent summit ASEAN s-a solicitat denuclearizarea Peninsulei Coreene și s-au încurajat statele care dețin arma nucleară ASEAN să adere la Protocolul la Tratatul privind o zonă fără arme nucleare în Asia de Sud-Est; întrucât la summit s-a discutat, de asemenea, despre posibilitatea participării viitoarea a Timorului de Est la ASEAN;

G.  întrucât China și-a intensificat legăturile economice cu țările din Asia de Sud Est; întrucât unele state membre ale ASEAN și-au întărit cooperarea cu SUA pe linia securității maritime; întrucât Rusia consideră Asia o parte importantă a strategiei sale internaționale; întrucât țările ASEAN continuă să joace un rol important în menținerea păcii și a stabilității în regiune; întrucât UE și ASEAN sunt ambele preocupate de disputele teritoriale nerezolvate din Marea Chinei de Sud și sunt extrem de interesate de menținerea păcii, stabilității, respectului pentru dreptul internațional și, mai ales, a Cartei ONU și a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării din 1982; susține principiile în șase puncte referitoare la Marea Chinei de Sud din iulie 2012 și Liniile directoare pentru implementarea declarației privind conduita părților în Marea Chinei de Sud din 2011, încurajând o soluționare prin mijloace pașnice;

H.  întrucât Declarația privind drepturile omului a ASEAN, deși stabilește un cadru general pentru protejarea drepturilor omului în întreaga regiune, oferă în continuare fiecărui stat libertatea de a-și adopta propriile instrumente juridice pentru protejarea drepturilor omului,

I.  întrucât la 8 noiembrie 2013 taifunul Haiyan a devastat Filipinele, distrugând orașe întregi, soldându-se cu un număr încă necunoscut – posibil mii – de morți și milioane de oameni rămași fără locuință; întrucât această furtună, care este cea mai puternică furtună înregistrată vreodată care s-a abătut asupra zonelor de uscat, ar putea demonstra pericolul grav reprezentat de condițiile meteo extreme devenite tot mai frecvente;

J.  întrucât nivelurile ridicate ale poluării provocate de fumul provenit din incendiile forestiere extinse din regiune, au consecințe grave asupra mediului, putând constitui o amenințare neconvențională la adresa securității;

K.  întrucât UE și ASEAN împărtășesc obiectivul politic de a promova bunăstarea, cooperarea și pacea în regiunile lor și pe plan mondial;

L.  întrucât planul de acțiune de la Bandar Seri Begawan din 2012 dintre UE și ASEAN are ca scop să dea un caracter strategic mai puternic cooperării privind cei trei piloni ai ASEAN, precum și cooperării pentru cultură și dezvoltare și are reuniuni regulate la nivel ministerial și la nivelul înalților funcționari;

M.  întrucât este cu mai urgent ca niciodată să se elaboreze un cadru legislativ complex cu partenerii ASEAN, având în vedere negocierile aflate în desfășurare cu privire la acordurile de liber schimb (ALS) dintre UE și Malaysia, Thailanda și Vietnam, precum și încheierea acordului de liber schimb dintre UE și Singapore și obiectivul pe termen lung de realizare a unui acord de liber schimb interregional,

1.  este de părere că ASEAN, în calitate de actor economic regional și mondial important, poate juca un rol important în a promova o ordine mondială multilaterală bazată pe relații pașnice; dorește ca ASEAN să își dezvolte în continuare capacitățile instituționale, economice și politice;

2.  încurajează cu fermitate ASEAN să își continue calea spre integrare politică și economică, în special planul său ambițios de a realiza o comunitate economică până în 2015, inclusiv liberalizarea pieței sale interne a muncii, cu avantaje mari pentru toate țările implicate;

3.  felicită liderii ASEAN pentru progresele semnificative realizate în cadrul procesului de integrare regională, cel mai vizibil dintre acestea fiind instituirea viitoare a Comunității Economice ASEAN; consideră că aceste realizări ar trebui să fie însoțite de consolidarea dimensiunii sale parlamentare și invită liderii ASEAN să aibă în vedere o recunoaștere oficială, prin intermediul unei carte, a rolului Adunării interparlamentare ASEAN (AIPA) ca parte integrantă din ASEAN;

4.  subliniază potențialul economic semnificativ al regiunii ASEAN și solicită întreprinderilor naționale și străine care își desfășoară activitatea în țările ASEAN să acționeze în conformitate cu principiile responsabilității sociale a întreprinderilor să respecte în mod activ standardele fundamentale ale OIM în domeniul muncii și Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului ale ONU, pentru a promova o protecție corespunzătoare a statutului angajaților și a accesului la condiții de muncă decente și a stabili un mediu mai propice dezvoltării sindicatelor și a activităților acestora; în acest sens, îndeamnă Comisia să contribuie la elaborarea unor măsuri pentru creșterea capacităților internaționale și locale de asigurare a respectării legislației;

5.  consideră că statele ASEAN trebuie să avanseze către o nouă etapă de dezvoltare economică și socială favorabilă incluziunii, acordând o atenție deosebită promovării drepturilor omului, drepturilor sociale, economice și drepturilor de muncă ale popoarelor sale cu scopul de a garanta societăți bazate într-o mai mare măsură pe echitate și dreptate ; consideră că, în acest scop, este necesar să-și investească resursele economice în creștere în consolidarea rețelelor de protecție și securitate socială; totodată, îndeamnă UE să își consolideze cooperarea în domeniul drepturilor omului, astfel încât să contribuie la funcționarea efectivă a Comisiei interguvernamentale pentru drepturile omului din cadrul ASEAN (AICHR), în vederea promovării și protejării drepturilor omului;

6.  subliniază că UE și ASEAN au valori comune, precum și interese politice și economice comune, care ar trebui să fie dezvoltate în continuare în mod prioritar până la nivelul unui parteneriat strategic; salută faptul că, ca recunoaștere a importanței acestei relații, SEAE se gândește serios la numirea unui șef al Delegației UE la ASEAN; se așteaptă ca acest lucru să aibă ca efect o mai bună coordonare între Șefii de delegație a UE în statele membre ale ASEAN și ambasadele statelor membre ale UE și creșterea credibilității și vizibilității politice ale UE; solicită VP/ÎR și Comisiei să propună o nouă strategie, mai cuprinzătoare, pentru Asia de Sud Est;

7.  consideră că UE și statele sale membre ar trebui să elaboreze împreună o abordare comună și coerentă pentru regiunea ASEAN, sprijinindu-se și completându-se reciproc, permițând astfel UE să își consolideze prezența economică și politică în regiune; consideră că acest lucru este important pentru creșterea prezenței la toate nivelurile a reprezentanților UE și ai statelor membre în forurile regionale și naționale ale ASEAN;

8.  sugerează ca Uniunea să depună eforturi pentru a sensibiliza opinia publică din aceste state cu privire la faptul că politica sa externă este guvernată de rolul său de putere de reglementare care încearcă să promoveze integrarea regională prin dialog politic, acorduri comerciale preferențiale și acorduri de parteneriat;

9.  salută cu căldură negocierea a șapte acorduri de parteneriat și cooperare între UE și șapte state membre ale ASEAN, care vor fi fundamentul pentru aprofundarea relațiilor mutuale și subliniază necesitatea unor negocieri accelerate cu restul membrilor ASEAN; solicită o ratificare rapidă a acordurilor de parteneriat și cooperare deja existente; consideră totuși că APC-urile cu state individuale nu ar trebui să devină un obstacol în calea relațiilor la nivel global între UE și ASEAN;

10.  sprijină consolidarea dimensiunii parlamentare a relației; consideră că instituirea unei adunări interparlamentare oficiale Euro-ASEAN ar duce relațiile dintre UE și statele membre ale ASEAN la un nivel și mai ridicat de îndată ce condițiile ar fi îndeplinite, oferind, totodată, un forum pentru schimburi multilaterale pentru a aborda chestiuni globale într-un mod mai detaliat; sugerează, de asemenea, crearea de legături între Subcomisia pentru drepturile omului a Parlamentului și Comisia interguvernamentală pentru drepturile omului a ASEAN (AICHR); consideră că Biroul de promovare a democrației parlamentare ar putea oferi asistență în materie de consolidare a capacităților Adunării interparlamentare ASEAN (AIPA), sporind rolul parlamentelor naționale, precum și al AIPA în cadrul ASEAN;

11.  subliniază beneficiile creșterii numărului de reuniuni comune la nivel înalt și al colaborării și înțelegerii reciproce în cadrul forurilor multilaterale, precum Organizația Națiunilor Unite și agențiile sale, FMI și OMC;

12.  subliniază faptul că actualele canale de comunicare între UE și ASEAN, respectiv Reuniunea Asia-Europa (ASEM) și Parteneriatul parlamentar Asia-Europa (ASEP), ar trebui să fie îmbunătățite la nivel guvernamental și parlamentar și extinse și în viitor;

13.  sprijină eforturile ASEAN de dezvoltare a propriului spațiu pe fondul intereselor economice și de securitate conflictuale ale Chinei, Japoniei și Statelor Unite ale Americii; dorește ca UE să fie un partener politic activ al ASEAN în identificarea de soluții pașnice la importante provocări geostrategice și de securitate prin împărtășirea experienței UE în prevenirea și soluționarea conflictelor, în rezolvarea litigiilor și în gestionarea litigiilor frontaliere și teritoriale, pentru a consolida pacea și stabilitatea regională;

14.  este preocupat de recentele evoluții din Marea Chinei de Sud și salută activitatea grupului de lucru privind implementarea declarației privind conduita părților în Marea Chinei de Sud care urmărește găsirea unei soluții pașnice și benefică tuturor părților la litigiul legat de frontierele maritime în zonă;

15.  îndeamnă Uniunea să contribuie la aplanarea tensiunilor geopolitice regionale prin intermediul unei relații strânse cu ASEAN, care va însemna accelerarea unor mecanisme de soluționare a conflictelor;

16.  ia act de eforturile depuse de statele ASEAN în ceea ce privește măsurile de combatere a pirateriei și salută rapoartele pozitive realizate până acum; subliniază natura critică și complexă a rutelor de navigație maritimă din regiune pentru economia mondială și vulnerabilitatea acestora și consideră că acesta ar trebui să fie în mod constant un motiv de preocupare în cadrul eforturilor depuse de UE în regiune;

17.  solicită Comisiei și SEAE să furnizeze în continuare asistență pentru consolidarea capacităților Secretariatului ASEAN și ale instituțiilor ASEAN, bazându-se pe experiența dobândită în UE; sugerează că o astfel de asistență ar trebui să se realizeze în continuare prin intermediul sprijinului pentru integrarea regională ASEAN oferit de programul ARISE al UE;

18.  încurajează sprijinirea vizitelor interregionale ale reprezentanților culturali și îndeamnă statele membre să încurajeze o acoperire mai vastă a regiunii ASEAN în cadrul mass-mediei și al educației de stat și să își intensifice prezența în regiune prin intermediul institutelor culturale sau prin alte mijloace, fapt ce ar putea extinde și aprofunda legăturile culturale cu țările ASEAN și îmbunătăți și promova cunoștințele culturale reciproce și dialogul cultural;

19.  consideră că merită analizată organizarea unui an „cultural” al cărui subiect se schimbă în fiecare an, în cadrul căruia un stat membru al UE ar putea fi prezentat în statele membre ale ASEAN și, de asemenea, un stat membru al ASEAN ar putea fi prezentat în Europa;

20.  salută faptul că UE este acum cel mai important partener în ceea ce privește cooperarea științifică cu majoritatea statelor membre ASEAN; sugerează că programul de cercetare și inovare al Comisie „Orizont 2020” ar trebui promovat mai activ în rândul instituțiilor de știință din regiune;

21.  subliniază rolul important al programelor de schimb, precum Erasmus, de facilitare a mobilității tinerilor, pentru cooperarea interculturală la nivel de studenți și cercetare între instituțiile de învățământ superior din UE și din ASEAN; sugerează instituirea de centre de studiu ASEAN în universitățile europene și de centre de studiu UE în universitățile ASEAN și extinderea posibilităților de obținere a unor diplome comune; consideră că UE trebuie să extindă programele universitare în limba engleză pentru a facilita mai bine accesul studenților asiatici în universități europene, în timp ce cercetătorii din UE ar trebui să fie ajutați să participe la programe de cercetare din Asia în cooperare cu Rețeaua universităților ASEAN (AUN);

22.  sugerează, îndeosebi prin utilizarea noului instrument de parteneriat, să se facă pași în direcția intensificării schimburilor regulate și a proceselor de învățare reciprocă, de exemplu privind societățile multiculturale, structurile statului democrat pentru secolul 21 subliniază necesitatea de a acorda drepturi pentru minorități și de a promova egalitatea între bărbați și femei și participarea femeilor la viața socială, de a asigura o viață mai bună pentru fete și femei, de a îmbunătăți standardele sociale și condițiile de muncă, inclusiv prin abolirea muncii silnice și a muncii copiilor, promovând o protecție corespunzătoare a statutului angajaților și accesul la condiții de muncă decente și creând sisteme de asigurări sociale de stat sustenabile și cuprinzătoare, coduri juridice și de securitate, prin cooperare economică și alte măsuri adecvate;

23.  insistă asupra importanței dezvoltării de contacte interumane și salută activitatea Fundației Asia-Europa (ASEF), a cărei funcție de bază este dezvoltarea legăturilor între societățile civile din ambele regiuni; solicită UE să își asume un rol instituțional mai activ și mai proeminent decât acela de simplu membru;

24.  solicită lansarea unei inițiative privind înfrățirea orașelor pentru a conecta regiuni din Europa și din Asia între care au existat puține schimburi până în prezent;

25.  sugerează ca UE să își intensifice cooperarea interregională cu ASEAN în ceea ce privește prevenirea dezastrelor și crizelor, provocări majore precum dezvoltarea durabilă în materie de siguranță alimentară, gestionarea resurselor (cuprinzând utilizarea resurselor acvatice și marine, inclusiv în subregiunea Mekong) investițiile agricole, sprijinul pentru micii fermieri, urbanizarea, conectivitatea și transportul, precum și schimbările climatice, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și tranziția energetică, turismul, cercetarea și inovarea;

26.  constată că sărăcia continuă să fie o problemă în țările ASEAN și că afectează mai ales femeile, persoanele cu un nivel scăzut de calificare, zonele rurale și grupurile etnice sau religioase minoritare; consideră, prin urmare, că este necesară o mai bună distribuire a bogăției și promovarea dreptății sociale la toate nivelurile, considerând, totodată, că se resimte încă necesitatea unei noi strategii a UE pentru promovarea dezvoltării și combaterea inegalității în aceste țări, inclusiv prin acordarea accesului la finanțare prin intermediul microcreditelor; consideră că această strategie trebuie să se bazeze mai ales pe următoarele principii fundamentale: coerența politicilor de dezvoltare, eficacitatea asistenței pe termen lung, prioritizarea exigențelor sociale fundamentale, precum și participarea părților interesate de la nivel național, inclusiv a parlamentelor naționale, a autorităților locale, a ONG-urilor pentru dezvoltare și a societății civile;

27.  subliniază că UE ar trebui să furnizeze asistență pentru consolidarea capacităților Comisiei interguvernamentale pentru drepturile omului a ASEAN, precum și asistență tehnică Comitetului ASEAN pentru copii și femei;

28.  își pune speranțe într-o cooperare consolidată și o apropiere preocupările reciproce legate de drepturile omului, precum libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei, libertatea de întrunire și de asociere, inclusiv pentru sindicate, și consideră că atât în UE și în ASEAN există sectoare unde este loc de îmbunătățiri, de exemplu, în privința tratamentului acordat imigranților și minorităților;

29.  se așteaptă ca revizuirea termenilor de referință ai Comisiei interguvernamentale pentru drepturile omului a ASEAN să ofere o șansă de consolidare a rolului acesteia; solicită ASEAN să elaboreze standarde și norme care să faciliteze implementarea Declarației sale pentru drepturile omului; subliniază faptul că obligațiile statelor membre ale ASEAN asumate în baza dreptului internațional prevalează față de orice alte dispoziții conflictuale din declarația respectivă; de asemenea, sugerează dezvoltarea în viitor a unor mecanisme regionale de soluționare a litigiilor și de sancționare în cazul încălcării drepturilor omului, similare cu cele existente deja în alte regiuni, precum Curtea Europeană a Drepturilor Omului; sprijină intensificarea cooperării cu privire la problemele comune legate de drepturile omului;

30.  îndeamnă UE să ducă asistența și cooperarea la un nivel superior în vederea combaterii corupției, încurajând, printre altele, ratificarea și punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției;

31.  solicită Comisiei să continue să sprijine eforturile țărilor membre ASEAN de a reduce în continuare disparitățile dintre țări și să le însoțească pe calea integrării politice, economice și instituționale la nivel regional, acordând o atenție deosebită țărilor cel mai puțin dezvoltate (Cambodgia, Laos, Myanmar);

32.  solicită punerea în practică an Orientărilor din anul 2004 privind politica funciară a UE în vederea combaterii acaparării de terenuri; în special, subliniază faptul că donatorii ar trebui să se implice în politici funciare care vizează apărarea și consolidarea agriculturii familiale la scară mică;

33.  apreciază decizia statelor membre ale ASEAN de a declara ASEAN o zonă fără arme nucleare și consideră că și alte state ar trebui să le urmeze exemplul;

34.  își exprimă îngrijorarea cu privire la actuala politică de mediu, în special în ceea ce privește rata exploatărilor forestiere ilegale, a incendierilor și a smogului rezultat, care are un impact negativ semnificativ în ASEAN, inclusiv la nivel transfrontalier; regretă faptul că politica UE în domeniul biocombustibililor UE contribuie la expansiunea rapidă a producției de palmieri pentru ulei, ceea ce duce la deposedarea și/sau la incorporarea forțată a terenurilor fermierilor săraci în plantațiile de palmieri; de aceea, consideră esențial să se sprijine, în contextul ajutorului pentru dezvoltare, dreptul asupra resurselor funciare al persoanelor sărace din țările în curs de dezvoltare; încurajează intensificarea eforturilor de protejare a mediului și a biodiversității; salută activitatea Centrului ASEAN pentru biodiversitate și așteaptă cu interes o cooperare mai strânsă între UE și ASEAN în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;

35.  îndeamnă statele membre ale ASEAN să ajungă la un acord în ceea ce privește măsurile coordonate pentru prevenirea și izolarea incendiilor devastatoare pentru mediu; îndeamnă Indonezia să ratifice acordul din 2002 cu privire la ceața poluantă rezultată în urma incendiilor din regiune;

36.  subliniază faptul că UE ar trebui, de asemenea, să intensifice dialogurile politice și cooperarea în chestiuni precum drepturile fundamentale, inclusiv cele ale minorităților etnice și religioase, și, în mod similar, concomitent cu protejarea libertății de expresie și a liberei circulații a informațiilor, cu privire la chestiunile de interes comun legate de statul de drept și de securitate, precum combaterea criminalității transnaționale, corupția, evaziunea fiscală, spălarea de bani și traficul de persoane și de droguri, precum și combaterea terorismului, neproliferarea, dezarmarea, securitatea maritimă și securitatea cibernetică;

37.  își exprimă îngrijorarea privind provocările urbanistice apărute odată cu dezvoltarea economică cu care țările ASEAN sunt nevoite să se confrunte legate, spre exemplu, de gestionarea fluxurilor migratorii din mediul rural în cel urban, amenajarea teritoriului și îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor de bază, combaterea extinderii cartierelor mărginașe sărace și utilizarea energiilor curate și din surse regenerabile pentru a combate poluarea; solicită Comisiei să coopereze cu țările ASEAN pentru a elabora strategii care să aibă în vedere aceste aspecte;

38.  propune sprijinirea integrării economice regionale, în special în ceea ce privește libera circulație a bunurilor, a serviciilor și a investițiilor și mobilitatea muncitorilor calificați, și intensificarea cooperării în materie de gestionare a dezastrelor și a crizelor, securitate, combaterea sărăciei și problemele legate de migrație;

39.  reamintește că este important, de asemenea, să se sprijine sectorul privat aflat în plină dezvoltare printr-un dialog și o cooperare mai susținute cu privire la aspecte financiare, investiționale, economice și comerciale, inclusiv internaționalizarea IMM-urilor europene și accesul lor la piață, precum și criza financiară actuală de la nivel mondial; încurajează schimbul de bune practici între UE și ASEAN în acest sens;

40.  ia act de faptul că, pentru mai mulți membri ai ASEAN, exportul de textile către UE reprezintă un sector important și reamintește că acordarea de SGP și SGP+ este legată de implementarea unor standarde de muncă fundamentale și a convențiilor OIM și a altor convenții internaționale fundamentale care sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă;

41.  invită liderii statelor membre ale ASEAN să sprijine obiectivul Uniunii Europene de a participa la viitoarele summituri din Asia de Est, ca urmare a aderării Uniunii Europene la Tratatul de prietenie și cooperare în Asia de Sud-Est;

42.  salută procesul de pace și reformele democratice din Myanmar/Birmania, care deschid o oportunitate istorică pentru consolidarea relațiilor dintre UE și ASEAN; cu toate acestea, rămâne îngrijorat în special cu privire la situația minorităților etnice; în special în ceea ce privește minoritatea Rohingya, îndeamnă guvernul din Myanmar/Birmania și pe vecinii săi membri ai ASEAN să depună toate eforturile necesare pentru a le îmbunătăți condițiile de viață și drepturile cetățenești;

43.  salută ratificarea de către Cambodgia și Filipine a statutului Curții Penale Internaționale și face apel la toate statele membre ale ASEAN să procedeze în același mod; de asemenea, face apel la toate statele membre ale ASEAN să urmeze tendința mondială de abolire a pedepsei cu moartea; încurajează membrii ASEAN să ratifice și să pună în aplicare Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției;

44.  apreciază Indonezia și Filipine pentru implicarea lor activă în Parteneriatul Guvernelor Deschise și pentru hotărârea demonstrată de a promova o mai mare deschidere a administrației și integritatea funcției publice; sugerează ca celelalte state ale ASEAN să încerce să adere la Parteneriatul Guvernelor Deschise și să realizeze propriile planuri de acțiune în cooperare strânsă și adecvată cu societatea civilă și cu organizațiile locale;

45.  cu toate acestea, este preocupat de faptul că în multe dintre statele ASEAN cazurile legate de acapararea terenurilor, impunitatea persoanelor apropiate de elitele aflate la conducere și corupția pun în pericol progresul economic și social imens realizat în regiunea ASEAN;

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție SEAE, Consiliului, Comisiei și Adunării Interparlamentare a ASEAN (AIPA), Secretariatului ASEAN și guvernelor și parlamentelor statelor membre ale ASEAN.

(1) JO C 85, 8.4.1980, p. 83. (2) JO L 154, 15.6.2012, p. 1. (3) Texte adoptate, P7_TA(2013)0367. (4) Texte adoptate, P7_TA(2013)0286. (5) Texte adoptate, P7_TA(2013)0245. (6) Texte adoptate, P7_TA(2013)0189. (7) Texte adoptate, P7_TA(2013)0058. (8) JO C 188 E, 28.6.2012, p. 57. (9) JO C 33 E, 5.2.2013, p. 201. (10) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 120. (11) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 154. (12) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 152. (13) JO C 285 E, 21.10.2010, p. 76. (14) JO C 67 E, 18.3.2010, p. 144.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 ianuarie 2014 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind tahografele în transportul rutier, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere (11532/4/2013 – C7-0410/2013 – 2011/0196(COD))

P7_TA(2014)0023 A7-0471/2013

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (11532/4/2013 – C7-0410/2013),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 7 decembrie 2011(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei înaintată Parlamentului European și Consiliului (COM(2011)0451),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 72 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru transport și turism (A7-0471/2013),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

5.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Comisiei privind Regulamentul (CE) nr. 561/2006

Pentru a asigura punerea în aplicare efectivă și uniformă a legislației privind perioadele de conducere și perioadele de repaus, Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a respectivei legislații și, dacă este cazul, va lua inițiativele corespunzătoare.

(1) JO C 43, 15.2.2012, p. 79. (2) JO C 349 E, 29.11.2013, p. 105.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind atribuirea contractelor de concesiune (COM(2011)0897 – C7-0004/2012 – 2011/0437(COD))

P7_TA(2014)0024 A7-0030/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2011)0897),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 53 alineatul (1), articolul 62 și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0004/2012),

—  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Bundesrat, Congresul Deputaților din Spania și Consiliul Federal al Austriei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 26 aprilie 2012(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 19 iulie 2012(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 17 iulie 2013, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0030/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 ianuarie 2014 în vederea adoptării Directivei 2014/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind atribuirea contractelor de concesiune

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2014/23/UE.)

(1) JO C 191, 29.6.2012, p. 84. (2) JO C 277, 13.9.2012, p. 74.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice (COM(2011)0896 – C7-0006/2012 – 2011/0438(COD))	P7_TA(2014)0025 A7-0007/2013
RECTIFICĂRI COR01

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2011)0896),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 53 alineatul (1), articolul 62 și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0006/2012),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Parlamentul Suediei și Camera Comunelor din Regatul Unit al Marii Britanii în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 26 aprilie 2012(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 9 octombrie 2012(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat prin scrisoarea din 17 iulie 2013 de aprobare a poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0007/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 ianuarie 2014 în vederea adoptării Directivei 2014/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2014/24/UE.)

(1) JO C 191, 29.6.2012, p. 84. (2) JO C 391, 18.12.2012, p. 49.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (COM(2011)0895 – C7-0007/2012– 2011/0439(COD))	P7_TA(2014)0026 A7-0034/2013
RECTIFICĂRI COR03

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2011)0895),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 53 alineatul (1), articolul 62 și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7‑0007/2012),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Parlamentul Suediei și Camera Comunelor din Regatul Unit al Marii Britanii în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 26 aprilie 2012(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 9 octombrie 2012(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat prin scrisoarea din 17 iulie 2013 de aprobare a poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru afaceri juridice (A7‑0034/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 ianuarie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2014Directivei 2014/…/UE al Parlamentului European și al Consiliului privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2014/25/UE.)

(1) JO C 191, 29.6.2012, p. 84. (2) JO C 391, 18.12.2012, p.49.

Amendamentele adoptate de Parlamentului European la 15 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice a Uniunii și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele achizițiilor publice din țări terțe (COM(2012)0124 – C7-0084/2012 – 2012/0060(COD))(1)

P7_TA(2014)0027 A7-0454/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de regulament Titlul 1 Propunere de Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice a Uniunii și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele achizițiilor publice din țări terțe privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice și a concesiunilor din Uniune și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele achizițiilor publice și ale concesiunilor din țări terțe (Text cu relevanță pentru SEE) (Text cu relevanță pentru SEE) Amendamentul 2 Propunere de regulament Referirea 3 a (nouă) având în vedere directivele revizuite privind achizițiile publice (2011/0438(COD), 2011/0439(COD) și 2011/0437(COD); Amendamentul 3 Propunere de regulament Referirea 3 b (nouă) având în vedere Acordul multilateral revizuit privind achizițiile publice (AAP); Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 1 (1)   Articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că Uniunea trebuie să definească și să desfășoare politici comune și acțiuni și să acționeze pentru asigurarea unui nivel înalt de cooperare în toate domeniile relațiilor internaționale, în scopul, printre altele, de a încuraja integrarea tuturor țărilor în economia mondială, inclusiv prin eliminarea treptată a barierelor în calea comerțului internațional. (1)   Articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că Uniunea trebuie să definească și să desfășoare politici comune și acțiuni și să acționeze pentru asigurarea unui nivel înalt de cooperare în toate domeniile relațiilor internaționale, în scopul, printre altele, de a-și proteja valorile, interesele fundamentale, securitatea, independența și integritatea și de a încuraja integrarea tuturor țărilor în economia mondială, inclusiv prin eliminarea treptată a barierelor în calea comerțului internațional. Amendamentul 86 Propunere de regulament Considerentul 4 a (nou) (4a)  Acordul multilateral al OMC privind achizițiile publice revizuit (AAP) prevede doar un acces limitat al întreprinderilor din Uniune la piețele de achiziții publice din țările terțe și se aplică doar unui număr limitat al membrilor OMC, semnatari ai AAP. AAP revizuit a fost ratificat de Uniune în decembrie 2013. Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 5 (5)   În cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și prin relațiile sale bilaterale, Uniunea susține o deschidere ambițioasă a piețelor internaționale ale achizițiilor publice ale Uniunii și ale partenerilor săi comerciali, într-un spirit de reciprocitate și avantaje pentru toate părțile. (5)   În cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și prin relațiile sale bilaterale, Uniunea susține o deschidere ambițioasă a piețelor internaționale ale achizițiilor publice și concesiunilor din Uniune și ale partenerilor săi comerciali, într-un spirit de reciprocitate și beneficiu reciproc. Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 5 a (nou) (5a)  Achizițiile publice constituie o parte importantă din produsul intern brut al Uniunii și, prin urmare, ar trebui utilizate pentru a consolida potențialul UE de inovare și producție industrială. În vederea aplicării unei strategii privind politica industrială sustenabilă în Uniune, ofertele inechitabile care includ bunuri și/sau servicii originare din afara Uniunii ar trebui așadar excluse. În același timp, ar trebui asigurate condiții echitabile și de reciprocitate pentru accesul pe piață al sectoarelor industriale ale Uniunii. Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 5 b (nou) (5b)  Politica comercială a Uniunii ar trebui să contribuie la reducerea sărăciei la nivel mondial, prin promovarea îmbunătățirii condițiilor de muncă, a sănătății și siguranței la locul de muncă și a drepturilor fundamentale. Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 6 (6)   Multe țări terțe sunt reticente față de deschiderea propriilor piețe de achiziții publice pentru concurența internațională sau față de a-și deschide piețele mai mult decât au făcut-o până în prezent. În consecință, operatorii economici din Uniune se confruntă cu practici restrictive de achiziții din partea multor parteneri comerciali ai Uniunii. Respectivele practici restrictive privind achizițiile duc la pierderea unor oportunități comerciale importante. (6)   Multe țări terțe sunt reticente față de deschiderea propriilor piețe de achiziții publice și concesiuni pentru concurența internațională sau față de a-și deschide piețele mai mult decât au făcut-o până în prezent. În consecință, operatorii economici din Uniune se confruntă cu practici restrictive de achiziții din partea multor parteneri comerciali ai Uniunii. Respectivele practici restrictive privind achizițiile duc la pierderea unor oportunități comerciale importante. Amendamentul 87 Propunere de regulament Considerentul 7 (7)  Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale10 și Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii11 conțin doar câteva dispoziții referitoare la dimensiunea externă a politicii de achiziții publice a Uniunii, în special articolele 58 și 59 din Directiva 2004/17/CE. Aceste dispoziții au însă doar o sferă de aplicare limitată și, din cauza lipsei orientărilor, nu sunt aplicate prea mult de entitățile contractante. (7)  Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale10 și Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii11 conțin doar câteva dispoziții referitoare la dimensiunea externă a politicii de achiziții publice a Uniunii, în special articolele 58 și 59 din Directiva 2004/17/CE. Aceste dispoziții au avut însă doar o sferă de aplicare limitată și, din cauza lipsei orientărilor, nu au fost aplicate prea mult de entitățile contractante, impunându-se astfel înlocuirea lor cu dispoziții mai concise și mai ușor de aplicat. __________________ __________________ 10 JO L 134, 30.4.2004, p. 1. 10 JO L 134, 30.4.2004, p. 1. 11 JO L 134, 30.4.2004, p. 114. 11 JO L 134, 30.4.2004, p. 114. Amendamentul 88 Propunere de regulament Considerentul 7 a (nou) (7a)  Accesul la piețele de achiziții publice din Uniune trebuie asigurat pentru ofertanții din țările terțe în conformitate cu directivele 2014/.../UE12 , 2014/.../UE13 și 2014/.../UE14 ale Parlamentului European și ale Consiliului. __________________ 12 Directiva 2014/.../UE a Parlamentului European și a Consiliului din ... privind achizițiile publice (JO L ...). 13 Directiva 2014/.../UE a Parlamentului European și a Consiliului din ... privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (JO L ...). 14 Directiva 2014/.../UE a Parlamentului European și a Consiliului din ... privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L ...). Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 8 (8)   În conformitate cu articolul 207 din TFUE, politica comercială comună în domeniul achizițiilor publice trebuie să se bazeze pe principii uniforme. (8)   În conformitate cu articolul 207 din TFUE, politica comercială comună în domeniul achizițiilor publice și al concesiunilor trebuie să se bazeze pe principii uniforme. Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 9 (9)   În interesul securității juridice a operatorilor economici și a autorităților/entităților contractante din Uniune și din țările terțe, angajamentele internaționale referitoare la accesul pe piață pe care și le-a asumat Uniunea Europeană față de țările terțe în domeniul achizițiilor publice trebuie să se reflecte în ordinea juridică a UE, asigurând astfel aplicarea eficientă a acestora. Comisia trebuie să elaboreze niște orientări referitoare la aplicarea angajamentelor internaționale existente ale Uniunii Europene privind accesul pe piață. Aceste orientări trebuie actualizate periodic și trebuie să ofere informații ușor de folosit. (9)   În interesul securității juridice a operatorilor economici și a autorităților/entităților contractante din Uniune și din țările terțe, angajamentele internaționale referitoare la accesul pe piață pe care și le-a asumat Uniunea Europeană față de țările terțe în domeniul achizițiilor publice și al concesiunilor ar trebui să se reflecte în ordinea juridică a UE, asigurând astfel aplicarea eficientă a acestora. Comisia ar trebui să elaboreze niște orientări referitoare la aplicarea angajamentelor internaționale existente ale Uniunii Europene privind accesul pe piață. Aceste orientări ar trebui actualizate periodic și ar trebui să ofere informații ușor de folosit. Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 9 a (nou) (9a)  Comisia ar trebui să se asigure că nu finanțează programe în cadrul cărora se atribuie și se pun în aplicare contracte publice internaționale într-un mod care nu este conform cu principiile stabilite în directivele privind achizițiile publice (2011/0438(COD), 2011/0439(COD) și 2011/0437(COD)). Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 10 (10)   Obiectivele de a îmbunătăți accesul operatorilor economici din UE pe piețele achizițiilor publice din anumite țări terțe protejate prin măsuri restrictive referitoare la achiziții publice și de a menține condiții egale de concurență în cadrul pieței unice europene impun ca tratarea bunurilor și a serviciilor din țări terțe care nu fac obiectul angajamentelor internaționale ale Uniunii să fie armonizată în întreaga Uniune Europeană. (10)   Obiectivele de a îmbunătăți accesul operatorilor economici din UE pe piețele achizițiilor publice și ale concesiunilor din anumite țări terțe protejate prin măsuri restrictive referitoare la achiziții publice și de a menține condiții egale de concurență în cadrul pieței unice europene impun ca tratarea bunurilor și a serviciilor din țări terțe care nu fac obiectul angajamentelor internaționale ale Uniunii să fie armonizată în întreaga Uniune Europeană. Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 11 (11)  În acest scop, regulile de origine trebuie stabilite astfel încât autoritățile/entitățile contractante să știe dacă bunurile și serviciile fac obiectul angajamentelor internaționale ale Uniunii Europene. Originea unui bun trebuie stabilită în conformitate cu articolele 22-26 din Regulamentul (CE) nr. 2913/1992 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar12. În conformitate cu acest regulament, bunurile trebuie considerate ca fiind bunuri din Uniune atunci când sunt obținute sau produse în întregime în Uniune. Bunurile în producerea cărora au intervenit una sau mai multe țări terțe sunt considerate originare din țara în care au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, justificate economic, efectuată într-o întreprindere echipată în acest scop și din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu de fabricație important. Originea unui serviciu trebuie stabilită pe baza originii persoanei fizice sau juridice care îl prestează. Orientările menționate în considerentul 9 trebuie să vizeze aplicarea în practică a regulilor de origine. (11)  În acest scop, regulile de origine ar trebui stabilite astfel încât autoritățile/entitățile contractante să știe dacă bunurile și serviciile fac obiectul angajamentelor internaționale ale Uniunii Europene. Originea unui bun ar trebui stabilită în conformitate cu articolele 59-63 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, inclusiv cu dispozițiile suplimentare de adoptat în temeiul articolului 65 din acest regulament. În conformitate cu acest regulament, bunurile ar trebui considerate ca fiind bunuri din Uniune atunci când sunt obținute sau produse în întregime în Uniune. Bunurile în producerea cărora au intervenit una sau mai multe țări terțe sunt considerate originare din țara în care au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, justificate economic, efectuată într-o întreprindere echipată în acest scop și din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu de fabricație important. Originea unui serviciu ar trebui stabilită pe baza originii persoanei fizice sau juridice care îl prestează. Stabilirea originii unui serviciu ar trebui să se facă în conformitate cu principiile Acordului General privind Comerțul cu Servicii (GATS) al OMC. Dispozițiile care determină regulile de origine pentru servicii ar trebui să prevină eludarea restricțiilor privind accesul la piața de achiziții publice a Uniunii prin constituirea unor societăți de tip „cutie poștală”. Orientările menționate în considerentul 9 ar trebui să vizeze aplicarea în practică a regulilor de origine. _____________ 12JO L 302, 19.10.1992, p. 1 Amendamentele 14 și 89 Propunere de regulament Considerentul 12 (12)   Comisia trebuie să evalueze dacă ar trebui să aprobe excluderea, de către autoritățile/entitățile contractante în sensul Directivelor [2004/17/CE, 2004/18/CE și al Directivei [….] a Parlamentului European și a Consiliului din [….]…. privind atribuirea contractelor de concesiune13, din procedurile de atribuire a contractelor, în ceea ce privește contractele cu o valoare estimată egală cu sau mai mare de 5 000 000 EUR, a bunurilor și serviciilor care nu fac obiectul angajamentelor internaționale asumate de Uniunea Europeană. (12)   În cazul în care inițiază o anchetă externă privind achizițiile pentru a determina dacă se poate constata sau nu o lipsă de reciprocitate semnificativă în ceea ce privește accesul la piețele de achiziții publice din țările terțe, Comisia ar trebui să evalueze dacă aprobă excluderea de către autoritățile/entitățile contractante în sensul Directivelor [2004/17/CE, 2004/18/CE și al Directivei [….] a Parlamentului European și a Consiliului din [….]…. privind atribuirea contractelor de concesiune13 a bunurilor și serviciilor care nu fac obiectul unor angajamente internaționale asumate de Uniunea Europeană din procedurile de atribuire a contractelor, în ceea ce privește procedurile de atribuire a contractelor sau concesiunilor cu o valoare estimată mai mare sau egală cu 5 000 000 EUR. Aceasta nu privește procedurile de atribuire a contractelor de bunuri și servicii originare din țări din Spațiul Economic European, conform regulilor de origine aplicabile, a contractelor de bunuri și servicii originare din țări care beneficiază de regimul „Totul în afară de arme” conform anexei IV la Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului1, precum și a contractelor de bunuri și servicii originare din țări în curs de dezvoltare care sunt considerate vulnerabile din cauza lipsei diversificării și a integrării insuficiente în sistemul comercial internațional conform definiției din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 978/2012. ________________ ________________ 13 JO L…. 13 JO L…. 13a Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului (JO L 303, 31.10.2012, p. 1). Amendamentele 15 și 90 Propunere de regulament Considerentul 13 (13)   Din considerente de transparență, autoritățile/entitățile contractante care intenționează să își utilizeze competențele, în conformitate cu prezentul regulament, pentru a exclude ofertele ce conțin bunuri și/sau servicii originare din afara Uniunii Europene, în cadrul cărora valoarea bunurilor sau a serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri depășește 50 % din valoarea totală a bunurilor sau serviciilor respective din procedurile de atribuire a contractelor trebuie să informeze operatorii economici în legătură cu acest lucru prin anunțul de participare publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. (13)   Din considerente de transparență, autoritățile/entitățile contractante care intenționează să își utilizeze competențele, în conformitate cu prezentul regulament, pentru a exclude ofertele ce conțin bunuri și/sau servicii originare din afara Uniunii Europene, în cadrul cărora valoarea bunurilor sau a serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri depășește 50% din valoarea totală a bunurilor sau serviciilor respective din procedurile de atribuire a contractelor sau a concesiunilor ar trebui să informeze operatorii economici în legătură cu acest lucru în partea introductivă a „specificațiilor tehnice” sau a „documentului descriptiv” prevăzute la articolul 2 punctul 15 din Directiva [2014/…/UE] privind achizițiile publice și la articolul 2 punctul 15 din Directiva [2014/…/UE] privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale ori în partea introductivă a „cerințelor tehnice și funcționale” menționate la articolul 2 punctul 13 din Directiva [2014/…/UE] privind atribuirea contractelor de concesiune. Amendamentul 16 Propunere de regulament Considerentul 15 (15)   Pentru contractele a căror valoare estimată este egală cu sau mai mare de 5 000 000 EUR, Comisia trebuie să aprobe excluderea planificată dacă acordul internațional privind accesul pe piață în domeniul achizițiilor publice existent între Uniune și țara de unde sunt originare bunurile și/sau serviciile conține, pentru bunurile și/sau serviciile pentru care este propusă excluderea respectivă, rezerve explicite privind accesul pe piață formulate de Uniune. Dacă nu există un astfel de acord, Comisia trebuie să aprobe excluderea dacă țara terță menține măsuri restrictive referitoare la achiziții publice care duc la o lipsă a reciprocității substanțiale în privința deschiderii pieței între Uniune și respectiva țară terță. Trebuie să se considere că lipsește o reciprocitate substanțială atunci când măsurile restrictive referitoare la achiziții duc la discriminări grave și repetate ale operatorilor economici, bunurilor și serviciilor din UE. (15)   Pentru contractele și concesiunile a căror valoare estimată este egală cu sau mai mare de 5 000 000 EUR, Comisia ar trebui să aprobe excluderea planificată dacă acordul internațional privind accesul pe piață în domeniul achizițiilor publice și al concesiunilor existent între Uniune și țara de unde sunt originare bunurile și/sau serviciile conține, pentru bunurile și/sau serviciile pentru care este propusă excluderea respectivă, rezerve explicite privind accesul pe piață formulate de Uniune. Dacă nu există un astfel de acord, Comisia ar trebui să aprobe excluderea dacă țara terță menține măsuri restrictive referitoare la achiziții publice în domeniul achizițiilor sau al atribuirii de concesiuni care duc la o lipsă a reciprocității substanțiale în privința deschiderii pieței între Uniune și respectiva țară terță. Ar trebui să se considere că lipsește o reciprocitate substanțială atunci când măsurile restrictive referitoare la achiziții în domeniul achizițiilor sau al atribuirii de concesiuni duc la discriminări grave și repetate ale operatorilor economici, bunurilor și serviciilor din UE sau în măsura în care nerespectarea dispozițiilor dreptului internațional în domeniul muncii, enumerate în anexa XI la Directiva privind achizițiile publice [...] (2014) și în anexa XIV la Directiva privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale [...] (2014), de către autoritățile publice a dus la dificultățile întâmpinate și raportate Comisiei de întreprinderile europene atunci când acestea au încercat să obțină atribuirea de contracte de achiziții și concesiuni în țări terțe. Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 16 (16)   Atunci când evaluează existența unei lipse a reciprocității substanțiale, Comisia trebuie să examineze în ce măsură legislația referitoare la achizițiile publice din țara în cauză asigură transparența în conformitate cu standardele internaționale în domeniul achizițiilor publice și împiedică orice fel de discriminare a bunurilor, serviciilor și operatorilor economici din Uniune. În plus, Comisia trebuie să examineze în ce măsură autoritățile publice și/sau entitățile contractante individuale mențin sau adoptă practici discriminatorii față de bunurile, serviciile și operatorii economici din Uniune. (16)   Atunci când evaluează existența unei lipse a reciprocității substanțiale, Comisia ar trebui să examineze în ce măsură legislația referitoare la achizițiile publice și concesiunile din țara în cauză asigură transparența în conformitate cu standardele internaționale în domeniul achizițiilor publice și al concesiunilor și împiedică orice fel de discriminare a bunurilor, a serviciilor și a operatorilor economici din Uniune. În plus, Comisia ar trebui să examineze în ce măsură autoritățile publice și/sau entitățile contractante individuale mențin sau adoptă practici discriminatorii față de bunurile, serviciile și operatorul economic din Uniune sau în ce măsură nerespectarea dispozițiilor dreptului internațional în domeniul muncii, enumerate în anexa XI la Directiva privind achizițiile publice [...] (2014) și în anexa XIV la Directiva privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale [...] (2014), de către autoritățile publice a dus la dificultățile întâmpinate și raportate Comisiei de întreprinderile europene atunci când acestea au încercat să obțină atribuirea de contracte de achiziții și concesiuni în țări terțe. Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 16 a (nou) (16a)  Atunci când evaluează oferte care includ bunuri și/sau servicii originare din afara Uniunii, autoritățile contractante și Comisia ar trebui să asigure respectarea criteriilor pentru un comerț echitabil, precum și respectarea drepturilor în domeniul muncii și a standardelor de mediu, astfel cum sunt prevăzute la articolul 15 alineatul (2), precum și în anexa XI la Directiva privind achizițiile publice [...] (2014) XXX. Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 17 (17)   Comisia trebuie să poată împiedica o excludere planificată să producă un posibil efect negativ asupra negocierilor comerciale aflate în desfășurare cu țara în cauză. Prin urmare, Comisia trebuie să poată adopta, în cazul în care o țară se angajează în negocieri importante cu Uniunea în ceea ce privește accesul pe piață în domeniul achizițiilor publice și Comisia consideră că există perspective rezonabile de a elimina practicile restrictive de achiziții publice în viitorul apropiat, un act de punere în aplicare care să prevadă că bunurile și serviciile din țara respectivă nu trebuie excluse din procedurile de atribuire a contractelor pentru o perioadă de un an. (17)   Comisia ar trebui să poată împiedica eventualele efecte negative ale unei excluderi planificate asupra negocierilor comerciale aflate în desfășurare cu țara în cauză. Prin urmare, Comisia ar trebui să poată adopta, în cazul în care o țară se angajează în negocieri importante cu Uniunea în ceea ce privește accesul pe piață în domeniul achizițiilor publice și/sau al concesiunilor și Comisia consideră că există perspective rezonabile de a elimina practicile restrictive de achiziții publice și/sau de concesiuni în viitorul apropiat, un act de punere în aplicare care să prevadă că bunurile și serviciile din țara respectivă nu ar trebui excluse din procedurile de atribuire a contractelor pentru o perioadă de un an. Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 18 (18)   Dat fiind că accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața achizițiilor publice din Uniune se încadrează în domeniul de aplicare al politicii comerciale comune, statele membre sau autoritățile/entitățile contractante ale acestora nu trebuie să poată restricționa accesul bunurilor sau al serviciilor din țări terțe la propriile proceduri de achiziții prin niciun fel de alte măsuri decât cele prevăzute în prezentul regulament. (18)   Dat fiind că accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața achizițiilor publice și a concesiunilor din Uniune se încadrează în domeniul de aplicare al politicii comerciale comune, statele membre sau autoritățile/entitățile contractante ale acestora nu ar trebui să poată restricționa accesul bunurilor sau al serviciilor din țări terțe la propriile proceduri de achiziții prin niciun fel de alte măsuri decât cele prevăzute în prezentul regulament sau în legislația relevantă a Uniunii. Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 19 (19)   Având în vedere dificultatea mai mare a autorităților/entităților contractante de a evalua explicațiile ofertanților, în contextul ofertelor care conțin bunuri și/sau servicii provenind din afara Uniunii Europene în cazul cărora valoarea bunurilor sau a serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri depășește 50 % din valoarea totală a acestor bunuri sau servicii, este necesar să se asigure o mai mare transparență în tratarea ofertelor anormal de scăzute. Pe lângă normele prevăzute la articolul 69 din Directiva privind achizițiile publice și la articolul 79 din Directiva privind achizițiile realizate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, autoritatea/entitatea contractantă care intenționează să accepte o astfel de ofertă anormal de scăzută trebuie să-i informeze pe ceilalți ofertanți în scris în legătură cu acest lucru, inclusiv cu privire la motivele caracterului anormal de scăzut al prețului sau al costurilor percepute. Acest fapt permite ofertanților respectivi să contribuie la o evaluare mai exactă a capacității ofertantului câștigător de a executa pe deplin contractul în condițiile prevăzute în documentația aferentă procedurii de achiziții. Prin urmare, aceste informații suplimentare ar duce la crearea unor condiții de concurență mai echitabile pe piața UE a achizițiilor publice. (19)   Având în vedere dificultatea mai mare a autorităților/entităților contractante de a evalua explicațiile ofertanților, în contextul ofertelor care conțin bunuri și/sau servicii provenind din afara Uniunii Europene în cazul cărora valoarea bunurilor sau a serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri depășește 50 % din valoarea totală a acestor bunuri sau servicii, este necesar să se asigure o mai mare transparență în tratarea ofertelor anormal de scăzute. Ofertele care par anormal de scăzute în raport cu lucrările, bunurile sau serviciile ar putea să se bazeze pe ipoteze sau practici necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, economic sau juridic. Pe lângă normele prevăzute la articolul 69 din Directiva 2014/XXX/UE a Parlamentului European și a Consiliului13a și la articolul 79 din Directiva 2014/XXX/UE a Parlamentului European și a Consiliului13b, autoritatea/entitatea contractantă care intenționează să accepte o astfel de ofertă anormal de scăzută ar trebui să îi informeze pe ceilalți ofertanți în scris în legătură cu acest lucru, inclusiv cu privire la motivele caracterului anormal de scăzut al prețului sau al costurilor percepute. Dacă ofertantul nu poate furniza o explicație satisfăcătoare, autoritatea contractantă ar trebui să aibă dreptul de a refuza oferta. Acest fapt permite ofertanților respectivi să contribuie la o evaluare mai exactă a capacității ofertantului câștigător de a executa pe deplin contractul în condițiile prevăzute în documentația aferentă procedurii de achiziții. Prin urmare, aceste informații suplimentare ar duce la crearea unor condiții de concurență mai echitabile pe piața UE a achizițiilor publice. _________________ 13a Directiva 2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice (JO XXX) (2011/0438(COD)). 13b Directiva 2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (JO XXX) (2011/0439(COD)). Amendamentele 22 și 91 Propunere de regulament Considerentul 20 (20)   Comisia trebuie să poată iniția în orice moment, din proprie inițiativă sau în urma unei cereri a părților interesate ori a unui stat membru, o anchetă externă în materie de achiziții cu privire la practicile restrictive de achiziții pe care se presupune că le-ar menține o țară terță. În special, aceasta trebuie să țină seama de faptul că Comisia a aprobat o serie de excluderi planificate referitoare la o țară terță în temeiul articolului 6 alineatul (2) din prezentul regulament. Aceste proceduri de anchetă nu ar trebui să aducă atingere Regulamentului (CE) nr. 3286/94 al Consiliului din 22 decembrie 1994 privind adoptarea procedurilor comunitare în domeniul politicii comerciale comune în vederea asigurării exercitării de către Comunitate a drepturilor care îi sunt conferite de normele comerțului internațional, în special de cele instituite sub egida Organizației Mondiale a Comerțului (OMC)14. (20)   Comisia ar trebui să poată iniția în orice moment, din proprie inițiativă sau în urma unei cereri a părților interesate ori a unui stat membru, o anchetă externă în materie de achiziții cu privire la practicile restrictive de achiziții și concesiuni pe care se presupune că le-ar menține o țară terță. În decizia sa de a iniția o anchetă externă, Comisia trebuie să țină seama de numărul de cereri depuse de autoritățile/entitățile contractante sau de statele membre. Aceste proceduri de anchetă nu ar trebui să aducă atingere Regulamentului (CE) nr. 3286/94 al Consiliului din 22 decembrie 1994 privind adoptarea procedurilor comunitare în domeniul politicii comerciale comune în vederea asigurării exercitării de către Comunitate a drepturilor care îi sunt conferite de normele comerțului internațional, în special de cele instituite sub egida Organizației Mondiale a Comerțului14. ________________ ________________ 14.JO L 349, 31.12.1994 14.JO L 349, 31.12.1994 Amendamentul 23 Propunere de regulament Considerentul 21 (21)   În cazul în care Comisia, pe baza informațiilor aflate la dispoziția sa, are motive să creadă că o țară terță a adoptat sau menține o practică restrictivă de achiziții publice, aceasta trebuie să poată iniția o anchetă. Dacă se confirmă existența unei practici restrictive privind achizițiile publice într-o țară terță, Comisia trebuie să invite țara în cauză să participe la consultări cu scopul de a ameliora oportunitățile de achiziții pentru operatorii economici, bunuri și servicii în cadrul achizițiilor publice din țara respectivă. (21)   În cazul în care Comisia, pe baza informațiilor aflate la dispoziția sa, are motive să creadă că o țară terță a adoptat sau menține o practică restrictivă de achiziții publice și de concesiuni, aceasta ar trebui să poată iniția o anchetă. Dacă se confirmă existența unei practici restrictive privind achizițiile publice într-o țară terță, Comisia ar trebui să invite țara în cauză să participe la consultări cu scopul de a ameliora oportunitățile de achiziții pentru operatorii economici, bunuri și servicii în cadrul achizițiilor publice din țara respectivă. Amendamentul 24 Propunere de regulament Considerentul 22 (22)   Dacă consultările cu țara în cauză nu duc la o ameliorare suficientă a oportunităților de achiziții pentru operatorii economici, bunurile și serviciile din UE, Comisia trebuie să ia măsuri restrictive adecvate. (22)   Dacă consultările cu țara în cauză nu duc la o ameliorare suficientă a oportunităților de achiziții pentru operatorii economici, bunurile și serviciile din UE într-un termen rezonabil sau dacă măsurile de remediere/corective luate de țara terță respectivă nu sunt considerate satisfăcătoare, Comisia trebuie să ia măsuri restrictive adecvate. Amendamentul 25 Propunere de regulament Considerentul 23 (23)   Aceste măsuri pot implica excluderea obligatorie a anumitor bunuri și servicii din țări terțe din procedurile de achiziții publice din Uniunea Europeană sau pot aplica ofertelor alcătuite din bunuri sau servicii originare din țara respectivă o penalizare obligatorie privind prețul. Pentru a evita eludarea acestor măsuri, este posibil să fie necesară și excluderea anumitor persoane juridice aflate sub control străin sau în proprietate străină stabilite în Uniunea Europeană, care nu sunt implicate în activități comerciale semnificative astfel încât să aibă o legătură directă și efectivă cu economia unui stat membru în cauză. Măsurile adecvate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu practicile restrictive de achiziții pentru care sunt aplicate. (23)   Aceste măsuri pot implica excluderea obligatorie a anumitor bunuri și servicii din țări terțe din procedurile de achiziții publice sau din procedurile de atribuire a concesiunilor din Uniunea Europeană sau pot aplica ofertelor alcătuite din bunuri sau servicii originare din țara respectivă o penalizare obligatorie privind prețul. Pentru a evita eludarea acestor măsuri, este posibil să fie necesară și excluderea anumitor persoane juridice aflate sub control străin sau în proprietate străină stabilite în Uniunea Europeană, care nu sunt implicate în activități comerciale semnificative astfel încât să aibă o legătură directă și efectivă cu economia unui stat membru în cauză. Măsurile adecvate nu ar trebui să fie disproporționate în raport cu practicile restrictive de achiziții pentru care sunt aplicate și ar trebui să se aplice pe o perioadă de cel mult cinci ani, care poate fi prelungită cu cinci ani. Amendamentul 26 Propunere de regulament Considerentul 24 a (nou) (24a)  Este, de asemenea, imperativ ca, în vederea unei integrări adecvate a cerințelor de mediu, sociale și de muncă, autoritățile contractante să adopte măsuri relevante pentru a asigura respectarea obligațiilor din legislația socială, a muncii și a mediului care se aplică în locul în care sunt executate lucrările și care decurg din obligațiile internaționale, din legile, reglementările, decretele și deciziile de la nivel național și de la nivelul Uniunii, precum și din contractele colective de muncă. Amendamentul 27 Propunere de regulament Considerentul 26 (26)   În contextul politicii globale a Uniunii referitoare la țările cel mai puțin dezvoltate prevăzută, printre altele, în Regulamentul (CE) nr. 732/2008 al Consiliului din 22 iulie 2008 de aplicare a unui sistem de preferințe tarifare generalizate pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2011, este necesar ca bunurile și serviciile din aceste țări să fie asimilate bunurilor și serviciilor din Uniune. (26)   În contextul obiectivului politicii globale a Uniunii de a sprijini creșterea economică a țărilor în curs de dezvoltare și integrarea acestora în lanțul valoric global, care stă la baza instituirii de către Uniune a unui sistem generalizat de preferințe conform Regulamentului (UE) nr. 978/2012, este oportun să se asimileze drept bunuri și servicii ale Uniunii bunurile și serviciile din țările cel mai puțin dezvoltate care beneficiază de regimul „Totul în afară de arme”, precum și bunurile și serviciile din țările în curs de dezvoltare considerate ca fiind vulnerabile din cauza lipsei diversificării și a integrării insuficiente în sistemul comercial internațional, conform definiției din anexele IV și respectiv VII la Regulamentul (UE) nr. 978/2012. Amendamentul 28 Propunere de regulament Considerentul 27 (27)   Pentru a reflecta în ordinea juridică a Uniunii Europene angajamentele internaționale privind accesul pe piață asumate în domeniul achizițiilor publice după adoptarea prezentului regulament, trebuie să se confere Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cu privire la modificări ale listei acordurilor internaționale anexate la prezentul regulament. De o importanță deosebită este faptul că, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia trebuie să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să garanteze transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu. (27)   Pentru a reflecta în ordinea juridică a Uniunii Europene angajamentele internaționale privind accesul pe piață asumate în domeniul achizițiilor publice și al concesiunilor după adoptarea prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificări ale listei acordurilor internaționale anexate la prezentul regulament. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu. Amendamentul 29 Propunere de regulament Considerentul 30 (30)  Comisia trebuie să transmită, cel puțin o dată la trei ani, un raport privind aplicarea prezentului regulament. (30)  Comisia trebuie să transmită, cel puțin o dată la trei ani, un raport privind aplicarea prezentului regulament. În cadrul raportului său, Comisia ar trebui să analizeze funcționarea prezentului regulament, precum și progresele înregistrate în privința asigurării reciprocității în ceea ce privește deschiderea piețelor de achiziții publice. Împreună cu cel de-al doilea raport privind aplicarea prezentului regulament, care are ca termen șase ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comisia ar trebui fie să facă o propunere de îmbunătățire a regulamentului, fie să menționeze motivele pentru care consideră că nu este nevoie să se modifice prezentul regulament. În cazul în care Comisia nici nu face o propunere, nici nu menționează motivele pentru care consideră că nu este nevoie să se modifice prezentul regulament, prezentul regulament ar trebui să nu se mai aplice. Amendamentul 30 Propunere de regulament Considerentul 31 (31)   În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar și adecvat, în vederea realizării obiectivului fundamental de a institui o politică externă comună în domeniul achizițiilor publice, să se stabilească norme cu privire la tratamentul aplicat bunurilor și serviciilor care nu fac obiectul angajamentelor internaționale ale Uniunii Europene. Prezentul regulament privind accesul operatorilor economici, al bunurilor și serviciilor din țări terțe nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 al treilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană, (31)   În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar și adecvat, în vederea realizării obiectivului fundamental de a institui o politică externă comună în domeniul achizițiilor publice și al concesiunilor, să se stabilească norme cu privire la tratamentul aplicat bunurilor și serviciilor care nu fac obiectul angajamentelor internaționale ale Uniunii Europene. Prezentul regulament privind accesul operatorilor economici, al bunurilor și serviciilor din țări terțe nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Amendamentul 31 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 (1)  Prezentul regulament stabilește norme referitoare la accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe la procedura de atribuire de contracte pentru executarea unor lucrări sau a unei opere, furnizarea de bunuri și prestarea de servicii de către autorități/entități contractante din Uniune și stabilește proceduri de sprijinire a negocierilor pe tema accesului bunurilor și serviciilor din Uniune la piețele de achiziții publice din țări terțe. (1)  Prezentul regulament stabilește norme referitoare la accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe la procedura de atribuire de contracte pentru executarea unor lucrări sau a unei lucrări, furnizarea de bunuri și prestarea de servicii de către autorități/entități contractante din Uniune și stabilește proceduri de sprijinire a negocierilor pe tema accesului bunurilor și serviciilor din Uniune la piețele de achiziții publice din țări terțe. Statele membre sau autoritățile/entitățile contractante ale acestora pot restricționa accesul bunurilor și serviciilor din țări terțe la procedurile lor de achiziții numai prin măsurile prevăzute de prezentul regulament sau prin legislația relevantă a Uniunii. Amendamentul 93 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 2 – paragraful 2 Prezentul regulament se aplică atribuirii contractelor în cazul cărora bunurile sau serviciile sunt achiziționate pentru uz public și nu în scopul revânzării ori în vederea utilizării în producția de bunuri sau în prestarea de servicii în scopul vânzării. Prezentul regulament se aplică atribuirii contractelor în cazul cărora bunurile sau serviciile sunt achiziționate pentru uz public și atribuirii de concesiuni de lucrări și servicii furnizate pentru uz public, și nu în scopul revânzării ori în vederea utilizării în producția de bunuri sau în prestarea de servicii în scopul vânzării. Amendamentul 33 Propunere de regulament Articolul 2 – alineatul 1 – litera a (a)   „furnizor” înseamnă persoanele fizice sau juridice care oferă pe piață bunuri; (a)   „operator economic” înseamnă orice persoană fizică sau juridică sau entitate publică sau grup de astfel de persoane și/sau entități care oferă pe piață execuția uneia sau a mai multor lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii; Amendamentul 34 Propunere de regulament Articolul 2 – alineatul 1 – litera b (b)   „prestator de servicii” înseamnă persoanele fizice sau juridice care prezintă pe piață oferte pentru executarea unor lucrări sau a unei opere ori servicii; (b)   „ofertant” înseamnă un operator economic care a depus o ofertă; Amendamentul 35 Propunere de regulament Articolul 2 – alineatul 1 – litera d (d)   „bunuri sau servicii care fac obiectul unor acorduri” înseamnă un bun sau un serviciu originare din țări cu care Uniunea a încheiat un acord internațional în domeniul achizițiilor publice, inclusiv angajamente privind accesul pe piață, și în cazul cărora se aplică acordul relevant. Anexa I la prezentul regulament conține o listă a acordurilor relevante; (d)   „bunuri sau servicii care fac obiectul unor acorduri” înseamnă un bun sau un serviciu originar din țări cu care Uniunea a încheiat un acord internațional în domeniul achizițiilor publice și al concesiunilor, inclusiv angajamente privind accesul pe piață, și în cazul cărora se aplică acordul relevant. Anexa I la prezentul regulament conține o listă a acordurilor relevante; [Această modificare se aplică întregului text legislativ supus examinării (adăugarea mențiunii privind concesiunile, atunci când se face referire la achizițiile publice); adoptarea regulamentului impune adaptări tehnice în întregul text.] Amendamentul 39 Propunere de regulament Articolul 2 – alineatul 1 – litera ga (nouă) (ga)  „lipsă de reciprocitate substanțială” înseamnă existența oricăror măsuri, proceduri sau practici legislative, administrative sau de reglementare, adoptate sau executate de autoritățile publice sau de entitățile contractante individuale dintr-o țară terță, care restricționează accesul pe piața achizițiilor publice sau a concesiunilor, în special prin lipsa transparenței în comparație cu standardele internaționale și prin acte cu putere de lege sau practici administrative discriminatorii, fapt ce conduce la un tratament discriminatoriu grav și recurent împotriva operatorilor economici, a bunurilor și a serviciilor din Uniune. Se consideră „lipsă de reciprocitate substanțială” și în cazul în care nerespectarea de către autoritățile publice a dispozițiilor din dreptul internațional al muncii enumerate în anexa XI la Directiva privind achizițiile publice [...] 2014 și în anexa XIV la Directiva privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale [...] (2014) a dus la dificultățile întâmpinate și raportate Comisiei de întreprinderile europene atunci când au încercat să obțină atribuirea de contracte și concesiuni în țări terțe. Amendamentul 36 Propunere de regulament Articolul 2 – alineatul 2 – litera b (b)  termenul „operator economic” include deopotrivă conceptul de furnizor și pe cel de prestator de servicii; eliminat Amendamentul 37 Propunere de regulament Articolul 2 – alineatul 2 – litera c (c)  operatorul economic care a depus o ofertă se numește „ofertant”; eliminat Amendamentul 38 Propunere de regulament Articolul 2 – alineatul 2 – litera e (e)   o „penalizare obligatorie privind prețul” se referă la o obligație a entităților contractante de a crește, sub rezerva anumitor excepții, prețul pentru serviciile și/sau bunurile originare din anumite țări terțe care au fost oferite în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor. (e)   o „penalizare obligatorie privind prețul” se referă la o obligație a entităților contractante de a crește, sub rezerva anumitor excepții, prețul pentru serviciile și/sau bunurile originare din anumite țări terțe care au fost oferite în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor sau al procedurilor de atribuire a concesiunilor. [Această modificare se aplică întregului text legislativ (adăugarea mențiunii privind „procedurile de atribuire a concesiunilor”, atunci când se face trimitere la „proceduri de atribuire a contractelor”, atât la singular, cât și la plural); dacă amendamentul este adoptat va fi necesară realizarea adaptărilor tehnice în întregul text.] Amendamentul 40 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 1 (1)  Originea unui bun se stabilește în conformitate cu articolele 22-26 din Regulamentul (CE) nr. 2913/1992 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar18. (1)  Originea unui bun trebuie stabilită în conformitate cu articolele 59-63 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, inclusiv cu dispozițiile suplimentare de adoptat în temeiul articolului 65 din acest regulament. __________________ 18 JO L 302, 19.10.1992, p. 1 Amendamentul 41 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – paragraful 1 – partea introductivă Originea unui serviciu se stabilește pe baza originii persoanei fizice sau juridice care îl prestează. Originea prestatorului de servicii se consideră a fi: Originea unui serviciu se stabilește pe baza originii persoanei fizice sau juridice care îl prestează. Originea operatorului economic care prestează serviciul se consideră a fi: Amendamentul 42 Propunere de regulament Articolul 4 Tratamentul acordat bunurilor și serviciilor care fac obiectul unor acorduri Tratamentul acordat bunurilor și serviciilor care fac obiectul unor acorduri La atribuirea contractelor pentru executarea unor lucrări și/sau a unei opere, pentru furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, autoritățile/entitățile contractante trebuie să acorde bunurilor și serviciilor care fac obiectul unor acorduri același tratament ca și cel acordat bunurilor și serviciilor originare din Uniunea Europeană. La atribuirea contractelor pentru executarea unor lucrări și/sau a unei lucrări, pentru furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii sau la atribuirea concesiunilor pentru lucrări sau servicii, autoritățile/entitățile contractante acordă bunurilor și serviciilor care fac obiectul unor acorduri același tratament ca și cel acordat bunurilor și serviciilor originare din Uniune. Bunurile sau serviciile originare din țările cel mai puțin dezvoltate enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 732/2008 sunt tratate ca bunuri și servicii care fac obiectul unor acorduri. Bunurile sau serviciile originare din țările cel mai puțin dezvoltate enumerate în anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului sau din țările în curs de dezvoltare care sunt considerate a fi vulnerabile din cauza lipsei diversificării și a integrării insuficiente în sistemul comercial internațional și în economia mondială, în sensul definiției din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 978/2012, sunt tratate ca bunuri și servicii care fac obiectul unor acorduri. Amendamentul 43 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 (1)   La cererea autorităților/entităților contractante, Comisia evaluează dacă este cazul să aprobe, pentru contractele cu o valoare estimată egală cu sau mai mare de 5 000 000 EUR, exclusiv TVA, excluderea din procedurile de atribuire a contractelor a ofertelor care cuprind bunuri sau servicii originare din afara Uniunii, dacă valoarea bunurilor sau a serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri depășește 50 % din valoarea totală a bunurilor sau a serviciilor care constituie oferta, în condițiile prezentate în continuare. (1)   Atunci când Comisia inițiază o anchetă externă în materie de achiziții conform articolului 8, Comisia, la cererea autorităților/entităților contractante și după publicarea anunțului de inițiere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, evaluează dacă este cazul să aprobe, pentru contractele cu o valoare estimată egală cu sau mai mare de 5 000 000 EUR, fără TVA, excluderea din procedurile de atribuire a contractelor a ofertelor care cuprind bunuri sau servicii originare din afara Uniunii, dacă valoarea bunurilor sau a serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri depășește 50 % din valoarea totală a bunurilor sau a serviciilor care constituie oferta, în condițiile prezentate în continuare. Amendamentul 44 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 2 – paragraful 1 Dacă autoritățile/entitățile contractante intenționează să solicite excluderea din procedurile de atribuire a contractelor pe baza alineatului (1), ele indică acest lucru în anunțul de participare pe care îl publică în temeiul articolului 35 din Directiva 2004/18/CE sau al articolului 42 din Directiva 2004/17/CE sau al articolului 26 din Directiva privind atribuirea contractelor de concesiune. Dacă autoritățile/entitățile contractante intenționează să solicite excluderea din procedurile de atribuire a contractelor pe baza alineatului (1), ele indică acest lucru în mod clar, în partea introductivă a „specificațiilor tehnice” sau a „documentului descriptiv” prevăzute la articolul 2 alineatul (15) din Directiva [2014/…/UE] privind achizițiile publice și din Directiva [2014/…/UE] privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale ori în partea introductivă a „cerințelor tehnice și funcționale” menționate la articolul 2 alineatul (13) din Directiva [2014/…/UE] privind atribuirea contractelor de concesiune. Amendamentul 45 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 2 – paragraful 3 În cazul în care autoritățile/entitățile contractante primesc oferte care îndeplinesc condițiile de la alineatul (1) pentru care intenționează să solicite excluderea din motivul respectiv, ele notifică Comisia. În timpul procedurii de notificare, autoritatea/entitatea contractantă își poate continua analiza ofertelor. În cazul în care autoritățile/entitățile contractante primesc oferte care îndeplinesc condițiile de la alineatul (1) pentru care intenționează să solicite excluderea din motivul respectiv, ele notifică acest lucru Comisiei în termen de opt zile calendaristice. În timpul procedurii de notificare, autoritatea/entitatea contractantă își poate continua analiza ofertelor. Amendamentul 46 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 2 – paragraful 4 – litera b (b)  descrierea obiectului contractului; (b)  descrierea obiectului contractului sau al concesiunii; Amendamentul 47 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 2 – paragraful 4 – litera da (nouă) (da)  dacă este cazul, orice alte informații considerate utile de Comisie. Amendamentul 48 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 3 – paragraful 5 Comisia poate solicita informații suplimentare autorității/entității contractante. eliminat Amendamentul 49 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 2 – paragraful 6 Informațiile respective se transmit în termen de opt zile lucrătoare, începând cu prima zi lucrătoare care urmează datei la care autoritatea/entitatea contractantă respectivă primește cererea de informații suplimentare. Dacă Comisia nu primește niciun fel de informații în acest termen, perioada stabilită la alineatul (3) se suspendă până ce Comisia primește informațiile solicitate. Informațiile respective se transmit în termen de opt zile calendaristice, începând cu prima zi calendaristică care urmează datei la care autoritatea/entitatea contractantă respectivă primește cererea de informații suplimentare. Dacă Comisia nu primește niciun fel de informații în acest termen, perioada stabilită la alineatul (3) se suspendă până ce Comisia primește informațiile solicitate. Amendamentul 50 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 3 (3)  Pentru contractele menționate la alineatul (1), Comisia adoptă un act de punere în aplicare privind aprobarea excluderii planificate în termen de două luni începând cu prima zi lucrătoare care urmează datei la care Comisia primește notificarea. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 17 alineatul (2). Această perioadă poate fi prelungită o dată cu maximum două luni în cazuri justificate corespunzător, în special dacă informațiile conținute în notificare sau în documentele anexate la aceasta sunt incomplete sau inexacte ori dacă faptele raportate suferă modificări substanțiale. Dacă, la sfârșitul acestei perioade de două luni sau a perioadei prelungite, Comisia nu a adoptat nicio decizie, nici de aprobare, nici de respingere a excluderii, se consideră că excluderea a fost respinsă de Comisie. (3)  În cazul în care constată, pentru bunurile și/sau serviciile pentru care se propune excluderea, o lipsă de reciprocitate substanțială în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (1) litera (ga), Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care aprobă excluderea ofertanților vizați de anchetă, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 17 alineatul (2). Actul de punere în aplicare se adoptă în termen de o lună începând din prima zi calendaristică de la primirea cererii menționate la alineatul (1). Această perioadă poate fi prelungită o dată cu maximum o lună în cazuri justificate corespunzător, în special dacă informațiile conținute în notificare sau în documentele anexate la aceasta sunt incomplete sau inexacte ori dacă faptele raportate suferă modificări substanțiale. Dacă, la sfârșitul acestei perioade de o lună sau a perioadei prelungite, Comisia nu a adoptat nicio decizie, nici de aprobare, nici de respingere a excluderii, se consideră că excluderea a fost respinsă de Comisie. Această excludere rămâne o măsură cu caracter temporar în așteptarea rezultatelor anchetei externe în materie de achiziții prevăzute la articolul 8, a concluziilor procedurii de consultare prevăzute la articolul 9 și, după caz, a adoptării unor eventuale măsuri care să limiteze accesul bunurilor și serviciilor care nu fac obiectul unui acord pe piața achizițiilor publice din Uniune, în temeiul articolului 10. Amendamentul 51 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 4 – paragraful 1 – litera b (b)   dacă nu există un acord precum cel menționat la litera (a), iar țara terță menține măsuri restrictive referitoare la achiziții care duc la o lipsă de reciprocitate substanțială în privința deschiderii pieței între Uniune și țara terță în cauză. (b)   dacă nu există un acord precum cel menționat la litera (a), iar țara terță menține măsuri restrictive referitoare la achiziții sau la atribuirea concesiunilor care duc la o lipsă de reciprocitate substanțială în privința deschiderii pieței între Uniune și țara terță în cauză, mai ales în cazul în care respectivele măsuri restrictive prejudiciază politica industrială a Uniunii. Amendamentul 52 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 4 – paragraful 2 În sensul literei (b), se consideră că lipsește o reciprocitate substanțială atunci când măsurile restrictive referitoare la achiziții duc la discriminări grave și repetate ale operatorilor economici, bunurilor și serviciilor din Uniune. eliminat Amendamentul 53 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 5 (5)  Atunci când evaluează dacă există o lipsă de reciprocitate substanțială, Comisia analizează următoarele elemente: eliminat (a)  măsura în care legislația în materie de achiziții publice din țara în cauză asigură transparența în conformitate cu standardele internaționale în domeniul achizițiilor publice și împiedică discriminarea bunurilor, a serviciilor și a operatorilor economici din Uniune; (b)  măsura în care autoritățile publice și/sau entitățile contractante individuale mențin sau adoptă practici discriminatorii față de bunurile, serviciile și operatorii economici din Uniune. Amendamentul 92 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 7 (7)  Autoritățile/entitățile contractante care au exclus oferte în temeiul alineatului (1) trebuie să indice acest lucru în anunțul privind atribuirea contractelor, pe care îl publică în temeiul articolului 35 din Directiva 2004/18/CE, în temeiul articolului 42 din Directiva 2004/17/CE sau al articolului 27 din Directiva privind atribuirea contractelor de concesiune. Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește formularele standard pentru anunțurile privind atribuirea contractelor. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 17 alineatul (3). (7)  În cazul în care au fost excluse oferte în temeiul alineatului (3), autoritățile/entitățile contractante trebuie să indice acest lucru, inclusiv motivele pentru excludere, în anunțul privind atribuirea contractelor, pe care îl publică în temeiul articolului 35 din Directiva 2004/18/CE, în temeiul articolului 42 din Directiva 2004/17/CE sau al articolului 27 din Directiva privind atribuirea contractelor de concesiune. Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește formularele standard pentru anunțurile privind atribuirea contractelor. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 17 alineatul (3). Amendamentul 55 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 8 (8)  Alineatul (1) nu se aplică în cazul în care Comisia a adoptat actul de punere în aplicare privind accesul temporar al bunurilor și serviciilor dintr-o țară implicată în negocieri importante cu Uniunea conform dispozițiilor de la articolul 9 alineatul (4). (8)  Este posibil ca alineatul (1) să nu fie aplicat în cazul în care Comisia a adoptat actul de punere în aplicare privind accesul temporar al bunurilor și serviciilor dintr-o țară implicată în negocieri cu Uniunea conform dispozițiilor de la articolul 9 alineatul (4). Comisia își justifică în mod adecvat decizia respectivă entității contractante care a depus cererea. Amendamentul 56 Propunere de regulament Articolul 7 – paragraful 1 Dacă autoritatea/entitatea contractantă intenționează, în temeiul articolului 69 din Directiva privind achizițiile publice sau al articolului 79 din Directiva privind achizițiile publice efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, după verificarea explicațiilor ofertantului, să accepte o ofertă anormal de scăzută care conține bunuri și/sau servicii originare din afara Uniunii în cazul cărora valoarea bunurilor sau a serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri depășește 50 % din valoarea totală a bunurilor sau a serviciilor care constituie oferta, aceasta îi informează în scris pe ceilalți ofertanți cu privire la acest lucru, incluzând motivele caracterului neobișnuit de scăzut al prețului sau al costurilor percepute. Dacă autoritatea/entitatea contractantă intenționează, în temeiul articolului 69 din Directiva privind achizițiile publice sau al articolului 79 din Directiva privind achizițiile publice efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, după verificarea explicațiilor ofertantului, să accepte o ofertă anormal de scăzută care conține bunuri și/sau servicii originare din afara Uniunii în cazul cărora valoarea bunurilor sau a serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri depășește 50 % din valoarea totală a bunurilor sau a serviciilor care constituie oferta, aceasta îi informează în scris pe ceilalți ofertanți cu privire la acest lucru, incluzând motivele caracterului neobișnuit de scăzut al prețului sau al costurilor percepute. Statele membre adoptă măsurile adecvate pentru a se asigura că, în executarea contractelor de achiziții publice, operatorii economici respectă obligațiile aplicabile în domeniul mediului, social și al muncii instituite prin dreptul Uniunii, prin dreptul național, prin acorduri colective sau prin dispozițiile internaționale de dreptul mediului, social și al muncii enumerate în anexa XI la Directiva privind achizițiile publice [...] 2013. Amendamentul 57 Propunere de regulament Articolul 7 – alineatul 2 O autoritate/entitate contractantă poate să nu dezvăluie informații a căror comunicare ar împiedica punerea în aplicare a legislației, ar fi contrară în alt mod interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici, publici ori privați, sau ar putea afecta concurența loială dintre aceștia. După ce au fost informați de către autoritatea/entitatea contractantă cu privire la intenția sa de a accepta o ofertă anormal de scăzută, ceilalți ofertanți au posibilitatea de a furniza autorității/entității contractante, într-o perioadă de timp rezonabilă, informații relevante pentru a-i permite autorității/entității contractante să ia o decizie privind acceptarea cunoscând întru totul potențialii factori care ar putea avea o influență asupra evaluării caracterului anormal de scăzut al prețului sau al costurilor percepute. Amendamentul 58 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 1 – paragraful 1 Dacă consideră că este în interesul Uniunii, Comisia poate iniția în orice moment, din proprie inițiativă sau în urma unei cereri depuse de părțile interesate ori de un stat membru, o anchetă externă în materie de achiziții cu privire la presupusele măsuri restrictive referitoare la achiziții. Comisia poate iniția în orice moment, din proprie inițiativă sau în urma unei cereri depuse de părțile interesate, de o autoritate/entitate contractantă ori de un stat membru, o anchetă externă în materie de achiziții cu privire la presupusele măsuri restrictive referitoare la achiziții. În decizia sa de a iniția o anchetă externă privind achizițiile, Comisia ține seama de numărul de cereri depuse de autoritățile/entitățile contractante sau de statele membre. În cazul în care refuză să inițieze o anchetă, Comisia își justifică decizia în fața statului membru, a părții interesate sau a entității contractante care a depus cererea. Amendamentul 59 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 1 – paragraful 2 În special, Comisia ia în considerare dacă au fost aprobate, în temeiul articolului 6 alineatul (3) din prezentul regulament, o serie de excluderi planificate. eliminat Amendamentul 60 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 2 (2)  Ancheta menționată la alineatul (1) se desfășoară pe baza criteriilor stabilite la articolul 6. (2)  Ancheta menționată la alineatul (1) se desfășoară pe baza criteriilor stabilite la articolul 2 alineatul (1) litera (ga). Amendamentul 61 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 3 (3)   Comisia analizează dacă măsurile restrictive referitoare la achizițiile publice sunt menținute de țara terță în cauză pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate și de statele membre și/sau a faptelor constatate de Comisie în timpul anchetei desfășurate, iar evaluarea situației trebuie să se încheie în termen de nouă luni de la inițierea anchetei. În cazuri justificate corespunzător, acest termen poate fi prelungit cu trei luni. (3)   Comisia analizează dacă măsurile restrictive referitoare la achizițiile publice sunt menținute de țara terță în cauză pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate și de statele membre și/sau a faptelor constatate de Comisie în timpul anchetei desfășurate și al rapoartelor sale periodice privind barierele în calea comerțului existente în țările terțe, iar evaluarea situației se încheie în termen de trei luni de la inițierea anchetei. În cazuri justificate corespunzător, acest termen poate fi prelungit cu o lună. Evaluarea Comisiei ține seama de cererile depuse de autoritățile/entitățile contractante pentru anchete în temeiul articolului 6 alineatul (1) după inițierea procedurii prevăzute la prezentul articol. Amendamentul 62 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 1 Dacă, după inițierea unei consultări, țara în cauză ia măsuri de remediere/corective satisfăcătoare, însă fără a-și asuma noi angajamente privind accesul pe piață, Comisia poate suspenda sau încheia consultarea. Dacă, după inițierea unei consultări, țara în cauză ia măsuri de remediere/corective satisfăcătoare, însă fără a-și asuma noi angajamente privind accesul pe piață, Comisia poate suspenda sau încheia consultarea ori poate invita țara în cauză să se angajeze în negocieri în temeiul articolului 9 alineatul (4). Amendamentul 63 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 3 – partea introductivă Dacă măsurile de remediere/corective luate de țara terță în cauză sunt anulate, suspendate sau puse în aplicare în mod inadecvat, Comisia poate: Dacă măsurile de remediere/corective luate de țara terță în cauză sunt anulate, suspendate sau puse în aplicare în mod inadecvat, Comisia acționează în temeiul articolului 10 pentru a adopta acte de punere în aplicare pentru a limita accesul bunurilor și serviciilor originare dintr-o țară terță. Amendamentul 64 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 3 – litera i (i)  relua sau reîncepe consultarea cu țara terță în cauză și/sau eliminat Amendamentul 65 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 3 – litera ii (ii)  acționa în temeiul articolului 10 pentru a adopta acte de punere în aplicare prin care să limiteze accesul bunurilor și al serviciilor originare dintr-o țară terță. eliminat Amendamentul 66 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 4 (4)   Dacă, după inițierea unei consultări, reiese că cel mai adecvat mod de a pune capăt unei practici restrictive privind achizițiile este încheierea unui acord internațional, se poartă negocieri în conformitate cu dispozițiile articolelor 207 și 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În cazul în care o țară s-a angajat în negocieri importante cu Uniunea Europeană în ceea ce privește accesul pe piață în domeniul achizițiilor publice, Comisia poate adopta un act de punere în aplicare care să prevadă că bunurile și serviciile din respectiva țară nu pot fi excluse din procedurile de atribuire a contractelor în temeiul articolului 6. (4)   Dacă, după inițierea unei consultări, reiese că cel mai adecvat mod de a pune capăt unei practici restrictive privind achizițiile este încheierea unui acord internațional, se poartă negocieri în conformitate cu dispozițiile articolelor 207 și 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În cazul în care o țară s-a angajat în negocieri cu Uniunea Europeană în ceea ce privește accesul pe piață în domeniul achizițiilor publice, Comisia poate adopta un act de punere în aplicare care să prevadă că bunurile și serviciile din respectiva țară nu pot fi excluse din procedurile de atribuire a contractelor în temeiul articolului 6. Comisia își justifică în mod adecvat decizia respectivă statului membru, părții interesate sau entității contractante care a depus cererea. Amendamentul 67 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 5 – paragraful 1 – partea introductivă Comisia poate pune capăt consultării dacă țara în cauză își asumă angajamente internaționale convenite cu Uniunea în oricare dintre cadrele următoare: Comisia poate pune capăt consultării dacă țara în cauză a luat, împreună cu Uniunea sau pe plan internațional, următoarele măsuri: Amendamentul 68 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 5 – paragraful 1 – litera a (nouă) (a)  au fost convenite cu Uniunea Europeană angajamente internaționale în oricare dintre următoarele cadre: Amendamentul 69 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 5 – paragraful 1 – litera c (c)   Extinderea propriilor angajamente privind accesul pe piață asumate în cadrul Acordului OMC privind achizițiile publice sau al unui acord bilateral încheiat cu Uniunea în cadrul respectiv. (c)   Extinderea propriilor angajamente privind accesul pe piață asumate în cadrul Acordului OMC privind achizițiile publice sau al unui acord bilateral încheiat cu Uniunea în cadrul respectiv și Amendamentul 70 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 5 – paragraful 1 – litera b (nouă) (b)  țara în cauză a adoptat acțiuni corective. Amendamentul 71 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 6 (6)   Dacă o consultare cu o țară terță nu duce la rezultate satisfăcătoare în termen de 15 luni de la data la care a început consultarea cu țara terță, Comisia pune capăt consultării și are în vedere posibilitatea de a acționa în temeiul articolului 10 în vederea adoptării unui act de punere în aplicare prin care să se limiteze accesul bunurilor și al serviciilor originare dintr-o țară terță. (6)   Dacă o consultare cu o țară terță nu duce la rezultate satisfăcătoare în termen de 12 luni de la data calendaristică la care a început consultarea cu țara terță, Comisia pune capăt consultării și are în vedere posibilitatea de a acționa în temeiul articolului 10 în vederea adoptării unui act de punere în aplicare prin care să se limiteze accesul bunurilor și al serviciilor originare dintr-o țară terță. Amendamentul 72 Propunere de regulament Articolul 10 – alineatul 1 (1)   Dacă se constată, în cadrul unei anchete efectuate în temeiul articolului 8 și după urmarea procedurii prevăzute la articolul 9, că măsurile restrictive referitoare la achiziții adoptate sau menținute de țara terță respectivă duc la o lipsă de reciprocitate substanțială în privința deschiderii pieței între Uniune și țara terță, astfel cum se menționează la articolul 6, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a limita temporar accesul bunurilor și al serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri, originare dintr-o țară terță. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 17 alineatul (2). (1)   Dacă se constată, în cadrul unei anchete efectuate în temeiul articolului 8 și după urmarea procedurii prevăzute la articolul 9, că există o lipsă de reciprocitate substanțială în privința deschiderii pieței între Uniune și țara terță, în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (ga), Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a limita temporar accesul bunurilor și al serviciilor originare dintr-o țară terță care nu fac obiectul unor acorduri pentru o perioadă de până la cinci ani, care poate fi prelungită încă cinci ani. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 17 alineatul (2). Amendamentul 73 Propunere de regulament Articolul 10 – alineatul 3 – partea introductivă Măsurile adoptate în temeiul alineatului (1) pot fi limitate în special la: Comisia nu aprobă excluderea planificată în cazurile în care aceasta ar încălca angajamentele de acces pe piață asumate de Uniune în cadrul acordurilor sale internaționale. Măsurile adoptate în temeiul alineatului (1) pot fi limitate în special la: Amendamentul 74 Propunere de regulament Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou) Dacă nu au fost suspendate sau abrogate între timp, măsurile adoptate în temeiul articolului 9 alineatul (4) și al articolului 10 expiră la cinci ani de la intrarea lor în vigoare. Amendamentul 75 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 1 – partea introductivă (1)   Autoritățile/entitățile contractante pot decide să nu aplice măsurile adoptate în temeiul articolului 10 în privința unei proceduri de achiziții dacă: (1)   Autoritățile/entitățile contractante pot solicita Comisiei să nu aplice măsurile adoptate în temeiul articolului 10 în privința unei proceduri de achiziții dacă: Amendamentul 76 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 1 – paragraful 2 (nou) Dacă, după 15 zile calendaristice, Comisia nu a adoptat o decizie prin care să aprobe sau să respingă o astfel de cerere, se consideră că cererea fost respinsă de Comisie. În situații excepționale, acest termen poate fi prelungit cu o perioadă maximă de cinci zile calendaristice. Amendamentul 77 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 2 – paragraful 1 Dacă o autoritate/entitate contractantă are intenția să nu aplice măsurile restrictive adoptate în temeiul articolului 10 din prezentul regulament sau reinstituite în temeiul articolului 11, aceasta își menționează intenția în anunțul de participare pe care îl publică în temeiul articolului 35 din Directiva 2004/18/CE sau al articolului 42 din Directiva 2004/17/CE. Aceasta notifică Comisia într-un termen de cel mult zece zile calendaristice de la data publicării anunțului de participare. Dacă o autoritate/entitate contractantă are intenția să nu aplice măsurile restrictive adoptate în temeiul articolului 10 din prezentul regulament sau reinstituite în temeiul articolului 11, aceasta își menționează intenția în anunțul de participare pe care îl publică în temeiul articolului 35 din Directiva 2004/18/CE sau al articolului 42 din Directiva 2004/17/CE. Amendamentul 78 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 2 – paragraful 2 Notificarea respectivă se transmite pe cale electronică, utilizându-se un formular standard. Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc formularele standard pentru anunțuri de participare și notificări în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 17 alineatul (3). Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc formularele standard pentru anunțuri de participare în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 17 alineatul (3). Amendamentul 79 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 2 – paragraful 3 Notificarea conține următoarele informații: eliminat (a)  numele și datele de contact ale autorității/entității contractante; (b)  descrierea obiectului contractului; (c)  informații privind originea operatorilor economici, a bunurilor și/sau a serviciilor care urmează să fie acceptate; (d)  motivul care stă la baza deciziei de a nu aplica măsurile restrictive și o justificare detaliată pentru utilizarea excepției; (e)  dacă este cazul, orice altă informație considerată utilă de autoritatea/entitatea contractantă. Amendamentul 80 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 3 (3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 14 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Revocarea nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare. (3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 14 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua calendaristică care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare. Amendamentul 81 Propunere de regulament Articolul 16 a (nou) Articolul 16a Condiții referitoare la procedurile de achiziții în cadrul programelor finanțate de Uniune în țările terțe În cadrul achizițiilor publice finanțate de Uniunea Europeană și de statele sale membre, Comisia asigură instituirea unui cadru legislativ obligatoriu care să reglementeze atribuirea și executarea contractelor de achiziții publice. În acest cadru, Uniunea adoptă norme uniforme prin care să asigure condiții de concurență echitabile între operatorii economici din Uniune și cei din țările terțe. Amendamentul 82 Propunere de regulament Articolul 18 – alineatul 2 (2)  Nici Comisia, nici Consiliul, nici Parlamentul European, nici statele membre, nici reprezentanții oficiali ai acestora nu dezvăluie niciun fel de informații de natură confidențială primite în temeiul prezentului regulament, fără permisiunea specială a furnizorului informațiilor respective. eliminat Amendamentul 83 Propunere de regulament Articolul 18 – alineatul 4 a (nou) (4a)  Informațiile primite în conformitate cu prezentul regulament și declarate de către furnizorul informațiilor drept confidențiale nu sunt, în niciun caz, dezvăluite, cu excepția cazului în care furnizorul își dă acordul explicit. Amendamentul 84 Propunere de regulament Articolul 19 Până la data de 1 ianuarie 2017 și cel puțin o dată la trei ani după intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea prezentului regulament, precum și la progresul înregistrat în negocierile internaționale referitoare la accesul operatorilor economici din UE la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice în țări terțe, desfășurate în temeiul prezentului regulament. În acest scop, statele membre furnizează Comisiei, la cerere, informațiile necesare. Cel puțin o dată la trei ani după intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea prezentului regulament, precum și la progresul înregistrat în negocierile internaționale referitoare la accesul operatorilor economici din UE la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice în țări terțe, desfășurate în temeiul prezentului regulament. În acest scop, statele membre furnizează Comisiei, la cerere, informațiile necesare. Atunci când își prezintă al doilea raport, Comisia prezintă, de asemenea, Parlamentului European și Consiliului o propunere legislativă de regulament modificat sau, dacă nu, descrie motivele pentru care consideră că nu sunt necesare modificări. În cazul în care Comisia nu respectă aceste obligații, regulamentul încetează să se aplice la finalul celui de-al doilea an de la prezentarea celui de-al doilea raport. Amendamentul 85 Propunere de regulament Articolul 20 Articolele 58 și 59 din Directiva 2004/17/CE se abrogă de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Comisia analizează dacă articolele 58 și 59 din Directiva 2004/17/CE trebuie menținute. Având în vedere concluziile acestei analize, Comisia prezintă o propunere legislativă de abrogare a articolelor respective de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(1) Chestiunea a fost retrimisă spre reexaminare comisiei competente în conformitate cu articolul 57 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură (A7-0454/2013).

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 15 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2001/110/CE a Consiliului privind mierea (COM(2012)0530 – C7-0304/2012 – 2012/0260(COD))(1)

P7_TA(2014)0028 A7-0440/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 17 Propunere de directivă Considerentul 1 (1)  În urma hotărârii Curții de Justiție din 6 septembrie 2011 în cauza C-442/09[8], polenul din miere trebuie considerat ingredient în sensul Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora9. Hotărârea Curții s-a bazat pe considerațiile care au rezultat din faptele care i-au fost prezentate, conform cărora prezența polenului în miere se datorează în principal procedeului de centrifugare la care recurg apicultorii pentru colectarea mierii. Cu toate acestea, polenul pătrunde în stup doar ca urmare a activității albinelor și este prezent în mod natural în miere, indiferent dacă apicultorul extrage sau nu mierea prin centrifugare. Prin urmare, este necesar să se precizeze, fără a aduce atingere aplicării Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic10 în cazul polenului modificat genetic din miere, că polenul este un component al mierii – o substanță naturală care nu conține ingrediente, și nu un ingredient în sensul Directivei 2000/13/CE. Prin urmare, Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea11 ar trebui modificată în consecință. (1)  Directiva 2001/110/CE1 a Consiliului definește mierea ca o substanță naturală dulce produsă de albine. Mierea este formată în mod esențial din diferite tipuri de zaharuri, în special fructoză și glucoză, și alte substanțe, precum acizi organici, enzime și particule solide apărute în urma colectării mierii. Directiva 2001/110/CE asigură păstrarea caracteristicilor naturale ale mierii, prin limitarea intervenției omului care ar putea modifica compoziția mierii. În special, directiva respectivă interzice adăugarea oricărui ingredient alimentar în miere, inclusiv aditivi alimentari sau orice alte adaosuri, altele decât mierea. În mod similar, directiva interzice îndepărtarea oricărui element constitutiv al mierii, inclusiv polenul, cu excepția cazului în care acest lucru este de neevitat la îndepărtarea impurităților. Aceste cerințe sunt în conformitate cu standardul Codex alimentarius pentru miere. __________________ __________________ 11 JO L 10, 12.1.2002, p. 47. 1 JO L 10, 12.1.2002, p. 47. Amendamentul 2 Propunere de directivă Considerentul 1 a (nou) (1a)  Pentru a ține seama de sensibilitatea tot mai mare a consumatorilor la prezența organismelor modificate genetic în alimente, precum și de dreptul lor de a fi informați în acest sens și în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, Directiva 2001/110/CE a Consiliului* ar trebui modificată în mod corespunzător. ______________ * Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea (JO L 10, 12.1.2002, p. 47). Amendamentul 18 Propunere de directivă Considerentul 1 b (nou) (1b)  Polenul face parte din criteriile de compoziție a mierii stabilite în Directiva 2001/110/CE. Dovezile disponibile, inclusiv datele empirice și științifice, confirmă faptul că albinele stau la baza prezenței polenului în miere. Granulele de polen cad în nectarul care este colectat de albine. În stup, nectarul colectat care conține granule de polen este transformat de albine în miere. Potrivit datelor disponibile, polenul excedentar din miere poate proveni de la polenul de pe perii albinei, de la polenul din aer din interiorul stupului și de la polenul ambalat de albine în celulele care pot să se deschidă accidental în momentul extragerii mierii de către apicultori. Prin urmare, polenul pătrunde în stup doar ca urmare a activității albinelor și este prezent în mod natural în miere, indiferent dacă apicultorul extrage sau nu mierea. Mai mult, apicultorii nu adaugă în mod intenționat polen în miere, un astfel de adaos fiind interzis prin Directiva 2001/110/CE. Amendamentul 19 Propunere de directivă Considerentul 1 c (nou) (1c)  Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului definește un „ingredient” ca orice substanță utilizată în fabricarea sau prepararea unui produs alimentar și prezentă încă în produsul finit, eventual sub o formă modificată. Această definiție implică o utilizare intenționată a unei substanțe în fabricarea sau prepararea unui produs alimentar. Având în vedere caracterul natural al mierii și, în special, prezența în mod natural a elementelor constitutive ale mierii, inclusiv polenul, este necesar să se clarifice faptul că polenul și orice alt element constitutiv al mierii nu ar trebui considerate drept „ingrediente” ale mierii în sensul Regulamentului (UE) nr. 1169/2011. __________________ 1 Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare (OJ L 304, 22.11.2011, p. 18). Amendamentul 6 Propunere de directivă Considerentul 1 d (nou) (1d)  Întrucât mierea este un produs natural, ea ar trebui să fie scutită de obligația de a fi însoțită de o listă a ingredientelor. Amendamentul 23 Propunere de directivă Considerentul 1 e (nou) (1e)  Măsurile privind coexistența la nivel de stat membru stabilite în conformitate cu articolul (26a) din Directiva 2001/18/CE ar trebui să garanteze că analizele standard ale mierii nu sunt necesare, printre altele, prin stabilirea unor cerințe privind distanța minimă. Amendamentul 7 Propunere de directivă Considerentul 4 eliminat (4)  Anexele la Directiva 2001/110/CE conțin elemente tehnice care ar putea fi adaptate sau actualizate pentru a ține seama de evoluția standardelor internaționale în domeniu. Directiva respectivă nu conferă Comisiei competențele necesare pentru a adapta sau a actualiza rapid aceste anexe astfel încât să țină seama de evoluția standardelor internaționale. Prin urmare, pentru punerea în aplicare coerentă a Directivei 2001/110/CE, Comisiei ar trebui să i se confere, de asemenea, competența de a adapta sau a actualiza anexele la directiva menționată, astfel încât să țină seama nu numai de progresul tehnic, ci și de evoluția standardelor internaționale. Amendamentul 8 Propunere de directivă Considerentul 6 (6)  Prin urmare, pentru a ține seama de progresul tehnic și, după caz, de evoluția standardelor internaționale, Comisiei ar trebuie să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat pentru a adapta sau a actualiza caracteristicile tehnice legate de descrierile produselor și definițiile din anexele la Directiva 2001/110/CE. eliminat Amendamentul 20 Propunere de directivă Articolul 1 – punctul 1 Directiva 2001/110/CE Articolul 2 – punctul 5 5.   Polenul, fiind o componentă naturală specifică mierii, nu este considerat ingredient în sensul articolului 6 alineatul (4) din Directiva 2000/13/CE al produselor definite în anexa 1 la prezenta directivă. 5.   Polenul, fiind o componentă naturală specifică mierii, nu este considerat ingredient în sensul articolului 2 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al produselor definite în anexa 1 la prezenta directivă. Amendamentul 12 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 Directiva 2001/110/CE Articolul 6 Articolul 6 eliminat Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 6a, pentru a modifica caracteristicile tehnice referitoare la denumiri, la descrierile și definițiile produselor din anexa I și la criteriile de compoziție a mierii din anexa II, în funcție de progresul tehnic și, după caz, de evoluția standardelor internaționale în domeniu. Amendamentul 13 Propunere de directivă Articolul 1 – punctul 3 Directiva 2001/110/CE Articolul 6a – alineatul 2 (2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 4 și 6 este conferită Comisiei pe o perioadă nedeterminată, începând de la (…). (Oficiul pentru Publicații va completa data intrării în vigoare a prezentului act de modificare). (2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la ... *. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. __________________________ * Data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare Amendamentul 14 Propunere de directivă Articolul 1 – punctul 3 Directiva 2001/110/CE Articolul 6 a – alineatul 3 (3)  Delegarea competenței menționate la articolele 4 și 6 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare. (3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate deja în vigoare. Amendamentul 15 Propunere de directivă Articolul 1 – punctul 3 Directiva 2001/110/CE Articolul 6 a – alineatul 5 Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 4 și 6 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la data notificării acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv este prelungit cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la data notificării acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Amendamentul 16 Propunere de directivă Articolul 2 – alineatul 1 – paragraful 1 Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma articolului 1 punctul (1), până la [data]. Statele membre comunică Comisiei textul acestor acte. Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma articolului 1 punctul (1), până la [...]*. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte. ___________________ * 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive de modificare.

(1) Chestiunea a fost retrimisă spre reexaminare comisiei competente în conformitate cu articolul 57 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură (A7-0440/2013).

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind programul Hercule III în vederea promovării unor activități în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene (COM(2011)0914 – C7-0513/2011 – 2011/0454(COD))

P7_TA(2014)0029 A7-0385/2012

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2011)0914),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0513/2011),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Curții de Conturi Europene din 15 mai 2012(1)

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat prin scrisoarea din 14 noiembrie 2013 de aprobare a poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru bugete (A7-0385/2012),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 ianuarie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program în vederea promovării unor activități în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene (programul „Hercule III”) și de abrogare a Deciziei nr. 804/2004/CE

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 250/2014.)

(1) JO C 201, 7.7.2012, p. 1.

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 15 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 638/2004 privind statisticile comunitare ale comerțului cu mărfuri între statele membre în ceea ce privește acordarea de competențe delegate și de executare Comisiei pentru adoptarea anumitor măsuri, comunicarea de informații de către administrația vamală, schimbul de date confidențiale între statele membre și definiția valorii statistice (COM(2013)0578 – C7-0242/2013 – 2013/0278(COD))(1)

P7_TA(2014)0030 A7-0457/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 6 (6)  Este deosebit de importantă realizarea de către Comisie a unor consultări adecvate în etapa pregătitoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu. (6)  Este deosebit de importantă realizarea de către Comisie a unor consultări adecvate în etapa pregătitoare, inclusiv la nivelul cel mai eficient de experți, după informarea statelor membre cu privire la persoanele care vor fi consultate și pe ce bază va fi asigurată respectarea imparțialității și vor fi evitate posibile conflicte de interes. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu. Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 7 (7)  Comisia ar trebui să se asigure că aceste acte delegate nu implică sarcini administrative suplimentare semnificative pentru statele membre și pentru unitățile respondente. (7)  Comisia ar trebui să se asigure că aceste acte delegate nu implică sarcini sau costuri administrative suplimentare semnificative pentru statele membre și pentru unitățile respondente și că acestea presupun în continuare costuri cât mai reduse cu putință. Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 8 (8)  În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 638/2004, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare care să îi permită să adopte modalitățile de colectare a informațiilor, în special în ceea ce privește codurile care trebuie utilizate, dispozițiile tehnice pentru elaborarea de statistici anuale privind comerțul în funcție de caracteristicile întreprinderilor și orice măsuri necesare pentru a garanta calitatea statisticilor transmise în conformitate cu criteriile de calitate. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. (8)  În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 638/2004, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare care să îi permită să adopte modalitățile de colectare a informațiilor, în special în ceea ce privește codurile care trebuie utilizate, dispozițiile tehnice pentru elaborarea de statistici anuale privind comerțul în funcție de caracteristicile întreprinderilor și orice măsuri necesare pentru a garanta calitatea statisticilor transmise gratuit în conformitate cu criteriile de calitate. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 10 (10)  În cadrul strategiei de reorganizare a Sistemului statistic european (denumit în continuare SSE), care vizează îmbunătățirea coordonării și a parteneriatului în cadrul SSE grație unei structuri piramidale clare, Comitetul Sistemului statistic european (Comitetul SSE), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene9, ar trebui să aibă un rol consultativ și să asiste Comisia în exercitarea competențelor sale de executare. (10)  În cadrul strategiei de reorganizare a Sistemului statistic european (denumit în continuare SSE), care vizează îmbunătățirea coordonării și a parteneriatului în cadrul SSE grație unei structuri piramidale clare, Comitetul Sistemului statistic european (Comitetul SSE), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului9, ar trebui să aibă un rol consultativ și să asiste Comisia în exercitarea competențelor sale de executare. Îmbunătățirea coordonării între autoritățile naționale și Comisie (Eurostat) este un element-cheie în realizarea unor statistici cu o calitate mai ridicată în Uniune. __________________ __________________ 9 JO L 87, 31.3.2009, p. 164. 9 Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164). Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 11 (11)  Regulamentul (CE) nr. 638/2004 ar trebui modificat prin înlocuirea trimiterii la Comitetul Intrastat cu o trimitere la Comitetul SSE. (11)  Regulamentul (CE) nr. 638/2004 ar trebui modificat prin înlocuirea trimiterii la Comitetul Intrastat cu o trimitere la Comitetul SSE. Comitetul SSE ar trebui să aibă aceeași structură de membri cu cea a Comitetului Intrastat, mai exact, un membru din fiecare stat membru. Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 12 (12)  Ca urmare a simplificării sistemelor de vămuire, nu mai sunt disponibile, la nivel vamal, informații statistice privind mărfurile supuse procedurilor de prelucrare în vamă. Pentru a asigura acoperirea datelor, circulația acestor mărfuri ar trebui să fie inclusă în sistemul Intrastat. (12)  Ca urmare a simplificării sistemelor de vămuire, nu mai sunt disponibile, la nivel vamal, informații statistice privind mărfurile supuse procedurilor de prelucrare în vamă. Pentru a asigura acoperirea datelor, circulația acestor mărfuri ar trebui să fie inclusă în sistemul Intrastat, limitând, în același timp, în cea mai mare măsură posibilă orice costuri suplimentare. Informațiile ar trebui să urmeze principiul „raportării cu flux unic”, astfel, în măsura în care calitatea datelor poate fi garantată, datele ar trebui să fie colectate doar de întreprinderile exportatoare. Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 13 (13)  Ar trebui să se permită statelor membre să facă schimb de date confidențiale referitoare la statisticile privind comerțul în interiorul UE cu scopul de a spori eficiența dezvoltării, elaborării și difuzării statisticilor sau de a îmbunătăți calitatea acestora. (13)  Ar trebui să se permită statelor membre să facă schimb gratuit, dacă este necesar, de date confidențiale referitoare la statisticile privind comerțul în interiorul UE cu scopul de a spori eficiența dezvoltării, elaborării și difuzării statisticilor sau de a îmbunătăți calitatea acestora. Aceste schimburi ar trebui să aibă un caracter voluntar și ar trebui să fie posibilă o perioadă de tranziție începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament. Acest schimb de date confidențiale ar trebui, totuși, să fie tratat cu atenție și ar trebui să nu presupună în sine o sarcină administrativă sporită pentru întreprinderi. Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 14 (14)  Definiția valorii statistice ar trebui să fie clarificată și aliniată la definiția acestui element de date utilizată pentru statisticile privind comerțul în afara UE. (14)  Definiția valorii statistice ar trebui să fie clarificată și aliniată la definiția acestui element de date utilizată pentru statisticile privind comerțul în afara UE pentru a face posibilă o mai bună comparabilitate a statisticilor comerciale în ceea ce privește comerțul în interiorul UE și cel în afara UE. Pentru un comerț transfrontalier care să funcționeze bine și fără fricțiuni sunt necesare definiții uniforme, acestea constituind și o precondiție cu precădere importantă pentru diferitele autorități naționale pentru a se putea ajunge la concordanță în ceea ce privește interpretările normelor care au un impact asupra activităților transfrontaliere ale întreprinderilor. Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 15 (15)  În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar și oportun să se stabilească norme privind comunicarea de informații de către administrația vamală, schimbul de date confidențiale între statele membre și definiția valorii statistice în domeniul statisticilor privind comerțul în interiorul UE. Prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană. (15)  În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar și oportun să se stabilească norme armonizate privind comunicarea de informații de către administrația vamală, schimbul de date confidențiale între statele membre și definiția valorii statistice în domeniul statisticilor privind comerțul în interiorul UE. Prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană. Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 15 a (nou) (15a)  Comunicarea de date de către autoritățile naționale ar trebui să fie gratuită pentru statele membre și instituțiile sau agențiile Uniunii. Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 17 a (nou) (17a)  În contextul situației economice a statelor membre și al consolidării măsurilor de coordonare la nivelul Uniunii, trebuie dezvoltată o abordare integrată și indicatori statistici din ce în ce mai fiabili, astfel încât politicile să fie implementate în mod mai eficient. Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 17 b (nou) (17b)  Ca urmare a recentei descoperiri a încălcării normelor privind protecția datelor cetățenilor Uniunii și ale statelor membre, trebuie consolidată siguranța metodelor de transmitere a datelor statistice sensibile, inclusiv a datelor economice. Amendamentul 13 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 2 – litera b Regulamentul (CE) nr. 638/2004 Articolul 5 – alineatul 2 „(2) Informațiile statistice referitoare la expedierile și intrările mărfurilor care fac obiectul unui document administrativ unic în scopuri vamale sau fiscale se furnizează direct de către vămi autorităților naționale, cel puțin o dată pe lună.” (2)  Informațiile statistice referitoare la expedierile și intrările mărfurilor care fac obiectul unui document administrativ unic în scopuri vamale sau fiscale se furnizează direct de către vămi autorităților naționale o dată pe lună. Amendamentul 14 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 5 Regulamentul (CE) nr. 638/2004 Articolul 9 a – paragraful 1 Se autorizează efectuarea unui schimb de date confidențiale, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene (*), numai în scopuri statistice, între autoritățile naționale din fiecare stat membru, atunci când schimbul respectiv permite dezvoltarea, elaborarea și difuzarea în mod eficient a statisticilor europene privind comerțul cu mărfuri între statele membre sau ameliorarea calității acestora. Se autorizează efectuarea unui schimb gratuit de date confidențiale, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului*, numai în scopuri statistice, între autoritățile naționale din fiecare stat membru, atunci când se dovedește că schimbul respectiv permite dezvoltarea, elaborarea și difuzarea în mod eficient a statisticilor europene privind comerțul cu mărfuri între statele membre sau ameliorarea semnificativă a calității acestora. Orice costuri și sarcini administrative suplimentare impuse statelor membre sunt reduse la minimum. Un astfel de schimb de informații confidențiale are caracter voluntar până la ...**. ______________ (*) JO L 87, 31.3.2009, p. 164. * Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164). **Cinci ani de la data intrării în vigoare a regulamentului. Amendamentul 15 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 5 Regulamentul (CE) nr. 638/2004 Articolul 9 a – paragraful 2 Autoritățile naționale care au obținut date confidențiale tratează aceste informații în mod confidențial și le utilizează exclusiv în scopuri statistice. Autoritățile naționale care au obținut date confidențiale tratează aceste informații în mod confidențial și le utilizează exclusiv în scopuri statistice. Autoritățile naționale nu transmit aceste date niciunei alte organizații internaționale, cu excepția celor prevăzute în prezentul regulament. Amendamentul 16 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 – litera c Regulamentul (CE) nr. 638/2004 Articolul 10 – alineatul 5 „(5) Statele membre pot simplifica, în anumite condiții care respectă cerințele de calitate, informațiile care trebuie furnizate pentru tranzacțiile individuale de mică importanță. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate pentru a preciza condițiile respective.” (5)  Statele membre pot simplifica, în anumite condiții care respectă cerințele de calitate, informațiile care trebuie furnizate pentru tranzacțiile individuale de mică importanță, cu condiția ca o astfel de simplificare să nu aibă efecte dăunătoare asupra calității statisticilor. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 13a, acte delegate pentru a preciza condițiile respective. Amendamentul 17 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 6 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 638/2004 Articolul 11 (6a)  Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text: Articolul 11 „Articolul 11 Confidențialitatea statistică Confidențialitatea statistică Autoritățile naționale decid, numai la solicitarea părții sau părților care au furnizat informații, dacă rezultatele statistice care permit identificarea părții (părților) respective se difuzează sau se modifică în așa fel încât difuzarea lor să nu aducă atingere confidențialității statistice. Autoritățile naționale decid, numai la solicitarea părții sau părților care au furnizat informații, dacă rezultatele statistice care permit identificarea părții (părților) respective se difuzează sau se modifică în așa fel încât difuzarea lor să nu aducă atingere confidențialității statistice. Autoritățile naționale se asigură că orice efecte care prejudiciază partea sau părțile care furnizează informații sunt compensate în mod clar de beneficii statistice.” Amendamentul 18 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 7 – litera c Regulamentul (CE) nr. 638/2004 Articolul 12 – alineatul 4 – paragraful 3 „Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, dispoziții tehnice pentru elaborarea acestor statistici. Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, dispoziții tehnice pentru elaborarea acestor statistici în cel mai economic mod cu putință. Amendamentul 19 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 8 Regulamentul (CE) nr. 638/2004 Articolul 13 – alineatul 4 – paragraful 1 (4)  Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, orice măsuri necesare pentru a garanta calitatea statisticilor transmise în conformitate cu criteriile de calitate. (4)  Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, orice măsuri necesare pentru a garanta calitatea statisticilor transmise în conformitate cu criteriile de calitate, evitând costuri excesive pentru autoritățile naționale. Amendamentul 20 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 9 Regulamentul (CE) nr. 638/2004 Articolul 13 a – alineatul 2 (2)  Atunci când exercită competențele delegate prin articolul 3 alineatul (4), articolul 6 alineatul (2), articolul 10 alineatele (3), (4) și (5) și articolul 12 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2), Comisia se asigură că actele delegate nu generează o sarcină administrativă suplimentară considerabilă pentru statele membre și pentru respondenți. (2)  Atunci când exercită competențele delegate prin articolul 3 alineatul (4), articolul 6 alineatul (2), articolul 10 alineatele (3), (4) și (5) și articolul 12 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2), Comisia se asigură că actele delegate nu generează costuri sau o sarcină administrativă suplimentară considerabilă pentru statele membre și pentru respondenți. Comisia urmărește reducerea costurilor și a sarcinii administrative atunci când acest lucru este posibil. În plus, Comisia justifică în mod corespunzător acțiunile din actele delegate propuse și furnizează informații, cu input din partea statelor membre, cu privire la orice sarcină și costuri de producție asociate, în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009. Amendamentul 21 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 9 Regulamentul (CE) nr. 638/2004 Articolul 13 a – alineatul 3 (3)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (4), articolul 6 alineatul (2), articolul 10 alineatele (3), (4) și (5) și articolul 12 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) este conferită Comisiei pe o perioadă nedeterminată, începând cu [(Oficiul pentru publicații: vă rugăm să introduceți data exactă a intrării în vigoare a regulamentului de modificare)]. (3)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (4), articolul 6 alineatul (2), articolul 10 alineatele (3), (4) și (5) și articolul 12 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) este conferită Comisiei pe o perioadă de cinci ani, începând cu [Oficiul pentru publicații: vă rugăm să introduceți data exactă a intrării în vigoare a regulamentului de modificare]. Cel târziu cu nouă luni înainte de sfârșitul perioadei de cinci ani, Comisia elaborează un raport referitor la delegarea competențelor. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. Amendamentul 22 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 9 Regulamentul (CE) nr. 638/2004 Articolul 13 a – alineatul 6 (6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (4), articolului 6 alineatul (2), articolului 10 alineatele (3), (4) și (5) și articolului 12 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu două luni, la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.” (6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (4), articolului 6 alineatul (2), articolului 10 alineatele (3), (4) și (5) și articolului 12 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

(1) Chestiunea a fost retrimisă spre reexaminare comisiei competente în conformitate cu articolul 57 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură (A7-0457/2013).

Rezoluţia Parlamentului European din 15 ianuarie 2014 referitoare la infracțiunile legate de speciile sălbatice (2013/2747(RSP))

P7_TA(2014)0031 B7-0013/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția din aprilie 2013 a Comisiei Națiunilor Unite pentru Prevenirea Criminalității și Justiția Penală, aprobată de Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite în iulie 2013, care încurajează statele membre ale ONU „să declare traficul ilicit cu specii sălbatice de faună și floră drept infracțiune gravă atunci când sunt implicate grupuri infracționale organizate”, punându-l astfel pe picior de egalitate cu traficul de ființe umane și cu traficul de droguri,

–  având în vedere ancheta efectuată de Interpol și IFAW (Fondul Internațional pentru Bunăstarea Animalelor) privind comerțul online cu fildeș în UE, potrivit căreia punerea în aplicare a legislației privind infracțiunile legate de speciile sălbatice săvârșite online este într-o etapă incipientă și în care se solicită introducerea unei legislații specifice privind comerțul electronic, care să reglementeze comerțul cu specii sălbatice în UE,

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 februarie 2013 referitoare la obiectivele strategice ale UE pentru cea de-a 16-a reuniune a Conferinței părților la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES), care se va desfășura între 3 și 14 martie 2013 la Bangkok (Thailanda)(1),

–  având în vedere rezultatul reuniunii Conferinței părților (Cop16) menționate mai sus, în cadrul căreia părțile au convenit o serie de acțiuni concrete care vizează braconajul și traficul cu specii sălbatice, inclusiv deciziile 16.39-16.40 și deciziile 16.78-16.83,

–  având în vedere Convenția CITES, pusă în aplicare în UE prin Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea(2) și prin Regulamentul (CE) nr. 865/2006 al Comisiei de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului(3),

–  având în vedere Recomandarea nr. 155 (2011) a Comitetului permanent al Convenției de la Berna privind uciderea, capturarea și comerțul ilegal cu păsări sălbatice, adoptată la 2 decembrie 2011, și Foaia de parcurs a Comisiei privind eliminarea uciderii, capturării și comerțului ilegal cu păsări (12/2012), adoptată ulterior;

–  având în vedere inițiativele recente întreprinse de SUA, Filipine și Gabon vizând distrugerea stocurilor lor de fildeș ilegal în vederea sensibilizării opiniei publice cu privire la creșterea cererii de fildeș și la nivelurile ridicate ale comerțului ilegal și braconajului, având ca scop combaterea traficului cu specii sălbatice;

–  având în vedere declarația comună din 26 septembrie 2013 a 11 șefi de state africane din aria de răspândire a elefanților, ca parte a angajamentului Inițiativei Globale Clinton de a acționa în favoarea Parteneriatului pentru salvarea elefanților din Africa, care îndeamnă celelalte țări „să declare sau să restabilească moratoriile naționale privind toate importurile și exporturile comerciale și vânzările și achizițiile naționale de colți de elefant și de produse din fildeș până când populațiile de elefanți sălbatici nu vor mai fi amenințate de braconaj”;

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la „crima organizată, corupție și spălarea de bani: recomandări cu privire la acțiunile și inițiativele care se impun (raport final)”(4) și, în special, punctul 127 și Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la crima organizată, corupție și spălarea de bani: recomandări cu privire la acțiunile și inițiativele care se impun (raport intermediar)(5),

–  având în vedere rezultatul atelierului privind infracțiunile legate de speciile sălbatice la nivel internațional, organizat de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară la 27 februarie 2013, la Bruxelles,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei la 29 octombrie 2013 referitoare la infracțiunile legate de speciile sălbatice (O‑000123/2013 – B7‑0529/2013),

–  având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

A.  întrucât infracțiunile legate de speciile sălbatice, inclusiv braconajul, recoltarea ilegală, tranzitul de produse ilegale din specii sălbatice și de produse derivate și vânzarea și utilizarea ilegală a acestor produse în țările consumatoare constituie, în prezent, o importantă activitate de criminalitate organizată transnațională, cu o cifră de afaceri de cel puțin 19 miliarde USD pe an, care se situează pe locul al patrulea la nivel mondial în clasamentul activităților ilegale, după traficul de droguri, contrafacere și traficul de persoane;

B.  întrucât traficul ilicit cu specii sălbatice implică adesea rețele transnaționale de criminalitate organizată și este utilizat ca sursă de venituri pentru astfel de rețele și pentru grupările rebele combatante;

C.  întrucât infracțiunile legate de speciile sălbatice constituie o amenințare la adresa bunăstării anumitor animale și a conservării speciilor de animale și plante în cauză, periclitând ecosistemele locale în totalitatea lor;

D.  întrucât, în numeroase țări, infracțiunile legate de speciile sălbatice au ajuns să constituie o gravă amenințare la adresa securității, stabilității politice, economiei, mijloacelor de subzistență locale, resurselor naturale și patrimoniului cultural; întrucât mijloacele necesare pentru a răspunde cu eficacitate acestor amenințări sunt, adesea, mult prea importante și nu pot fi oferite doar de domeniului de competență al agențiilor de mediu și al celor însărcinate cu aplicarea legislației privind protecția speciilor sălbatice sau de o singură țară ori regiune;

E.  întrucât traficul ilicit cu specii sălbatice nu reprezintă o amenințare majoră doar la adresa securității, a statului de drept și a dezvoltării comunităților locale în care resursele vieții sălbatice sunt epuizate, ci și la adresa păcii și securității națiunilor și regiunilor în care sunt situate aceste comunități, precum și la adresa dezvoltării mondiale durabile;

F.  întrucât combaterea infracțiunilor legate de speciile sălbatice necesită nu doar un răspuns mondial coordonat la cel mai înalt nivel politic și între agențiile însărcinate cu aplicarea legii la nivel internațional și național, ci și utilizarea eficace a instrumentelor de consolidare a aplicării legii și a sistemelor justiției penale;

G.  întrucât, atât timp cât cererea de produse din specii sălbatice rămâne ridicată, iar eforturile depuse pentru aplicarea legii sunt limitate, comerțul legal va continua să servească drept paravan pentru comerțul ilegal și să favorizeze braconajul,

1.  subliniază că Uniunea Europeană este atât o piață importantă, cât și o rută de tranzit pentru comerțul ilegal cu specii sălbatice; atrage atenția asupra faptului că Europol estimează că veniturile generate de traficul cu specii pe cale de dispariție se ridică la 18-26 de miliarde EUR pe an, UE fiind principala piață de destinație la nivel mondial;

2.  subliniază faptul că CITES are drept obiectiv să se asigure că supraviețuirea speciilor sălbatice nu este periclitată de comerțul internațional cu specii sălbatice de animale și plante;

3.  este alarmat de faptul că organizația Global Financial Integrity a estimat, în raportul său din februarie 2011 privind „Criminalitatea transnațională în țările în curs de dezvoltare”, că numai traficul online ilegal de produse din specii sălbatice generează 10 miliarde de dolari anual;

4.  își exprimă preocuparea privind legăturile din ce în ce mai strânse dintre persoanele și fondurile implicate în comerțul cu specii sălbatice și alte forme de activitate infracțională organizată, inclusiv traficul de droguri și de arme, corupția și frauda, precum și activitățile combatante și terorismul;

5.  este preocupat de faptul că, pentru grupurile infracționale organizate, în special pentru cele care au capacitatea de a desfășura activități de contrabandă, traficul cu specii sălbatice prezintă atractivitate, din cauza lipsei capacității de punere în aplicare și de execuție a legii, a profiturilor ridicate și a sancțiunilor insuficiente;

6.  subliniază că, dacă doresc să exercite un rol de veritabil lider în materie de protecție a speciilor pe cale de dispariție, este necesar nu doar ca UE și statele membre să asigure cu titlu de urgență promovarea activă și energică a negocierilor internaționale, ci și să creeze cadrul juridic și condițiile de punere în aplicare cele mai adecvat care să garanteze că toate lacunele care contribuie la acest comerț ilicit sunt eliminate la frontierele Uniunii;

7.  atrage atenția asupra faptului că infracțiunile legate de speciile sălbatice pot reprezenta o amenințare gravă la adresa statului de drept și a dezvoltării durabile;

8.  este conștient de faptul că, în cazul a diverse specii de faună sălbatică, fenomenul braconajului este prezent inclusiv pe teritoriul Uniunii Europene și că, și în ziua de zi, continuă uciderea, prelevarea, capturarea și comercializarea unor specii rare care beneficiază de protecție specială și a unor specii pe cale de dispariție enumerate în anexa IV la Directiva 92/43/CEE (Directiva privind habitatele) și în anexa I la Directiva 2009/147/CE (Directiva privind păsările);

Măsurile luate la nivelul UE

9.  îndeamnă Comisia să stabilească fără întârziere un plan de acțiune al UE împotriva infracțiunilor legate de speciile sălbatice și a traficului cu specii sălbatice, în care să se prevadă în termeni clari rezultatele preconizate și calendarele aferente;

10.  subliniază faptul că UE este una dintre destinațiile de tranzit importante pentru produsele ilegale din specii sălbatice, ca, de exemplu, fildeșul și animalele vii, astfel cum se subliniază într-un recent raport al TRAFFIC(6), aflându-se, prin urmare, într-o situație avantajoasă pentru a controla acest tip de comerț;

11.  solicită statelor membre să introducă moratorii asupra tuturor importurilor și exporturilor comerciale și asupra vânzărilor și achizițiilor interne de colți de elefant și de produse brute și prelucrate din fildeș până când populațiile de elefanți sălbatici nu vor mai fi amenințate de braconaj;

12.  invită statele membre ca, alături de alte părți la CITES, să transmită un semnal clar împotriva traficului cu specii sălbatice și a cererii de produse ilegale din specii sălbatice prin distrugerea stocurilor lor de fildeș ilegal;

13.  invită statele membre să pună în aplicare pe deplin Recomandarea Comisiei 2007/425/CE de identificare a unui set de acțiuni pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea; recomandă ca statele membre să prevadă confiscarea imediată a exemplarelor sechestrate pentru a pune în aplicare mai eficient CITES și pentru a proteja bunăstarea animalelor vii;

14.  solicită Comisiei să contacteze Comitetul permanent al CITES cu privire la Decizia 16.47 a Celei de-a 16-a Conferințe a părților (CP 16) privind dispozițiile de raționalizare a eliminării exemplarelor comercializate ilegal și confiscate, pentru a asigura abordări coordonate în ceea ce privește schimbul de informații și reintegrarea rapidă a animalelor vii confiscate;

15.  încurajează statele membre să consolideze sistemul judiciar din UE prin creșterea gradului de conștientizare, a capacității și a resurselor, astfel încât urmăririle penale în cazurile de trafic ilicit cu specii sălbatice să se desfășoare cu eficacitate, cu toată rigoarea permisă de lege, iar autorii infracțiunilor legate de specii sălbatice să primească pedepse proporționale cu gravitatea infracțiunii; îndeamnă, prin urmare, Comisia să simplifice armonizarea, între statele membre, a punerii în aplicare a Recomandării Comisiei nr. 2007/425/CE, pentru a evita ca statele membre care prevăd sancțiunile cele mai puțin severe să fie utilizate ca punct de intrare preferat;

16.  invită Comisia să monitorizeze și să supravegheze cu strictețe punerea în aplicare a Directivei 2008/99/CE privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, deoarece, în prezent, în anumite state membre nu au fost încă prevăzute sancțiuni penale eficace, prevăzute totuși de directivă împotriva celor care ucid, distrug, dețin, capturează, respectiv prelevează specimene de faună și floră protejate;

17.  solicită ca, pe baza unor preocupări similare celor exprimate în Rezoluția ONU din mai 2013, care include infracționalitatea silvică, să fie revizuite actualele instrumente ale UE privind comerțul ilegal cu lemn și alte acte asociate cu pădurile, cu scopul de a stabili dacă sunt suficient de adecvate și de eficace pentru a face față nivelelor ridicate ale traficului ilegal care se înregistrează în prezent pe teritoriul Uniunii;

18.  atrage atenția asupra faptului că în prezent, în Uniunea Europeană persistă diferențe importante între statele membre în ceea ce privește regimul de sancțiuni aplicabile comercializării, prelevării, capturii sau deținerii de specimene sălbatice de faună protejată; semnalează că această diferență de tratament de la un stat membru la altul în materie de sancțiuni se răsfrânge deseori în mod negativ asupra eficacității sistemelor de monitorizare și asupra eficienței factorilor responsabili cu monitorizarea din fiecare stat membru;

19.  solicită aplicarea de sancțiuni corespunzătoare pentru încălcarea Regulamentului (CE) nr. 338/97 cu scopul de a preîntâmpina infracțiunile legate de speciile sălbatice și de a se ține seama de valoarea pe piață a speciilor, de valoarea de conservare a speciilor care fac obiectul infracțiunilor și de costurile suportate; solicită stabilirea unui sistem care să prevadă actualizarea și adaptarea regulată a cuantumului sancțiunilor;

20.  subliniază faptul că Directiva 2008/99/CE privind protecția mediului armonizează, prin intermediul dreptului penal, definițiile infracțiunilor legate de speciile sălbatice în întreaga Uniune; evidențiază, în plus, faptul că directiva solicită statelor membre să instituie sancțiuni penale eficiente, proporționale și disuasive; îndeamnă, prin urmare, statele membre să stabilească fără întârziere niveluri adecvate ale sancțiunilor pentru infracțiunile legate de speciile sălbatice;

21.  solicită Comisiei și Consiliului să susțină formarea specifică privind lanțul complet de aplicare a legii prevăzut de instrumentele financiare existente relevante;

22.  solicită statelor membre să utilizeze toate instrumentele europene și naționale relevante pentru combaterea criminalității organizate, corupției și spălării de bani și pentru confiscarea bunurilor în contextul combaterii infracțiunilor legate de speciile sălbatice;

23.  solicită tuturor statelor membre să respecte Rezoluția din aprilie 2013 a Comisiei Națiunilor Unite pentru Prevenirea Criminalității și Justiția Penală prin actualizarea legislației naționale pentru a se asigura că traficul ilicit cu specii sălbatice de faună și floră în care sunt implicate grupuri infracționale organizate reprezintă o infracțiune penală care se pedepsește cu cel puțin patru ani de închisoare, astfel încât Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate să fie utilizată ca bază pentru cooperarea internațională și asistența juridică reciprocă;

24.  solicită UE și statelor membre să pună în aplicare pe deplin recomandările prezentate în „Project WEB”, o anchetă INTERPOL/IFAW privind comerțul online cu fildeș în UE;

25.  este conștient de faptul că vânătoarea de trofee nesustenabilă și lipsită de etică a cauzat declinuri la scară largă ale speciilor pe cale de dispariție enumerate în apendicele I și II ale CITES și îndeamnă statele membre să sprijine o eventuală revizuire a dispozițiilor juridice ale UE ce reglementează importul de trofee de vânătoare în statele membre și să solicite autorizații pentru importul de trofee din toate speciile enumerate în anexa B la textul respectiv;

26.  ia act de problemele documentate privind animalele sălbatice capturate a căror situație este mușamalizată prin utilizarea unor dispoziții mai puțin restrictive privind înmulțirea în captivitate; solicită Comisiei să sprijine deciziile 16.63-16.66 ale CoP 16 privind exemplarele înmulțite în captivitate și cele de crescătorie și să asigure sprijin financiar pentru un studiu care să evalueze preocupările asupra speciilor despre care se susține că sunt înmulțite în captivitate și pentru elaborarea de orientări pentru inspecția instalațiilor;

27.  solicită înființarea unei unități specializate pentru infracțiunile legate de speciile sălbatice în cadrul Europol, care să dispună de competențe și responsabilități transnaționale depline, de resurse umane suficiente și competente, precum și de finanțare adecvată, pentru a centraliza informațiile și analizele și pentru a coordona anchetele în vederea creșterii numărului de anchete comune și a realizării unei abordări mai bine coordonate; solicită optimizarea și stimularea legăturii dintre organele de control locale ale statelor membre și cele internaționale, în vederea îmbunătățirii schimbului de informații și a creșterii, prin urmare, a nivelului și eficienței operativității controlorilor locali;

28.  invită statele membre, în acest sens, să înființeze un Grup operativ pentru securitatea națională în domeniul mediului (NEST), astfel cum a recomandat Interpol, și să se implice în operațiuni coordonate prin intermediul Unității specializate pentru infracțiunile legate de speciile sălbatice din cadrul Europol;

29.  solicită Comisiei să se asigure că resursele alocate CITES în cadrul serviciilor sale sunt suficiente pentru a permite UE să joace un rol de lider, în lumina intrării în vigoare a Amendamentului de la Gaborone la CITES;

30.  invită Comisia și Consiliul să se folosească de instrumentele lor comerciale și de dezvoltare pentru a crea programe dedicate, cu scopul de a consolida punerea în aplicare a CITES și de a furniza resurse pentru consolidarea capacităților de luptă împotriva braconajului și a traficului, îndeosebi prin sprijinirea, consolidarea și extinderea inițiativelor care vizează aplicarea legislației în domeniu, cum ar fi ASEAN-WEN (ASEAN Wildlife Enforcement Network- Rețeaua din ASEAN pentru aplicarea legislației în domeniul combaterii infracțiunilor legate de speciile sălbatice), HA-WEN (Horn of Africa Wildlife Enforcement Network- Rețeaua pentru aplicarea legislației în domeniul combaterii infracțiunilor legate de speciile sălbatice din Cornul Africii), LATF (Lusaka Agreement Task Force- Grupul operativ pentru Acordul de la Lusaka) și PAPECALF (Planul de acțiune subregional al țărilor din spațiul COMIFAC pentru consolidarea aplicării legislațiilor naționale privind fauna sălbatică 2012-2017), care au ca scop înființarea de centre regionale de expertiză și furnizarea de modele pentru cooperarea pentru combaterea criminalității împotriva speciilor sălbatice;

31.  încurajează UE și statele membre să acționeze proactiv pentru a face cetățenii europeni conștienți de faptul că infracțiunile legate de speciile sălbatice nu reprezintă o problemă care privește alte continente, ci o problemă urgentă care privește planeta și ecosistemul nostru, având impact politic, economic și social asupra comunităților din întreaga lume;

Măsurile luate la nivel internațional

32.  îndeamnă Comisia și Consiliul să includă lupta împotriva infracțiunilor legate de speciile sălbatice ca prioritate în programarea instrumentelor financiare de asistență pentru dezvoltare, atât în programarea tematică, cât și în cea regională;

33.  salută faptul că, în urma rezoluției din 26 aprilie 2013 a UNCCPCJ, infracțiunile legate de speciile sălbatice au fost puse pe picior de egalitate cu forme grave de crimă organizată la nivel internațional, precum traficul de ființe umane și traficul de droguri, și solicită Comisiei și statelor membre să își actualizeze politicile în domeniul comerțului și dezvoltării pentru a asigura punerea în aplicare pe deplin a acordului internațional; ia act de faptul că, printre prioritățile UE pentru cea de a 68-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite adoptate de Consiliu în iunie 2013, continuă să se afle ideea intensificării eforturilor de combatere a infracțiunilor legate de speciile sălbatice și a exploatării forestiere ilegale, precum și în vederea promovării unei guvernanțe îmbunătățite;

34.  solicită Comisiei și statelor membre să depună toate eforturile la CITES și în cadrul dialogului bilateral cu țările consumatoare, pentru a asigura închiderea piețelor legale paralele, internaționale și naționale, care stimulează cererea de specii amenințate de riscuri semnificative, cum ar fi elefanții, rinocerii și tigrii;

35.  evidențiază faptul că există mecanisme disponibile în cadrul CITES pentru părțile care nu se conformează; îndeamnă, prin urmare, Comisia și statele membre să utilizeze pe deplin aceste mecanisme, dacă este cazul;

36.  solicită Comisiei și statelor membre să înființeze un fond fiduciar sau un mecanism similar, în temeiul articolului 187 din regulamentul financiar revizuit aplicabil bugetului general al Uniunii, cu scopul de a asigura protecția zonelor protejate și de a combate traficul cu specii sălbatice și braconajul, ca parte a unui plan de acțiune împotriva traficului cu specii sălbatice;

37.  invită UE și statele membre să sprijine cu tărie Consorțiul internațional pentru combaterea infracțiunilor legate de speciile sălbatice (ICCWC), compus din CITES, Interpol, UNDOC (Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate), Banca Mondială și Organizația Mondială a Vămilor, inclusiv prin furnizarea de resurse financiare și de expertiză de specialitate, în vederea facilitării consolidării capacităților de către guverne, a schimbului de informații și date și a susținerii punerii în aplicare și respectării legislației de către membrii ICCWC;

38.  salută faptul că la ultimul summit G-8 (de la Lough Erne, Irlanda de Nord, în iunie 2013) s-a decis luarea de măsuri pentru abordarea traficului ilegal cu specii sălbatice protejate sau pe cale de dispariție și oferirea de sprijin politic și practic organizațiilor regionale și internaționale care conduc eforturile de consolidare a capacităților țărilor de a-și monitoriza și controla frontierele și de a aborda factorii favorizanți precum corupția, criminalitatea transnațională organizată și traficul ilicit, care subminează guvernanța și statul de drept și, în anumite cazuri, asigură o sursă importantă de finanțare pentru teroriști;

39.  solicită Comisie ca, prin activitățile sale cu statele africane și asiatice, să furnizeze asistență respectivelor țări pentru consolidarea politicilor și a cadrelor lor juridice, sporirea capacității de aplicare a legii, dezvoltarea unor sisteme judiciare eficace și consolidarea mecanismelor de combatere a corupției, în vederea îmbunătățirii combaterii infracțiunilor legate de speciile sălbatice la nivel local, național și regional, inclusiv sprijinind și finanțând aplicarea inițiativelor de tipul setului de instrumente ICCWC;

40.  solicită Comisiei și statelor membre să consolideze politicile și cadrele juridice, să sporească capacitatea de punere în aplicare a legii, să abordeze nevoile în ceea ce privește tehnologia de colectare de date și să instituie sisteme judiciare eficace pentru a combate mai eficient infracțiunile legate de speciile sălbatice la nivel local, național și regional, printre altele, sprijinind implementarea inițiativelor de tipul setului de instrumente ICCWC și al formării de procurori specializați pe infracțiuni împotriva speciilor sălbatice;

41.  solicită Comisiei să elaboreze strategii regionale de punere în aplicare a legislației care vizează speciile sălbatice și să le pună în aplicare și să creeze rețele interconectate prin intermediul unui mecanism global de coordonare, printre altele sprijinind Programul privind infracțiunile ecologice al INTERPOL, înființarea de NEST și integrarea acestora în cadrul autorităților de punere în aplicare a legii la nivel regional, cum ar fi Grupul operativ pentru Acordul de la Lusaka, HA-WEN, SAWEN (South Africa Wildlife Enforcement Network- Rețeaua pentru aplicarea legislației în domeniul combaterii infracțiunilor legate de speciile sălbatice din Africa de Sud) și ASEAN-WEN;

42.  ia act de cererea ridicată și aflată în creștere de produse din specii sălbatice din China și Asia de Sud-Est și subliniază necesitatea de a include acest aspect pe ordinea de zi a dialogului UE-Asia, la cel mai înalt nivel politic; în acest context, sprijină acordul semnat în iulie 2013 de comisarul Potocnik și viceministrul administrației forestiere de stat din China, Zhang Jianlong, o etapă importantă în ceea ce privește eforturile comune de combatere a traficului cu specii sălbatice și dorește punerea în aplicare pe deplin a acestuia;

43.  îndeamnă Comisia și statele membre să analizeze aspectele alături de Uniunea Africană, NEPAD (Noul Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii), AMCEN (Conferința ministerială africană cu privire la mediu) și Comisia Uniunii Africane în cadrul viitorului Summit UE-Africa din 2014, pentru a identifica domeniile pentru acțiuni de colaborare privind această provocare globală pentru următoarea Strategie comună UE-Africa 2014-2020;

44.  încurajează Comisia să includă problema traficului de specii sălbatice pe ordinea de zi a cooperării transatlantice, cu scopul de a elabora o abordare comună, care să garanteze regimuri juridice eficace care să împiedice intrarea pe piața europeană și americană a produselor comercializate ilegal și să amelioreze canalele de comunicare în vederea schimbului de informații cu privire la reglementările în materie de gestionare și de comerț cu specii sălbatice;

45.  încurajează Comisia și statele membre să susțină eforturile țărilor-cheie de a desfășura activități în cadrul tuturor ministerelor pentru a elabora și a implementa campanii de reducere a cererii bazate pe cercetări solide și să asigure investiții adecvate pe termen lung pentru punerea în aplicare a acestor strategii;

46.  solicită Comisiei să susțină dezvoltarea de mijloace de subzistență alternative pentru comunitățile locale aflate în cea mai apropiată vecinătate de speciile sălbatice vizate, care să contribuie în mod real la refacerea și conservarea populațiilor de specii sălbatice și să implice comunitățile în operațiuni antibraconaj;

47.  solicită Comisiei și statelor membre să adopte și să pună în aplicare legi și politici clare și eficiente care să descurajeze consumul de produse derivate din specii sălbatice vulnerabile, să educe consumatorii cu privire la impactul consumului de specii sălbatice și să ofere informații corespunzătoare privind consecințele și pericolele pe care le poate implica diseminarea necontrolată a anumitor specii exotice în ecosistemele autohtone;

o
o   o

48.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, secretariatului CITES, Interpol, Europol, UNODC, Băncii Mondiale și Organizației Mondiale a Vămilor.

(1) Text adoptate P7_TA(2013)0047. (2) JO L 61, 3.3.1997, p. 1. (3) JO L 166, 19.6.2006, p. 1. (4) Text adoptate P7_TA(2013)0444. (5) Text adoptate P7_TA(2013)0245. (6) http://ec.europa.eu./environment/cites/pdf/Overview%20significant%20seizures.pdf

Rezoluţia Parlamentului European din 15 ianuarie 2014 referitoare la reindustrializarea Europei în vederea promovării competitivității și a durabilității (2013/2006(INI))

P7_TA(2014)0032 A7-0464/2013

Parlamentul European,

–  având în vedere titlul XVII articolul 173 (fostul articol 157 din Tratatul de instituire a Comunității Europene) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind politica industrială a Uniunii, care menționează, printre altele competitivitatea industriei Uniunii,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012 intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei – Actualizare a comunicării privind politica industrială” (COM(2012)0582),

–  având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică(1),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 29 noiembrie 2012 de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind un Program general de acțiune pentru mediu al UE până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” (COM(2012)0710),

–  având în vedere propunerea de regulament a Comisiei din 30 noiembrie 2011 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (2014-2020) (COM(2011)0834),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 31 iulie 2012 intitulată „Strategie pentru competitivitatea durabilă a sectorului construcțiilor și a întreprinderilor sale” (COM(2012)0433),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 iunie 2008 intitulată „«Gândiți mai întâi la scară mică»: Prioritate pentru IMM-uri – Un «Small Business Act» pentru Europa” (COM(2008)0394),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 4 noiembrie 2008 intitulată „Inițiativa privind materiile prime: satisfacerea necesităților noastre esențiale pentru asigurarea creșterii economice și locurilor de muncă în Europa” (COM(2008)0699),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „EUROPA 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010 intitulată „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020 - O Uniune a inovării” (COM(2010)0546),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor” (COM(2011)0571),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2011 intitulată „Politica industrială: Creșterea competitivității” (COM(2011)0642),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 decembrie 2011 intitulată „Perspectiva energetică 2050” (COM(2011)0885),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 februarie 2012 intitulată „Inovarea în scopul creșterii durabile: O bioeconomie pentru Europa” (COM(2012)0060),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 mai 2012 intitulată „Acțiuni pentru stabilitate, creștere și ocuparea forței de muncă” (COM(2012)0299),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 iunie 2012 intitulată „O strategie europeană privind tehnologiile generice esențiale – o punte către creștere economică și locuri de muncă” (COM(2012)0341),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 martie 2013 intitulată „Carte verde – Finanțarea pe termen lung a economiei europene” (COM(2013)0150),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 martie 2013 intitulată „Carte verde – Un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei” (COM(2013)0169),

–  având în vedere documentul de lucru care însoțește Comunicarea Comisiei din 4 noiembrie 2008 intitulată „Inițiativa privind materiile prime: satisfacerea necesităților noastre esențiale pentru asigurarea creșterii economice și locurilor de muncă în Europa” (COM(2008)0699 – SEC(2008)2741),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 26 septembrie 2012 intitulat „Competitivitatea sectoarelor europene ale produselor de lux” (SWD(2012)0286),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 10 octombrie 2012 care însoțește comunicarea intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei – Actualizare a comunicării privind politica industrială” (SWD(2012)0297),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 10 octombrie 2012 intitulat „Raport pe 2012 privind competitivitatea europeană. Valorificarea avantajelor globalizării” (SWD(2012)0299),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 11 aprilie 2013 intitulat „Relațiile industriale în Europa în 2012” (SWD(2013)0126),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 iunie 2013 intitulată „Acțiuni subsecvente ale Comisiei în urma consultării «TOP 10» a IMM-urilor cu privire la reglementările UE (COM(2013)0446),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 aprilie 2013 intitulat „Strategie pentru competitivitatea durabilă a sectorului construcțiilor și a întreprinderilor sale”(2),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 20 martie 2013 intitulat „Implicarea și participarea lucrătorilor - pilonul de bază al unui bun management al întreprinderilor și al unor căi echilibrate de ieșire din criză”(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2010 referitoare la investițiile în dezvoltarea de tehnologii cu emisii reduse de carbon (Planul SET)(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la o politică industrială pentru era globalizării(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2011 referitoare la o strategie eficientă privind materiile prime pentru Europa(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 mai 2012 referitoare la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 iunie 2012 referitoare la Actul privind piața unică: următoarele etape în direcția creșterii(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2012 intitulată „Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile): competitivitate și oportunități de afaceri”(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 noiembrie 2012 referitoare la impactul activităților de extracție a gazelor de șist și a uleiului de șist asupra mediului(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 noiembrie 2012 referitoare la aspecte industriale, energetice și de altă natură legate de gazele de șist și de uleiul de șist(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2013 referitoare la Perspectiva energetică 2050, un viitor cu energie(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2012 referitoare la o foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de carbon până în 2050(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 mai 2013 referitoare la provocările și oportunitățile actuale pentru energia regenerabilă pe piața internă europeană a energiei(16),

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 mai 2013 referitoare la strategiile regionale pentru zonele industriale din Uniunea Europeană(17),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la locuințele sociale din Uniunea Europeană(18),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 iulie 2013 referitoare la contribuția cooperativelor la depășirea crizei(19),

–  având în vedere dezbaterea sa din 4 februarie 2013, ca urmare a declarației Comisiei, cu privire la redresarea industriei europene în contextul dificultăților actuale (2013/2538(RSP)),

–  având în vedere concluziile celei de-a 3208-a reuniuni a Consiliului Competitivitate din 10 și 11 decembrie 2012 intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei”,

–  având în vedere raportul intitulat „Structura industrială a UE în 2011 – Tendințe și performanță”, realizat în 2011 în numele Comisiei,

–  având în vedere raportul realizat pe baza unui studiu al inițiativelor incluse în Strategia Europa 2020, intitulat „O politică industrială pentru era globalizării” și realizat în aprilie 2013 în numele Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 iunie 2013 intitulat „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei - Actualizare a comunicării privind politica industrială”(20),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 11 aprilie 2013 privind „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei”(21),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0464/2013),

A.  întrucât industria europeană traversează o criză fără precedent, confruntându-se, de asemenea, cu numeroase deficiențe care îi afectează competitivitatea;

B.  întrucât cifrele prezentate de Comisia Europeană sunt ambițioase, însă depind de numeroși factori, care nu sunt încă bine definiți;

C.  întrucât industria europeană joacă un rol esențial și este o parte importantă a soluției la această criză;

D.  întrucât concurenții industriali ai Europei au dezvoltat de multă vreme strategii industriale solide;

E.  întrucât UE are nevoie de o strategie care să combată criza economică și financiară și să lanseze o nouă dinamică economică;

F.  întrucât Comisia urmează să fie felicitată pentru lansarea unei politici industriale prin comunicarea sa care vizează organizarea unui reviriment industrial;

G.  întrucât viitorul comun al Europei ca zonă industrială depinde de o ofensivă a modernizării care să consolideze centrele de inovare și să elimine deficitele de dezvoltare din regiunile cu potențial industrial și structural scăzut;

H.  întrucât disponibilitatea redusă a investițiilor cu limite de credit împiedică inovarea, precum și adoptarea de tehnologii eficiente noi; întrucât o politică industrială în Europa necesită prin urmare o arhitectură financiară robustă care să promoveze investițiile;

I.  întrucât condițiile de finanțare în Europa de sud sunt mai stricte, necesitând soluții de finanțare adaptate;

J.  întrucât statele membre ar trebui să se inspire din metodele de restructurare industriale care au avut succes în Europa și în alte țări din lume;

K.  întrucât Comisia a arătat că industriile UE pot redeveni atractive ca urmare a unei scăderi preconizate a diferențelor salariale globale;

L.  întrucât crearea unor condiții generale mai bune pentru politica industrială europeană cuprinde construcția și funcționarea adecvată a pieței interne a UE în cadrul unei economii de piață sociale;

M.  întrucât prioritatea principală a Europei trebuie să fie protejarea sectoarelor de producție și a know-how-lui, permițând totodată industriei să își recâștige competitivitatea la nivel mondial;

N.  întrucât costurile la energie pentru industrie și diferențele de creștere a prețului la energie în Europa și în alte țări industrializate (în special Statele Unite) vor juca un rol tot mai important dacă tendințele actuale nu sunt gestionate în mod adecvat;

O.  întrucât, pentru ca industria europeană să își mențină competitivitatea în viitor, în pofida confruntării cu provocările la nivel global, este esențial ca eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor să stea la baza reînnoirii industriale europene;

P.  întrucât UE necesită o abordare bazată pe o politică industrială care să combine competitivitatea, durabilitatea și munca decentă pentru a răspunde provocărilor majore ale societății;

Q.  întrucât este necesar să se asigure coerența politicilor UE privind energia, clima, mediul, industria și comerțul în vederea garantării unui echilibru între obiectivele politicii privind protecția mediului și a climatului și cele ale strategiei RISE;

R.  întrucât, în ultimele decenii, productivitatea muncii s-a dezvoltat mult mai rapid decât productivitatea resurselor, estimările arătând că forța de muncă reprezintă mai puțin de 20 % din costurile de producție, iar resursele reprezintă 40 % din acestea;

S.  întrucât Uniunea Europeană posedă și o imensă capacitate de inovare, șase state membre situându-se printre primele 10 dintre cele mai inovatoare 50 de țări din lume;

T.  întrucât politica industrială are o dimensiune socială puternică ce atinge toate nivelurile societății;

U.  întrucât o politică industrială europeană necesită o forță de muncă puternică, însă, în medie, doar 7 % din mâna de lucru slab calificată a beneficiat de formare;

O strategie de „Renaștere a industriei pentru o Europă durabilă” (RISE): principii, obiective și guvernanță

1.  salută atenția deosebită acordată de Comisie politicii industriale (PI), atenție esențială pentru dezvoltarea și competitivitatea economică, care asigură prosperitate pe termen lung și soluționează problema șomajului, având în vedere că una din patru persoane lucrează în industrie, ceea ce înseamnă că industria creează aproximativ 34 de milioane de locuri de muncă; subliniază că orice politică industrială a UE trebuie să abordeze punctele slabe comparative ale economiei UE, printre care se numără lipsa investițiilor în C&D, evoluția prețurilor la energie, birocrația sau accesul dificil la finanțare; ia act de faptul că industria este responsabilă de 80% din cheltuielile în domeniul cercetării și dezvoltării și că aproape 75% din exporturile europene constau în produse industriale; subliniază că industria este responsabilă în mare parte pentru crearea de valoare în economie, aceasta creând pentru fiecare loc de muncă în industrie aproximativ două locuri de muncă suplimentare în sectoarele bunurilor și serviciilor;

2.  subliniază faptul că forța industrială viitoare a Uniunii Europene se bazează pe o strategie de renaștere a industriei pentru o Europă durabilă (RISE), care să aibă drept obiectiv inovarea tehnologică, economică, financiară, de mediu și socială, deschizând calea către o a treia revoluție industrială, inclusiv printr-o strategie eficientă care să ducă la reindustrializarea Europei și consolidarea industriei europene în general și să ofere un răspuns la provocările sociale din ce în ce mai numeroase; susține că RISE poate crea piețe noi pentru, printre altele, produse și servicii noi și inovatoare, modele de afaceri noi și antreprenori creativi și întreprinderi creative, noi locuri de muncă și locuri de muncă decente, atrăgând după sine o reînnoire industrială caracterizată prin dinamism, încredere și competitivitate economică; consideră că una dintre prioritățile principale este menținerea unor sectoare de producție solide și a know-how-lui și că piețele deschise, disponibilitatea energiei și a materiilor prime, precum și inovarea, eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor sunt pilonii-cheie ai acestei strategii pentru competitivitate; ia act de faptul că o infrastructură fiabilă, orientată spre viitor, pentru transport, producția și distribuția de energie, precum și telecomunicații are, de asemenea, o importanță majoră;

3.  consideră că strategia RISE trebuie integrată într-o economie de piață cu caracter ecologic și social, în conformitate cu principiul antreprenoriatului, concurenței loiale, al obiectivului pe termen lung al internalizării externalităților, politicilor financiare solide și al unui cadru de reglementare responsabil din punct de vedere ecologic; subliniază că politica industrială a Uniunii Europene trebuie să fie coerentă cu o viziune ghidată de inovare, sustenabilitate și competitivitate, care consolidează sectoarele de producție și know-how-ul, precum și economia circulară; ia act de rolul determinant pe care îl joacă industria și întreprinderile ca promotori ai sustenabilității, precum și de importanța transparenței în lanțurile de aprovizionare;

4.  subliniază faptul că strategia RISE necesită o agendă pe termen scurt pentru a proteja instrumentul de producție și know-how-ul, cu scopul de a răspunde provocărilor urgente (cum ar fi supracapacitatea de producție, restructurările, concurența neloială) a anumitor sectoare, precum și o foaie de rută și un calendar într-un cadru pe termen lung, pe baza unei strategii cu obiective clare și stabile, indicatori cu baze științifice și o economie circulară și fondată pe ciclul de viață, care să permită și să ofere stimulente pentru dirijarea investițiilor în creativitate, competențe, inovare și noile tehnologii și care să promoveze modernizarea, sustenabilitatea și competitivitatea bazei industriale a Europei printr-o politică conștientă de lanțul valorii adăugate, care acoperă întreprinderile de toate mărimile, acordă atenția cuvenită industriilor de bază și favorizează menținerea lanțului de producție în Europa; consideră că această modernizare ar trebui construită atât în sectoarele cheie, cât și în noile sectoare industriale și că trebuie dirijată spre creștere, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile;

5.  subliniază că politica industrială include toate domeniile politicii care au un impact asupra industriei; recunoaște faptul că politica industrială trebuie să abordeze marile probleme cu caracter social și ecologic, enunțate în Strategia Europa 2020 și în obiectivele și scopurile aferente, inclusiv în obiectivele viitoare privind energia, resursele, ocuparea forței de muncă și obiectivele industriale și cele privind clima, și că aceasta trebuie integrată efectiv în procesul semestrului european și în programele naționale de reformă în vederea stabilirii condițiilor prealabile necesare investițiilor și a creării de locuri de muncă de calitate, în special pentru tineri; solicită Comisiei să își îmbogățească comunicarea privind angajamentul său de a sprijini politica industrială în vederea restabilirii încrederii investitorilor, a lucrătorilor și a cetățenilor în acțiunea europeană;

6.  constată că cota de participare a industriei europene la produsul intern brut (PIB) european agregat a scăzut în 15 ani de la 20%, la 15 %;

7.  consideră că strategia RISE trebuie să urmărească obiective industriale ambițioase și realiste; constată că obiectivul principal referitor la un procent de 20 % necesită crearea a cel puțin 400 000 de locuri de muncă pe an în sectorul industrial; susține cu fermitate obiectivul de 20 % și propune să fie considerat un obiectiv direcțional aliniat la obiectivele „20/20/20” ale UE;

8.  consideră că aceste obiective ar trebui să reflecte noile realități industriale, precum integrarea producției și a serviciilor (producție-servicii), precum și o trecere la o economie orientată spre date și la o producție cu valoare adăugată; invită Comisia, în acest sens, să evalueze și să își argumenteze lucrările privind obiectivele și să reexamineze clasificarea sectoarelor industriale;

9.  subliniază faptul că activitățile sectoarelor industriale asigură rezistența la crize și prin intermediul economiei serviciilor generate în jurul producției lor;

10.  solicită Comisiei să-și onoreze angajamentul de a elabora indicatori care să permită monitorizarea și evaluarea procesului de reindustrializare; subliniază că acești indicatori trebuie să fie nu doar cantitativi ci și calitativi, pentru a garanta că acest proces este durabil și compatibil cu protecția mediului;

11.  speră ca, grație unei implementări corecte, RISE să poată revitaliza industria și să repatrieze producția în UE, acordând atenție gestionării lanțului de aprovizionare și luând în considerare culturile de producție și cererea locale și regionale specifice, cu promovarea în același timp a sectoarelor emergente importante, necesare unei economii și societăți durabile;

12.  subliniază faptul că RISE va înregistra succese numai dacă va fi sprijinită de un cadru macroeconomic adecvat, clar și previzibil, evitând politicile conflictuale, și de resursele bugetare necesare pentru a atrage investiții publice și private și pentru a promova competitivitatea globală a UE; regretă faptul că politica macroeconomică dominantă actuală a Uniunii Europene nu oferă accesul adecvat la capitalurile destinate investițiilor și inovației, în special pentru IMM-uri opunându-se astfel unei politici industriale; în acest context, solicită o strategie de creștere europeană inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și regretă reducerile operate de Consiliu la rubrica 1A din cadrul financiar multianual (CFM), în special ale instrumentului „Orizont 2020”, COSME și mecanismul „Conectarea Europei”; invită statele membre să consolideze în mod substanțial puterea financiară a acestor programe;

13.  subliniază faptul că crearea de resurse proprii ale bugetului european ar putea fi utilă pentru reindustrializarea Europei;

14.  subliniază că politica industrială a Uniunii ar trebui să fie definită clar, data fiind faptul că în prezent există numeroase alte practici și tendințe care domină domeniul politicii industriale în UE și în statele membre;

15.  salută abordarea transversală a Comisiei față de politica industrială și subliniază importanța unei abordări globale care este în același timp coerentă și coordonată în domenii în care alte politici (cum ar fi concurența, comerțul, energia, mediul, inovarea, fondurile structurale, piața unică etc.) iau în considerare obiectivele RISE; reamintește, în acest sens, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), care dovedește că o acțiune de succes, integrată și inovatoare este posibilă în cadrul politicii industriale și că aceasta generează creștere economică și locuri de muncă, promovează propria sa integrare și este de natura unui parteneriat social; susține faptul că RISE ar trebui să se bazeze pe un concept de politică industrială orizontal, și nu vertical; consideră că, în timp ce acordă o atenție corespunzătoare sectoarelor de bază, măsurile specifice sectoarelor ar trebui să sprijine lanțurile de valoare și clusterele de activitate cu un potențial însemnat de creștere și că acestea trebuie să fie conectate la specializarea sectorială care promovează strategii de înaltă tehnologie și cu valoare adăugată ridicată, precum și inovarea, competențele, spiritul antreprenorial, ocuparea forței de muncă și creativitatea; ia notă, în acest sens, de strategiile sectoriale din industria autovehiculelor (Cars 2020) și a oțelului (planul de acțiune privind oțelul) și solicită Comisiei să adopte măsuri adecvate de implementare a strategiilor; solicită statelor membre și Comisiei să acorde o atenție suficientă sectoarelor care dispun de un know-how solid, de un nivel înalt de investiție în cercetare și dezvoltare și asupra creării unei valori adăugate, inclusiv în procesul de inovare;

16.  recomandă Comisiei să examineze în mod aprofundat, pentru fiecare sector în parte, valoarea adăugată a producției industriale europene în cadrul lanțurilor mondiale de producție pentru a determina ancorarea diverselor sectoare industriale în diferitele state membre, precum și să elaboreze de o manieră mai eficientă o strategie comună de protejare a intereselor industriale europene;

17.  este de părere că Uniunea Europeană necesită o combinație inteligentă de industrii private și instituții publice în vederea intensificării formării de lanțuri de valoare adăugată în Uniunea Europeană;

18.  subliniază că viitoarea politică de coeziune va fi una dintre principalele politici ale UE care va promova inovarea industrială prin specializare inteligentă, în vederea lansării unui răspuns la provocările legate de sursele durabile de energie, schimbările climatice și utilizarea eficientă a resurselor materiale și umane; consideră, așadar, că este esențial să se asigure un sprijin din partea viitoarei politici de coeziune și a fondurilor structurale și de investiții europene pentru reindustrializarea UE și a regiunilor sale prin intermediul unei politici industriale cu adevărat moderne, care trebuie să fie favorabilă incluziunii, durabilă, eficientă din punct de vedere energetic și foarte competitivă; solicită o mai bună coordonare și sinergii mai bune între politica de coeziune și programele Orizont 2020 în vederea înființării de incubatoare regionale și a optimizării inovării la nivel regional;

19.  este de acord cu Comisia că politica industrială trebuie să fie o structură de guvernanță eficientă și integrată, care să includă monitorizarea activităților; reamintește recomandarea PE, inclusă în raportul Lange privind industria, de a institui un grup operativ permanent al Comisiei în materie de politică industrială, alcătuit din direcțiile generale relevante care ia în considerare contribuțiile părților interesate și coordonează și monitorizează punerea în aplicare; subliniază că Parlamentul ar trebui să fie informat în mod regulat cu privire la evoluțiile politicii industrială și solicită Comisiei să prezinte rapoarte anuale Parlamentului cu privire la progresele înregistrate de strategia RISE și măsura în care ambițiile sale sunt realizate cu instrumentele disponibile; propune ca grupul operativ pentru liniile de acțiune prioritară să publice, de asemenea, un raport anual; invită Comisia să studieze și să identifice provocările legate de supracapacitate și restructurare cu care se confruntă industria europeană și anumite sectoare specifice, în vederea prezentării unor soluții pe termen scurt, și invită Comisia să monitorizeze procesele de delocalizare a producției manufacturiere europene; subliniază faptul că strategia RISE necesită o alianță de parteneriat a părților interesate din industria din diferite sectoare (inclusiv IMM-uri), sindicate, mediul academic și societatea civilă, precum grupurile de supraveghere împotriva abuzurilor față de consumatori și organizațiile neguvernamentale; solicită Comisiei să aplice în totalitate articolul 173 alineatul (2) din tratat, pentru a promova strategia RISE și a mobiliza mai eficient resursele acesteia; subliniază importanța îmbunătățirii comunicării Uniunii privind politica sa industrială în atenția cetățenilor și, în special, a tinerilor, în vederea valorificării importanței industriei europene, a meseriilor sale și a know-how-ului său;

20.  consideră că RISE trebuie orientată către crearea unui mediu atractiv și competitiv în Europa care revitalizează fluxurile de investiții din întreaga UE și regiunile ei, în special în sudul Europei, pentru a relansa creșterea, în special printr-o specializare inteligentă și prin formarea de grupuri (clustere), inclusiv de grupuri transnaționale și regionale, precum și rețele de întreprinderi;

21.  salută activitatea vicepreședintelui Tajani în ceea ce privește coordonarea mai strânsă a politicii industriale cu Consiliul Competitivitate; recunoaște că o politică industrială pentru strategia RISE ar trebui să formeze o bază comună pentru UE, dar subliniază faptul că aceasta trebuie să ia în considerare diferitele circumstanțe naționale și regionale și să fie coordonată cu politica industrială a statelor membre; sprijină ideea unui Consiliu Competitivitate mai puternic care, în coordonare cu Comisia, să contribuie la coordonarea verticală a politicilor la nivel european, regional și de stat membru; constată, printre altele, că o reglementare inteligentă și reducerea birocrației sunt condiții prealabile indispensabile pentru creșterea industrială;

22.  consideră că diversele niveluri ale unităților teritoriale ar trebui să fie de deplin angrenate și să acționeze în mod coordonat în procesul de reindustrializare, în identificarea priorităților, potențialului și punctelor forte pentru industrie de pe teritoriile lor, precum și în stimularea dezvoltării IMM-urilor; subliniază că IMM-urile reprezintă un avantaj, având în vedere că au dimensiunea și reactivitatea suficiente pentru a răspunde schimbărilor, dar că ele au fost cel mai grav afectate de criză; solicită Comisiei și statelor membre să introducă programe specifice de sprijin și de însoțire a IMM-urilor și să le creeze facilități pentru a deveni lideri industriali în domeniul lor; salută activitatea întreprinsă de Comitetul Regiunilor, precum și eforturile Comisiei, în ceea ce privește strategiile de specializare inteligentă în vederea direcționării fondurilor UE către obiectivele Strategiei Europa 2020;

23.  solicită statelor membre ca, în cazul unor eventuale modificări ale tratatelor, să elaboreze o politică industrială comună cu aspirații și mijloace comparabile cu cele ale politicii agricole comune, care să implice o veritabilă consultare transnațională pentru elaborarea unei strategii comune, înzestrate cu mijloace financiare importante și instrumente de reglementare a piețelor de care dispun celelalte mari zone comerciale mondiale, cum ar fi, de exemplu, un instrument monetar sau norme privind ajutoarele de stat adaptate la nevoile industriei UE, respectând, totodată, legislația internațională.

24.  salută interesul Comisiei pentru producători, în special cei industriali, și nu numai pentru consumatori;

25.  regretă absența din propunerea Comisiei a unor măsuri împotriva dumpingului salarial și a dumpingului social și în ceea ce privește participarea și restructurarea angajaților;

O ofensivă orientată spre inovare, eficiență și tehnologii durabile

26.  subliniază că o strategie pentru inovare, eficiență și noi tehnologii, inclusiv tehnologii pentru sustenabilitate, împreună cu noile modele economice, creativitate și producție avansate are potențialul de a regenera și moderniza baza industrială a UE, ducând la creșterea competitivității sale de bază la nivel regional și global; consideră că inovarea trebuie să fie promovată la toate nivelurile, luând în considerare toate părțile interesate, de la ateliere și inovare netehnică, la cercetarea și dezvoltarea de înaltă tehnologie în laboratoarele de cercetare; constată, în acest context, importanța implicării angajaților într-o manieră proactivă în procesul de inovare, stimulând întreprinderile inovatoare, care ocupă poziția de lideri în termeni economici, sociali și de mediu; subliniază necesitatea creării unui mediu propice, pe care îl consideră esențial pentru a asigura condițiile necesare pentru ca întreprinderile să funcționeze și să fie competitive; consideră necesară consolidarea bazei de cunoștințe a Europei, reducerea fragmentării prin promovarea excelenței în domeniul științei și al educației, crearea de condiții pentru transformarea ideilor bune în produse comercializabile și sporirea accesului la finanțare prin întreprinderi inovatoare, creând un mediu favorabil inovării și eliminând inegalitățile sociale și geografice făcând cunoscute pe teritoriul Europei beneficiile inovării; subliniază că, în acest context, ar trebui luat în considerare raportul anual al Comisiei privind inovarea („Tabloul de bord al Uniunii inovării 2013”), care arată modul în care inovarea afectează ameliorarea competitivității de lungă durată și care prevede o evaluare comparativă a statelor membre din UE în ceea ce privește cercetarea și inovarea și indică punctele tari și punctele slabe ale sistemelor lor de cercetare și inovare;

27.  consideră că fondurile UE destinate cercetării și inovării ar trebui să funcționeze ca un catalizator și să fie utilizate în sinergie cu diverse instrumente și fonduri la nivel european, național și regional; reamintește obiectivul de 3 % destinat cercetării și dezvoltării, două treimi provenind din sectorul privat; sprijină instituirea de parteneriate public-private (PPP) în cadrul inițiativei „Orizont 2020” și solicită Comisiei să asigure o mobilizare suficientă a investițiilor din sectorul privat;

28.  salută cota de 4 % din fonduri care vor fi implementate prin intermediul unui instrument specific pentru IMM-uri în cadrul programului Orizont 2020;

29.  salută accentul pus de Comisie pe proiectarea ecologică, reciclabilitate cu specificații în ceea ce privește circuitul în natură, noile criterii de durabilitate pentru produsele și procesele din sectorul construcțiilor, precum și pe utilizarea eficientă a resurselor în conceptul de economie circulară; solicită ca proiectele de dispoziții legislative și de studii privind utilizarea eficientă a resurselor să ia în considerare viabilitatea investițiilor pe baza criteriilor de eficiență, de rentabilitate și de amortizare pe termen lung; solicită Comisiei să promoveze pe viitor abordarea bazată pe ciclul de viață prin intermediul unei politici integrate privind produsele, care ia în considerare întregul ciclu de viață al unui produs (abordarea „circuitului în natură”);

30.  salută liniile de acțiune ale Comisiei, precum și posibilele PPP-uri; este preocupat însă de faptul că evoluțiile din domeniul volumelor mari de date („big data”) și al tehnologiilor de informare și comunicare (TIC) nu sunt incluse în mod adecvat; invită Comisia să integreze aceste evoluții în mod corespunzător; consideră că serviciile în bandă largă reprezintă cheia dezvoltării industriei UE și ar putea contribui la creșterea economică a UE și ocuparea forței de muncă și, prin urmare, că promovarea investiției în facilitățile în bandă largă în vederea atingerii unor rețele în bandă largă de înaltă capacitate și fibra optică în rețelele de acces ar trebui să continue să fie una dintre prioritățile UE; solicită Comisiei să sprijine formarea de clustere la nivelul liniilor de acțiune, promovând sinergii și efecte de contagiune între acestea;

31.  subliniază rolul cheie al TIC în tranziția către o economie sustenabilă, care cuprinde domenii precum dematerializarea, ecomonitorizarea, eficiența în sectorul transporturilor și al logisticii, serviciile electronice și asistența medicală; salută noua strategie europeană industrială pentru electronică ce vizează dublarea producției de cipuri în UE la 20 % din producția globală; insistă asupra promovării ulterioare a TIC în sectoarele industriale tradiționale și asupra dezvoltării de noi produse și servicii digitale care contribuie la obiectivele dezvoltării durabile;

32.  salută linia de acțiune care vizează producția avansată; consideră că aceasta ar putea beneficia de pe urma PPP-urilor, cum ar fi SPIRE; consideră că lansarea, până în 2016, a unei comunități a cunoașterii și inovării în domeniul producției cu valoare adăugată reprezintă o prioritate; solicită Comisiei să integreze experiențele CEEP (Centrul European de expertiză în domeniul PPP-urilor al BEI) în viitoarele PPP; încurajează Comisia să creeze sinergii în producția avansată și în statele membre, industrie și institute de cercetare; solicită Comisiei să examineze măsura în care Rețeaua Națională din Statele Unite pentru inovarea producției ar putea servi ca model;

33.  salută linia de acțiune privind rețelele inteligente și consideră că aceasta ar putea obține câștiguri din extinderea domeniului său de aplicare și adăugarea de noi propuneri; recomandă că activitatea sa ar trebui să includă și aspectele legate de o infrastructură energetică adecvată, stocarea energiei și capacitatea rezervei menționate de Comisie, cum ar fi o rețea de electricitate de înaltă eficiență cu interconectori care ajută la completarea pieței interne pentru energie și care poate manipula sursele de energie regenerabilă cum ar fi energia eoliană offshore, precum și o infrastructură digitală de ultimă generație;

34.  invită Comisia să propună o politică privind clusterele și rețele de clustere sub forma unei cooperări, în special în lanțurile de valoare adăugată, între întreprinderi, furnizori, prestatori de servicii, universități și centre de cercetare, care stimulează la rândul lor apariția organică de clustere într-o manieră ascendentă, ca reacție la nevoile întreprinderilor și/sau cercetării; evidențiază importanța creării de clustere transnaționale, în special în vederea integrării unor regiuni mai slabe din punct de vedere structural din lanțul industrial european de valoare adăugată, pe baza unei concurențe în întreaga Uniune care încurajează participarea țărilor/regiunilor subreprezentate și asigură transferul de know-how în rândul comunităților de cercetare din toate statele membre; consideră că acesta este un aspect esențial care trebuie integrat în politicile industriale regionale; ia notă de faptul că Comisia ar trebui, de asemenea, să acorde atenția cuvenită clusterelor existente; încurajează Comisia să instituie clustere care utilizează eficient resursele prin intermediul noului plan ecologic de acțiune pentru IMM-uri;

35.  salută strategia pentru tehnologii generice esențiale (TGE) în care UE deține un avantaj competitiv puternic și posibilitatea de a-l consolida, având în vedere baza sa solidă de cercetare, însă consideră că este necesar un efort mult mai mare în ceea ce privește exploatarea rezultatelor pentru a obține acest avantaj; sprijină acțiunile propuse de îmbunătățire a coordonării și a sinergiilor între politici și instrumente, inclusiv Orizont 2020, BEI, fondurile structurale ale UE și alte fonduri publice și private; salută inițiativele de intensificare a acțiunilor specifice grupurilor și asociate TGE, precum și cooperarea transregională consolidată; solicită Comisiei să evite stabilirea unor „cluburi exclusiviste” pentru consorții individuale sau societăți individuale; remarcă faptul că finanțarea infrastructurii de cercetare trebuie să fie în beneficiul unei multitudini de actori și pentru utilizarea de către actori multipli;

36.  invită Comisia să consolideze rețelele de comunicații în conformitate cu proiectele Smart Cities, prin colaborarea între regiuni, orașe, teritorii, pentru a gestiona serviciile comune, pentru a produce și a consuma energie în mod eficient, promovând măsuri de economisire a energiei care încurajează, de exemplu, construirea de clădiri cu un înalt conținut tehnologic și un consum energetic redus;

37.  constată orientarea predominantă de „impulsionare a tehnologiei” a programelor de cercetare și inovare ale Comisiei; consideră că există o nevoie generală de a consolida măsurile și activitățile care au cerere pe piață (market pull) și care pot aduce soluții pe piețe în mod efectiv;

38.  solicită Comisiei să asocieze instrumentele politicii privind oferta cu instrumentele legate de cerere prin crearea unor parteneriate de inovare (precum cele referitoare la orașele inteligente, îmbătrânirea activă sau materiile prime) și dezvoltarea unor „piețe de vârf”, care vizează promovarea absorbției pe piață a noilor produse și servicii pe măsura nevoilor societății;

39.  solicită Comisiei să dezvolte o strategie care garantează că Europa atrage talentele din afara Uniunii, menținând totodată relațiile cu talentele europene de vârf din străinătate; subliniază importanța conectării cu comunitățile UE expatriate, încurajându-le să își utilizeze cunoștințele și relațiile în favoarea oportunităților de afaceri în cadrul UE;

40.  consideră că încurajarea tipurilor de turism sustenabil legat de consumul de produse locale poate stimula redresarea activităților agricole și artizanale și răspândirea microîntreprinderilor la nivel local și ar putea acționa ca o rampă de lansare economică importantă care ar putea contribui la redresarea economică, asigurând în același timp gestionarea corespunzătoare a mediului, protecția culturilor și a așezărilor umane și prevenirea eroziunii și a alunecărilor de teren;

41.  consideră că sectorul științelor vieții este un sector strategic al Uniunii datorită potențialului său de inovare, rolului său în producția industrială europeană, numărului de locuri de muncă directe și indirecte create și potențialului său de a exporta produse;

42.  consideră că, în vederea dezvoltării politicii sale industriale, UE trebuie să facă alegeri politice și să își concentreze eforturile pe sectoare strategice pe măsura provocărilor societății, sprijinindu-se pe know-how-ul european; încurajează, prin urmare, Comisia Europeană, să dezvolte o agendă strategică pentru industria europeană a științelor vieții, astfel cum este prevăzut în Comunicarea intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei – Actualizare a comunicării privind politica industrială”;

Realizarea pieței interne și deschiderea de piețe externe pentru strategia RISE

43.  subliniază că piața europeană unică joacă un rol central ca piață-gazdă pentru industria europeană și că strategia pentru piața internă de stimulare a inovării bazate pe cerere trebuie dezvoltată în vederea promovării preluării de noi tehnologii, contribuind astfel la crearea de piețe noi, modele de afaceri și sectoare industriale; subliniază că acest aspect este pertinent în special atunci când vine vorba de difuzarea rezultatelor C-D pe piață; evidențiază că normele și standardele predictibile de pe piața internă, aplicate în mod eficient în statele membre, contribuie la furnizarea unui cadru stabil pentru întreprinderi; invită Comisia și statele membre să finalizeze de urgență piața unică privind bunurile, energia, telecomunicațiile, transportul, produsele ecologice (stabilite de Comisie în propunerea sa) și capitalul de risc și să asigure libera circulație a cercetătorilor, a cunoștințelor științifice și a tehnologiei; subliniază că nefinalizarea pieței interne constituie o barieră pentru creșterea economică și solicită Comisiei să realizeze un studiu pentru a evalua impactul crizei asupra pieței interne și pentru a aborda diferențele de cost din UE care pot crea dezavantaje întreprinderilor europene față de concurenții lor din țările terțe; avertizează asupra faptului că fragmentarea pieței interne ar putea conduce la denaturarea concurenței între statele membre în cadrul Uniunii; solicită ca Uniunea Europeană să își intensifice cooperarea în domeniul dreptului muncii și al avantajelor fiscale; îndeamnă Comisia să promoveze utilizarea brandului „Fabricat în Europa” pentru a consolida piața unică și produsele de origine europeană;

44.  salută intenția Comisiei de a dezvolta un plan de acțiune orizontal care să încurajeze cererea de produse și de servicii inovatoare; invită Comisia să continue studiul privind ciclul de viață al produselor, de la materiile prime până la reciclare, pentru a realiza progrese în stabilirea de valori de referință pentru produse, care țin cont de raportul costuri/beneficii și potențialul de inovare;

45.  subliniază faptul că achizițiile publice ar trebui să fie vectori ai inovării; reamintește că achizițiile publice sunt parte integrantă a politicii industriale a partenerilor comerciali ai Uniunii; consideră că orientările privind ajutoarele de stat ar trebui să urmărească stimularea competitivității industriei UE, preluând bunele practici și exemplele pozitive ale partenerilor noștri comerciali, și să fie deschise măsurilor politice de stimulare a inovării; consideră că standardizarea și etichetarea ecologică, precum și responsabilitatea socială a societăților, inclusiv pentru bunurile importate, joacă un rol important în stimularea absorbției noilor tehnologii; solicită Comisiei să prioritizeze activitățile pentru a sprijini standardizarea și interoperabilitatea pentru produsele, serviciile și tehnologiile emergente, ca un pilon pentru concurența internă europeană și oportunitățile comerciale internaționale;

46.  confirmă faptul că supravegherea pieței constituie un pilon esențial în garantarea siguranței și a calității produselor în cadrul pieței interne; salută pachetul legislativ propus de Comisie privind siguranța produselor și supravegherea piețelor, subliniind importanța pe care o poate avea indicarea originii, nu numai pentru consumatori, dar și în vederea unui politici comerciale, interne și externe, mai transparente; invită Comisia să exploateze puterea și eficacitatea internetului în activitățile de supraveghere a piețelor, acordând publicului posibilitatea de a participa prin furnizarea de aprecieri calificate asupra produselor; subliniază, în această privință, importanța funcționării adecvate a protecției consumatorilor în Uniunea Europeană;

47.  evidențiază că finalizarea pieței interne digitale este un element important al strategiei industriale a UE; reamintește importanța pentru IMM-uri a digitalizării pieței interne și a dezvoltării comerțului electronic pe piața internă; consideră ca piața digitală și piața noilor tehnologii ale informației constituie o oportunitate de dezvoltare industrială care încă nu a fost exploatată pe deplin, iar Europa are argumente solide în acest sens; subliniază necesitatea stringentă de a adapta politica UE de standardizare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) la evoluțiile pieței și ale politicilor, fapt ce ar conduce la realizarea obiectivelor politicii europene care necesită interoperabilitate, cum ar fi e-afacerile, e-comerțul, e-transportul și sistemele de transport inteligente (STI) etc.;

48.  evidențiază că finalizarea pieței interne digitale ar trebui să constituie un element important al strategiei industriale a UE; subliniază că un cadru de reglementare echivalent ar trebui aplicat piețelor online și offline pentru a asigura concurența loială și a proteja consumatorii;

49.  salută recunoașterea de către Comisie a definirii industriilor culturale și creative de lux ca sectoare ale economiei, care acoperă nișele de lux ale piețelor de produse și servicii și care reflectă caracteristici specifice cum ar fi dimensiunea culturală și creativă a produsului sau serviciului, prestigiul produsului, proprietatea intelectuală, calitatea de fabricație, designul și inovarea, modul în care produsele și serviciile sunt comercializate și promovate; invită Comisia să recunoască specificul profesiilor cu înaltă calificare în cadrul industriilor europene, care creează un număr important de locuri de muncă în Europa și care se bazează pe patru criterii: creativitate, excelență, know-how și învățare pe întreaga durată a carierei;

50.  salută intenția Comisiei Europene de a sprijini competitivitatea sectorului produselor de lux, care reprezintă 3 % din PIB-ul european și peste 1,5 milioane de locuri de muncă directe și indirecte și îi solicită să ia măsuri care să contracareze riscul penuriei de competențe în acest sector, în vederea protejării metodelor de producție și a know-how-ului specifice europene;

51.  constată că siderurgia europeană funcționează la 50 % din capacitatea sa și că producția europeană de oțel a scăzut cu 25 % din 2008;

52.  constată că sectorul european al autovehiculelor, care producea 16 milioane de automobile în 2007, nu va fi reușit să producă 12 milioane de automobile în 2013;

53.  consideră că, dată fiind actuala criză financiară, economică și socială, investițiile publice și private sunt esențiale în cadrul unei strategii globale pentru creștere durabilă; sprijină, în acest sens, reforma globală a regimului de ajutoare de stat prin aplicarea unei abordări cu o bază socială și economică mai solidă și printr-o mai mare flexibilitate a normelor de concurență, astfel cum sunt prevăzute la articolele 101 și 102 din TFUE; reamintește importanța acordării unei mai mari atenții calității și a eficienței cheltuielilor publice;

54.  subliniază că politica industrială ar trebui să utilizeze pe deplin instrumentele politicii privind concurența pentru a crea condiții de concurență echitabile și pentru a promova piețele competitive;

55.  sugerează Comisiei să evalueze în ce măsură este în conformitate cu legislația europeană în materie de concurență refuzul unui grup de cu activități la nivel mondial de a ceda o unitate pe care a decis să o închidă altui grup sau unei entități publice pentru o utilizare temporară;

56.  ia act de investigația Comisiei asupra reformei pieței interne a produselor industriale; solicită Comisiei să garanteze că standarde relevant sunt compatibile cu piața;

57.  recunoaște eforturile Comisiei în materie de reglementare inteligentă, menite să reducă povara asupra industriei, fără să submineze eficiența legislației, care include evaluarea impactului, teste de competitivitate, verificarea adecvării și testul IMM-urilor, în special în cazul microîntreprinderilor și al IMM-urilor și recunoaște necesitatea stabilității în domeniul reglementării în scopul încurajării investițiilor; consideră că povara birocratică și politicile contradictorii sunt adeseori obstacole în calea îmbunătățirii competitivității întreprinderilor industriale; consideră că demersurile de a reduce această povară ar trebui să se afle pe primul plan în agenda politică; așteaptă cu interes din partea Comisiei propuneri cu obiective concrete pe această temă; sprijină coerența și abordarea transversală în materie de reglementare, precum și testele de competitivitate îmbunătățită, care ar trebui să fie obligatorii și să facă parte integrantă din orientările privind evaluarea impactului; solicită statelor membre să utilizeze testul IMM-urilor și testele de competitivitate îmbunătățită și la nivel național; salută eforturile depuse de Comisie pentru a evalua efectul cumulativ al legislației în sectorul oțelului și invită Comisia să dezvolte în continuare metodologia, precum și să identifice alte sectoare care ar putea beneficia de o astfel de abordare;

58.  încurajează valorificarea sporită a potențialului procedurii de notificare prevăzute de Directiva 98/34/CE și sugerează statelor membre să introducă testele de competitivitate în evaluările de impact realizate în etapele de elaborare ale proceselor legislative naționale, în cadrul mai extins al „testului pieței unice” solicitat în Rezoluția Parlamentului din 7 februarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind guvernanța pieței unice;

59.  solicită implementarea rapidă a inițiativei în favoarea întreprinderilor mici (Small Business Act) pentru a sprijini IMM-urle din Europa; constată importanța Rețelei întreprinderilor europene în sprijinirea IMM-urilor în comerțul transfrontalier din UE; subliniază importanța susținerii întreprinderilor mici și a ajutorului pentru ca acestea să devină întreprinderi mijlocii, iar IMM-urile să devină actori mai importanți, în vederea facilitării competitivității lor la nivel mondial; atrage atenția asupra beneficiului economic ale creării de legături între întreprinderi în anumite sectoare, cum ar fi industria apărării, în vederea realizării unor economii de scară și a unor proiecte industriale comune;

60.  consideră că un acces mai simplu, mai puțin costisitor și mai rapid al IMM-urilor la procedurile antidumping este un element esențial pentru a le proteja mai eficient împotriva practicilor neloiale ale partenerilor comerciali; invită Uniunea Europeană să țină seama de acest punct în reforma instrumentelor de protecție comercială;

61.  invită UE să-și consolideze producția industrială, furnizând informații mai precise consumatorilor, stabilind caracterul obligatoriu al mențiunii provenienței produselor UE și a produselor importate din țările terțe, precum și asigurând respectarea indicațiilor geografice ale produselor alimentare europene în țările terțe;

62.  reamintește că dezvoltarea tehnologică este un sector sensibil și fragil; consideră că drepturile de proprietate intelectuală (DPI) sunt o componentă esențială a unei economii a cunoașterii și a unei politici industriale sănătoase care pot stimula inovarea și cercetarea și consolida industria europeană; salută, în acest sens, crearea unui brevet unitar al UE și invită statele membre să îl implementeze fără întârziere; consideră că procesul care a dus la crearea acestui brevet ar trebui să constituie un exemplu de bună practică în contextul consolidării integrării industriale și a pieței interne; își exprimă îngrijorarea legată de faptul că actualul regim DPI adeseori nu își îndeplinește misiunea de a stimula inovația; consideră că o transparență sporită, practici de gestionare și de autorizare inovatoare pot aduce soluții mai rapide pe piață; în acest context, salută activitatea inițiată de Comisie în acest context; solicită Comisiei și statelor membre să consolideze și protecția drepturilor de proprietate intelectuală, în special pentru combaterea contrafacerii și a spionajului industrial; subliniază că sunt necesare noi structuri și forumuri de guvernanță pentru protecția DPI la nivel internațional; invită Comisia să stabilească o strategie europeană de protecție a secretelor comerciale;

63.  subliniază importanța asigurării respectării DPI în mediile fizice și digitale pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă în industriile europene; salută, în această privință, reforma în desfășurare a sistemului UE de mărci, care are potențialul de a spori protecția mărcilor online, offline și în întreaga piață internă;

64.  sprijină reforma în curs a sistemului dreptului mărcilor care va consolida protecția mărcilor online, offline, în întreaga piață internă și în cadrul schimburilor internaționale;

65.  salută recunoașterea problemei reprezentate de suprapunerile de brevete și de „ambuscadele” realizate cu ajutorul brevetelor; sprijină modificarea sistemului de reglementare în vederea stimulării unor regimuri favorabile concurenței, care ar permite acordarea de licențe încrucișate sau stabilirea unor grupări de brevete;

66.  solicită Comisiei să propună o legislație care să le permită societăților europene să producă medicamente generice și biosimilare în UE pe durata valabilității certificatului suplimentar de protecție (SPC), după expirarea protecției brevetului, pentru a pregăti lansarea imediată după expirarea SPC sau pentru a le exporta în țări în care nu există niciun brevet sau SPC; consideră că o astfel de dispoziție ar putea contribui la evitarea externalizării producției și la promovarea creării de locuri de muncă în UE, precum și la crearea unor condiții de concurență echitabile între societățile europene și concurenții lor din țări terțe;

67.  subliniază că relațiile externe au implicații care depășesc domeniul de aplicare al acordurilor semnate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și că, la dezvoltarea dimensiunii externe a politicii industriale, UE și statele membre ar trebui să convină asupra unor poziții comune pentru a asigura că există condiții de concurență echitabile la nivel global;

68.  reamintește că în comunicarea comună din 7 februarie 2013 intitulată „Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat”(22), Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și-a luat angajamentul de a dezvolta și de a promova resurse industriale și tehnologice pentru securitatea cibernetică;

69.  insistă asupra necesității de a îmbunătăți competitivitatea întreprinderilor europene pe piața mondială; remarcă importanța unei strategii comerciale a UE; invită Comisia, în contextul concurenței crescute a partenerilor noștri comerciali, să reorganizeze politica comercială pentru a garanta că politica comercială și în materie de concurență a Uniunii este compatibilă cu obiectivele politicii industriale europene și nu periclitează potențialul de inovare și competitivitate al societăților europene; solicită Comisiei, împreună cu VP/ÎR, să elaboreze o strategie prin care să fie incluse birouri pentru IMM-uri cu ocazia misiunilor UE; remarcă faptul că aceste birouri pentru IMM-uri ar trebui să ia în considerare activitatea camerelor de comerț și ar trebui să integreze experiența centrelor europene de afaceri; solicită Comisiei și statelor membre să își consolideze cooperarea pentru susținerea întreprinderilor europene pe piețele externe; le invită acorde prioritate, în special, instrumentelor pentru sprijinirea IMM-urilor și să centralizeze informațiile adresate IMM-urilor prin crearea de ghișee unice pe teritoriul întregii UE; solicită Comisiei să includă testele de competitivitate îmbunătățită în evaluările de impact ale acordurilor comerciale și ale impactului lor cumulat;

70.  constată că din ce în ce mai mult costurile de mediu suportate de industria europeană îi determină pe industriașii europeni să investească în afara Uniunii Europene;

71.  subliniază importanța standardelor de mediu și sociale în acordurile comerciale bilaterale și relațiile comerciale multilaterale pentru a stabili un comerț loial și echitabil și condiții de concurență echitabile la nivel global; solicită Comisiei, la semnarea de noi acorduri comerciale sau revizuirea celor existente, să se asigure că operatorii din UE și din afara UE își desfășoară activitatea în condiții de egalitate; menționează că UE ar trebui să ia măsuri reale pentru a ridica problema denaturărilor specifice, care sunt dăunătoare pentru interesele industriale europene și ar trebui să introducă treptat principiul reciprocității în relațiile comerciale, în special, în materie de acces la piețele de achiziții publice și de îmbunătățire a răspunsului, fapt ce ar contribui la deschiderea piețelor;

72.  reamintește Comisiei că nivelurile scăzute de salarizare și de protecție a mediului constituie în continuare elemente foarte importante ale concurenței internaționale și că este imperativ să se urmărească o aliniere de jos în sus a acestor norme pentru ca Uniunea să se poată reindustrializa cu adevărat; în acest sens, invită Comisia să negocieze angajamente obligatorii în materie de drepturi ale lucrătorilor și de protecție a mediului în ALS cu țările terțe;

73.  ia act de propunerea Comisiei de a moderniza instrumentele de protecție comercială ale UE, care reprezintă elemente esențiale ale politicii industriale; speră ca această modernizare să poată îmbunătăți eficacitatea lor; în acest sens, îndeamnă Comisia să nu slăbească aceste instrumente de jure sau de facto, ci să le consolideze pentru a proteja mai eficient și într-un timp mai scurt, întreprinderile europene, indiferent de dimensiunea lor, împotriva practicilor comerciale ilegale sau neloiale;

74.  reamintește că este necesar, ori de câte ori circumstanțele o justifică, să se utilizeze instrumente de protecție comercială împotriva țărilor care nu respectă normele comerțului internațional sau dispozițiile acordurilor de liber schimb încheiate cu UE și solicită ca accesul IMM-urilor la procedurile antidumping să fie mai simplu, rapid și mai ieftin, astfel încât acestea să se poată proteja mai bine împotriva practicilor neloiale;

75.  subliniază importanța cercetării și inovării pentru asigurarea competitivității întreprinderilor europene pe piețele globale și insistă asupra necesității ca întreprinderile noastre să anticipeze mai bine nevoile piețelor terțe, astfel încât să răspundă cererii mondiale;

76.  consideră că este esențial ca Uniunea să se creeze, în cadrul revitalizării politicii sale industriale, instrumente care permit:

77.  invită Comisia să aducă îmbunătățiri semnificative evaluărilor acordurilor comerciale, în special evaluărilor impactului, ținând seama de aspectele legate de competitivitatea sectorului industrial și realizând evaluări ex post, precum și analize ale efectelor cumulative ale tuturor acordurilor deja încheiate sau în curs de negociere; subliniază importanța angajamentului privind parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) pentru realizarea obiectivelor reindustrializării europene, creșterii economice și ocupării forței de muncă, parteneriat care prezintă potențial în ceea ce privește simplificarea și creșterea exportului de produse industriale europene, îmbunătățirea competitivității industriei prin creșterea nivelului standardelor de producție internaționale și reducerea costurilor importurilor de materii prime și prelucrate efectuate de fabricanți; pledează în favoarea includerii în cadrul TTIP, la fel ca și în cazul altor acorduri comerciale, a unui capitol axat asupra unor aspecte legate de energie, cum ar fi cele care ar putea afecta piața internă; solicită Comisiei să îmbunătățească, prin eliminarea tarifelor, accesul pe piață al serviciilor și investițiilor, să intensifice cooperarea în materie de reglementare, să asigure îmbunătățirea normelor în materie de achiziții publice și a protecției proprietății intelectuale și să urmărească aceste obiective în mod activ în cadrul politicii din domeniul concurenței și în ceea ce privește energia și materiile prime; subliniază necesitatea simplificării reglementărilor, precum și a reducerii sarcinilor normative și administrative, astfel cum se vizează și în TTIP, și consideră că, la punerea în aplicare a acestor obiective, trebuie să se ia în considerare și să se protejeze cu strictețe standarde sociale și de mediu de înalt nivel și drepturile lucrătorilor; subliniază faptul că eventuala încheiere a TTIP va crea perspectiva unui spațiu economic vast care, la rândul său, ar consolida relațiile UE și ar acționa ca multiplicator pentru investițiile străine directe în UE;

78.  solicită Comisiei să studieze exemplul oferit de SUA, care permit sindicatelor să depună reclamații legate de aspecte comerciale, întrucât distorsiunile schimburilor comerciale pot avea efecte negative asupra industriei și, în consecință, asupra lucrătorilor, și să propună măsuri similare pentru UE;

79.  subliniază că lanțul valoric al industriei din Europa trebuie consolidat prin noi acorduri comerciale, de investiții și acorduri privind proprietatea intelectuală și că, în acest sens, trebuie ca în mandatul care va fi acordat să se integreze, încă de pe acum, o orientare strategică corespunzătoare;

80.  invită Comisia să elaboreze o strategie europeană de export pentru tehnologiile eficiente din punctul de vedere al consumului energetic și al utilizării resurselor și pentru serviciile corespunzătoare, care să includă o diplomație care să acționeze în serviciul standardizării, astfel încât standardele europene să fie promovate la nivel mondial;

81.  semnalează că standardele și reglementările tehnice joacă un rol fundamental în garantarea supremației Uniunii Europene în sectoarele novatoare, inclusiv în domeniul tehnologiilor ecologice; invită Comisia, prin urmare, să consolideze capacitatea UE de a stabili standarde și norme tehnice internaționale în sectoarele novatoare; mai mult decât atât, îndeamnă Comisia, să amelioreze cooperarea cu țările terțe care prezintă o importanță determinantă, inclusiv cu țările emergente, pentru a elabora standarde și norme tehnice comune;

Finanțarea unei renașteri industriale

82.  recunoaște existența constrângerilor legate de împrumuturilor bancare și impactul negativ al acestora, îndeosebi asupra IMM-urilor; consideră regretabil faptul că acest tip de constrângeri afectează, de asemenea, instrumentele de finanțare puse la dispoziție de Uniunea Europeană și consideră că Comisia ar trebui să solicite rapoarte anuale din partea intermediarilor financiari responsabili cu administrarea instrumentelor în cauză; salută Cartea verde a Comisiei privind finanțarea pe termen lung; subliniază necesitatea consolidării robusteții și credibilității sectorului bancar al UE prin intermediul Basel III, al unei uniuni bancare și al MES; subliniază cât de important este ca partenerii noștri internaționali să pună la rândul lor în aplicare normele Basel III; atrage atenția asupra faptului că investițiile în industrie sunt investiții pe termen lung; solicită Comisiei și statelor membre să aducă îmbunătățiri cadrului legislativ, pentru a-i spori gradul de claritate și previzibilitate și a încuraja, în acest mod, investițiile în industrie;

83.  consideră că este necesar să se studieze noi căi de finanțare alternative și creative, în special în ceea ce privește finanțarea privată și prin capitaluri proprii; constată că promovarea unei culturi financiare de bază joacă, de asemenea, un rol important în această privință și că, în programa școlară, ar trebui integrate cunoștințe financiare de bază;

84.  subliniază importanța resurselor financiare pentru întreprinderile nou create și IMM-uri, astfel încât întreprinzătorii să dispună de resursele necesare pentru a introduce idei novatoare pe piață;

85.  salută inițiativa Comisiei de a crea instrumente financiare comune cu BEI și constată că această inițiativă a fost aprobată în iunie 2013 în cadrul reuniunii Consiliului European; salută, de asemenea, faptul că Comisia și BEI intenționează să prezinte Consiliului European înainte de reuniunea din octombrie 2013 un raport global referitor la aplicarea lor, care stabilește obiective cantitative, instrumente și un calendar;

86.  solicită Consiliului, în consultare cu Comisia și BEI, să specifice fără întârziere parametrii pentru aceste instrumente, pentru a se genera un efect de pârghie important; subliniază că aceste instrumente ar trebui să fie operaționale înainte de sfârșitul lui 2013;

87.  salută majorarea capitalului Băncii Europene de Investiții și orientările referitoare la împrumuturi, recent publicate, care prevăd obligația de a respecta un nou standard de performanță în materie de emisii (SPE) de 550 grame de CO2 pe kilowatt oră (g/kWh); consideră că BEI ar putea contribui la atenuarea problemelor legate de fragmentarea piețelor financiare din UE; solicită BEI să analizeze în continuare elaborarea de noi modele de creditare adaptate la necesitățile industriei; solicită BEI să își pună în aplicare planul de creștere a activității de creditare în UE cu peste 50 % în perioada 2013-2015;

88.  subliniază că subsidiaritatea deschide calea către o gamă largă de politici fiscale și de sisteme de împrumuturi și subvenții în întreaga Europă;

89.  invită Comisia să analizeze în ce mod ar putea fi valorificat efectul de levier al pieței titlurilor garantate cu active și al formulelor alternative de finanțare, cu supravegherea prudențială adecvată, pentru a se facilita finanțarea IMM-urilor; remarcă rolul pe care dezvoltarea afacerilor și băncile specializate în finanțarea infrastructurilor îl pot exercita în realizarea de investiții în obligațiuni garantate structurate emise de bănci, care să combine astfel de investiții cu obiective de creditare sporită a IMM-urilor; salută faptul că se propun parteneriate public-private de împrumut, în cadrul cărora o companie de asigurări și o bancă se asociază pentru a oferi împrumuturi pe termen scurt și pe termen lung;

90.  consideră că este important să se promoveze noi modele novatoare de finanțare pentru IMM-uri, în special pentru cele cu un potențial ridicat de creștere; atrage atenția asupra multiplicării inițiativelor de finanțare participativă și a platformelor electronice pentru împrumuturi în Europa și asupra avantajelor financiare și nefinanciare pe care această finanțare le oferă IMM-urilor și întreprinzătorilor, precum furnizarea unei finanțări destinate întreprinderilor nou create, validarea produselor, feedback din partea clienților și o structură stabilă a acționariatului, bazată pe asumarea unui angajament; invită Comisia să publice o comunicare privind finanțarea participativă; solicită Comisiei să elaboreze un cadru de reglementare eficace privind finanțarea participativă, pe baza unei alocări de până la 1 milion EUR pe proiect, și să abordeze, în cadrul respectiv, și problema protecției investitorilor; solicită Comisiei să ia în considerare punerea la dispoziție a unor fonduri limitate pentru servicii de finanțare participativă, așa cum au făcut deja unele state membre;

91.  invită Comisia să sprijine crearea de piețe locale de obligațiuni pentru IMM-uri în vederea asigurării unei finanțări pe termen lung, în special în regiunile în care creditarea este limitată; consideră că piețele locale de obligațiuni precum Bursa de la Stuttgard ar putea oferi un posibil model;

92.  invită Comisia să sprijine dezvoltarea de bănci naționale de investiții pentru IMM-uri și să le permită celor existente să își extindă activitățile în alte state membre, implicându-se astfel în proiecte de finanțare situate în afara frontierelor lor naționale, elaborând orientări vizând depășirea crizei generalizate a creditelor;

93.  consideră că întârzierea efectuării plăților este o sursă de instabilitate și de pierdere a competitivității pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri; felicită statele membre care au pus pe deplin în aplicare Directiva privind întârzierea efectuării plăților și solicită ca aceasta să fie pe deplin pusă în aplicare în UE; consideră că ajutoarele și instrumentele financiare puse la dispoziție de Uniunea Europeană nu sunt suficient cunoscute de către operatorii economici și, în special, de IMM-uri; solicită înființarea, în întreaga Uniune, a unor ghișee unice care să centralizeze informațiile destinate IMM-urilor privind finanțările puse la dispoziție de UE; subliniază importanța constituirii unor rețele de asociații de intermediere pentru întreprinzători, fără scop lucrativ, care să aibă drept obiective înființarea de IMM-uri și furnizarea de asistență, consiliere și de împrumuturi IMM-urilor în vederea dezvoltării spiritului antreprenorial;

94.  consideră că concurența fiscală neloială între statele membre nu este adecvată pentru dezvoltarea unei PI europene puternice;

95.  susține o mai bună coordonare a sistemelor de impozitare a societăților din UE prin introducerea unor baze de impozitare armonizate;

96.  solicită Comisiei să elaboreze un studiu global privind factorii de competitivitate, care să nu ia în considerare costurile și să abordeze diversele activități industriale desfășurate pe teritoriul Uniunii Europene (termenele de livrare, brevete, calitatea produselor, serviciul post-vânzare, calitatea rețelelor de transport, energia, rețelele de infrastructuri informatice etc.), comparându-i în general cu cei înregistrați în alte regiuni din lume; solicită Comisiei să realizeze o analiză permanentă a competitivității macroeconomice a Uniunii Europene, în special în ceea ce privește rețelele de transporturi, energie și cele informatice, și să elaboreze studii privind finanțarea pe termen lung a infrastructurilor noi sau a celor existente, necesare pentru ca UE să rămână competitivă;

97.  subliniază importanța capitalului de risc și a rețelelor de investitori providențiali, în special pentru femei; solicită punerea promptă în funcțiune a portalului online pentru femeile antreprenor; salută sprijinul acordat de UE la stabilirea de rețele de investitori providențiali și de incubatoare de afaceri; salută în special constituirea unui mecanism de capitaluri proprii în cadrul programelor Orizont 2020 și COSME, prin care se urmărește sprijinirea creșterii cantitative și calitative a ofertei de fonduri de capital de risc; consideră că Fondul european de investiții trebuie să exercite un rol esențial în dezvoltarea piețelor de capital de risc, în special pentru dezvoltarea de noi tehnologii; este de părere că diferențierea, din rațiuni de ordin fiscal, între capital propriu și creanțe ar trebui eliminată;

98.  invită Comisia să studieze efectele de multiplicare ale întreprinderilor care exercită un rol de unități principale de competență, cu referire la rețelele lor de producție, de creare de valori și de ocupare a forței de muncă în economie în ansamblul său; consideră că unitățile principale de competență nu se definesc neapărat prin dimensiunea lor, ci îndeplinesc o serie de criterii, precum orientarea internațională, o anumită cotă minimă a pieței naționale și mondiale, o activitate de C-D intensă și cooperarea cu o rețea largă de întreprinderi; consideră că un astfel de studiu ar putea atrage atenția înainte de toate asupra interdependenței întreprinderilor industriale și a IMM-urilor, infirmând astfel anumite stereotipuri în ceea ce privește baza industrială de prelucrare;

Dobândirea competențelor și crearea forței de muncă pentru o renaștere industrială

99.  consideră că, de la începutul crizei, aproximativ 5500 de întreprinderi industriale europene au fost restructurate, aproximativ 2,7 milioane de locuri de muncă fiind desființate ca urmare a acestor restructurări;

100.  subliniază că strategia RISE reprezintă o oportunitate pentru stabilitatea ocupării forței de muncă, cu locuri de muncă bune și o remunerație decentă; subliniază parteneriatul indispensabil cu părțile interesate, în special partenerii sociali, camerele și organizațiile de tineret, în contextul integrării tinerilor pe piața forței de muncă; solicită Comisiei și statelor membre să intensifice dialogul social și la nivelul ramurilor industriale și al întreprinderilor; consideră că implicarea partenerilor sociali încă din primele etape în orice procedură legislativă ar prezenta importante avantaje; invită Comisia, de asemenea, să promoveze rolul partenerilor sociali la nivelul său, ținând seama de diferențele dintre diversele sisteme naționale; invită partenerii sociali să stabilească un dialog la nivelul Uniunii Europene de fiecare dată când acest lucru este posibil;

101.  constată faptul că strategia RISE va necesita un acces mai larg și mai eficient la formare, la învățare pe tot parcursul vieții, la formare profesională pentru viitor, la studii universitare, precum și un accent puternic pus pe domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și al matematicii (STEM), în special pentru femei, precum și sprijin pentru întreprinzători; pledează în favoarea includerii acestor materii în programele școlare; sprijină dezvoltarea de sisteme de formare profesională la locul de muncă și de ucenicie și a unor dispozitive adecvate de protecție socială, însoțite de o politică a celei de-a doua șanse; consideră, în această privință, că programele și instrumentele Uniunii Europene, precum Orizont 2020 și Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) ar trebui să exercite un rol important;

102.  consideră că sprijinirea unei forțe de muncă calificate oferă Europei un avantaj major și constituie un vector important al dezvoltării investițiilor în C-D; solicită să se acorde o atenție specială sprijinirii educației, în vederea creării unor centre de cercetare care să se situeze în avangarda internațională a excelenței academice;

103.  consideră că inovarea la locul de muncă, dezvoltarea competențelor, creativitatea și autonomia lucrătorilor și lucrul în echipă reprezintă atuuri importante, atât în ceea ce privește performanța socială, cât și performanța economică a întreprinderilor; subliniază că democratizarea locului de muncă, inclusiv participarea activă a reprezentanților personalului și a sindicatelor, trebuie să capete o amploare mai mare; invită statele membre sau organismele regionale competente să creeze un cadru pentru formarea continuă, indiferent de forma sa - drept individual la formare sau alte sisteme -, astfel încât rezervele lor de lucrători calificați să anticipeze creșterea cererii din sectorul în cauză și să se poată adapta la o nouă piață sau să poată fi transferată, în caz de disponibilizări, către un alt sector industrial; constată că angajatorii și lucrătorii au o responsabilitate comună în ceea ce privește învățarea pe tot parcursul vieții; mai mult decât atât, constată că informarea și consultarea la locul de muncă constituie un drept fundamental prevăzut în tratat;

104.  invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu statele membre și cu partenerii sociali sectoriali interesați pentru a elabora previziuni pe termen mediu și lung în ceea ce privește competențele cerute de piața forței de muncă, în special prin crearea unor consilii europene pentru competențe industriale;

105.  solicită statelor membre să abordeze carențele de competențe digitale la toate nivelurile educaționale și prin învățarea pe tot parcursul vieții, dat fiind faptul că evoluțiile TIC pot avea, pe termen lung, un impact important asupra industriilor de viitor, în sectoare precum eficiența energetică, planificarea ecologică, obiectivele legate de siguranță și alte aptitudini de comunicare (de exemplu, sisteme de transport eficiente și inteligente, sisteme de comunicare persoană-persoană, persoană-mașină și mașină-mașină);

106.  subliniază că existența unor competențe puternice în inginerie și tehnologia informației îmbunătățește reziliența ocupării forței de muncă; solicită statelor membre, cu sprijinul Comisiei, să examineze oportunitatea stabilirii unor obiective naționale vizând creșterea numărului studenților care studiază materii din grupul STEM; consideră că înființarea de platforme STEM naționale, regionale și europene pentru schimbul de bune practici între regiuni, universități și industrie ar putea avea efecte benefice asupra stabilirii obiectivelor STEM; consideră, de asemenea, că platformele europene, dacă sunt înființate, ar putea fi importante în asigurarea coordonării și cooperării dintre platformele naționale la nivel european; subliniază că, în acest context, competențele TIC de bază ar trebui să fie, la rândul lor, încurajate în școli și în programele de formare profesională;

107.  solicită Comisiei și statelor membre să ia în considerare modelul american de instituire a unor fonduri College-to-Career (C2C - de la universitate către mediul profesional), în vederea creării de parteneriate între industrie și universități, pentru a forma tinerii pentru locuri de muncă în sectoarele industriale de viitor; remarcă planurile de înființare a unor „colegii tehnice universitare” împreună cu partenerii din industrie, dezbătute în prezent în Regatul Unit;

108.  subliniază importanța intensificării mobilității voluntare în rândul tinerilor, prin promovarea programului Erasmus pentru toți și eliminarea barierelor existente în calea uceniciilor și a stagiilor transfrontaliere, precum și prin consolidarea transferabilității pensiilor, a drepturilor de protecție socială și a drepturilor lucrătorilor pe întreg teritoriul Uniunii Europene; subliniază că programul „Erasmus pentru tinerii antreprenori”, în special, ar trebui să fie extins în mod semnificativ;

109.  recomandă mobilizarea tuturor instrumentelor financiare și legislative disponibile pentru a promova relocalizarea economică și solicită să se creeze centre de informare pentru a crește nivelul de conștientizare în rândul întreprinzătorilor cu privire la avantajele menținerii sau relocalizării activităților lor în Europa, prin scurtarea lanțurilor de aprovizionare și, eventual, prin crearea de tradiții de producție locale și prin creșterea eficienței respectivului sector, creând, în același timp, mai multe locuri de muncă la nivel local; îndeamnă ca EURES să fie utilizat cât mai eficient posibil, pentru a se valorifica competențele tinerilor europeni aflați în căutarea unui loc de muncă; invită statele membre să pună aplicare într-un mod mai eficace Directiva privind serviciile și să elimine dumpingul social;

110.  subliniază că educația reprezintă o cerință de bază și că toate nivelurile de educație, de la învățământul primar la cel universitar, ar trebui să fie accesibile tuturor;

111.  subliniază necesitatea reducerii ratei abandonului școlar, accentuând faptul că persoanele care părăsesc școala au nevoie de oportunități în ceea ce privește plasamentele pentru formare, cum este cazul „garanției pentru formare” din Austria;

112.  salută deciziile de a pune în aplicare garanția pentru tineret și aspirațiile acestui dispozitiv, precum și disponibilitatea statelor membre de a aloca fonduri pentru a combate șomajul în rândul tinerilor; salută promovarea unei alianțe pentru ucenicii; semnalează că, în anumite state membre, uceniciile nu constituie într-o suficientă măsură o parte integrantă a politicii de ocupare a forței de muncă; solicită Comisiei să elaboreze indicatori comuni privind investițiile sociale, îndeosebi în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor; solicită industriei să exercite un rol activ în punerea în aplicare a garanției pentru tineret la nivelurile naționale respective, să le ofere tinerilor, pe cât posibil, locuri de muncă sau stagii de calitate și să creeze stagii de calitate remunerate decent; îndeamnă statele membre să sporească, printr-o gamă diversă de măsuri, gradul de atractivitate al sistemelor de ucenicie în rândul întreprinderilor;

113.  evidențiază faptul că statele membre care au sisteme robuste de formare profesională au dispus de piețe ale forței de muncă relativ solide în perioade de criză; invită toate statele membre să examineze și să introducă astfel de sisteme, în colaborare cu partenerii sociali și alte părți interesate relevante, precum camerele; ia act de încercarea pe care o reprezintă creșterea compatibilității Sistemului european de credite de învățare pentru educație și formare profesională (ECVET) cu Sistemul european de credite transferabile și acumulare de credite (ECTS); evidențiază, de asemenea, importanța comparabilității și a creșterii compatibilității dintre diferitele sisteme naționale de formare profesională, astfel încât să se faciliteze mobilitatea pe piața muncii în cadrul categoriilor relevante de locuri de muncă;

114.  subliniază că școlile din învățământul tehnic secundar și sistemele de formare profesională exercită un rol esențial și sprijină inițiativele Comisiei de promovare a schimburilor transfrontaliere între statele membre;

115.  consideră că îmbunătățirea imaginii educației și formării profesionale ar trebui să se realizeze nu doar prin scoaterea în evidență a valorii lor intrinseci, dar și prin asocierea sa cu o eventuală tranziție către educația universitară sau altă formă de învățământ superior; constată că, în acest scop, este necesar ca statele membre să atribuie educației profesionale și calificărilor profesionale de înaltă calitate, la rândul lor, un nivel mai înalt de clasificare în cadrele naționale de calitate; subliniază importanța îmbunătățirii competențelor educaționale în vederea îmbunătățirii calității dezvoltării de noi competențe industriale, inclusiv prin intermediul unor măsuri ale Uniunii Europene de standardizare a politicilor de resurse umane, începând de la formarea de bază;

116.  invită statele membre să elaboreze, în colaborare cu partenerii sociali, și să pună în aplicare programe de orientare profesională pentru tineri în disciplinele științifice și tehnologice pentru a promova dezvoltarea unei economii viabile și durabile, precum și măsuri de informare și de sensibilizare în ceea ce privește aspectele ecologice și de mediu, atât prin intermediul sistemului de educație formală, cât și prin măsuri ale autorităților locale și regionale;

117.  consideră că, dacă se dezvoltă în continuare libertatea de circulație a lucrătorilor, prin utilizarea unor instrumente precum recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale și formările pe tot parcursul vieții, în special în cazul lucrătorilor vulnerabili, este foarte posibil să se reducă deficitul de lucrători calificați și să se stimuleze creșterea favorabilă incluziunii;

118.  solicită statelor membre să lanseze facilități de microcredite pentru tineri, în vederea promovării antreprenoriatului;

119.  preconizează că măsurile și acțiunile adoptate pentru a promova antreprenoriatul la nivel european sau național se vor aplica tuturor tipurilor de întreprinderi, cooperative, activități meșteșugărești, profesii liberale și întreprinderi din economia socială;

120.  subliniază că strategia RISE ar trebui să se ghideze după principiul „remunerației egale pentru muncă egală” pentru a asigura atât egalitatea de gen la locul de muncă, cât și condiții egale pentru angajați în cazul unor tipuri diferite de contract;

121.  subliniază faptul că, în fiecare an, femeile reprezintă peste jumătate dintre absolvenții învățământului superior din Europa; subliniază impactul pozitiv pe care l-ar putea avea aportul competențelor femeilor calificate în cadrul întreprinderilor, în special asupra creșterii, a productivității și a competitivității industriei europene; invită, prin urmare, actorii din domeniul economiei, al educației și din domeniul social, precum și Comisia să promoveze și să consolideze rolul femeilor în sectoarele industriale din Europa;

122.  subliniază importanța evitării dezechilibrului tradițional de gen în cadrul industriei; consideră că este important să se elimine acest dezechilibru astfel încât atât femeile, cât și bărbații să poată participa pe deplin la piața muncii, în special având în vedere provocările demografice cu care se confruntă UE;

123.  subliniază rolul important al lucrătoarelor în cadrul RISE; subliniază că absența perspectivelor de gen din politicile industriale sporește inegalitatea de gen; consideră că este important să se elimine actualul dezechilibru de gen, astfel încât atât femeile, cât și bărbații să poată participa pe deplin la piața muncii, pe baza principiului remunerației egale pentru muncă egală; invită Comisia și statele membre să se asigure că lucrătoarele nu sunt subreprezentate sau chiar excluse din cursuri de formare, din proiecte și programe privind transformarea ecologică și subliniază necesitatea integrării dimensiunii de gen; îndeamnă statele membre să implementeze măsuri care să permită concilierea vieții familiale cu viața profesională, cu scopul de a garanta oportunități maxime femeilor în vederea unei evoluții continue și regulate a carierei;

124.  constată că trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon nu numai că va crea noi locuri de muncă în noi sectoare economice, dar ar putea conduce la pierderi de locuri de muncă în activități mai puțin sustenabile; recomandă, în acest context, instituirea și consolidarea unor instrumente pentru anticiparea la timp a schimbării, pentru a garanta o trecere fără dificultăți de la un loc de muncă la altul;

125.  solicită Comisiei să elaboreze și să promoveze gama de instrumente pentru o politică sustenabilă privind societățile (care include responsabilitatea socială a întreprinderilor, raportarea privind sustenabilitatea, acțiuni de promovare a modelelor cu emisii scăzute de carbon sau cu o producție scăzută de deșeuri);

126.  subliniază relevanța responsabilității sociale a întreprinderilor, instrument esențial pentru o politică privind societățile care acordă atenție unei utilizări eficiente a resurselor naturale, aspectelor sociale privind raportul cu comunitatea, cu lucrătorii și cu reprezentanții lor, precum și aspectelor economice privind gestionarea corectă a întreprinderii;

127.  invită statele membre, în dialog cu partenerii sociali și părțile interesate relevante, să aibă în vedere politici care să flexibilizeze orele de muncă în perioade de recesiuni economice;

128.  propune ca subiectul privind includerea convergenței unor standarde sociale minime în lanțul de prețuri de cumpărare al industriei europene să fie pus pe ordinea de zi a viitoarei reuniuni sociale tripartite la nivel înalt pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă, prevăzută la articolul 152 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

O politică energetică și a resurselor pentru un reviriment industrial

129.  subliniază faptul că resursele și energia reprezintă fundamentul strategiei RISE, dat fiind faptul că acestea sunt esențiale pentru competitivitatea internațională; consideră că disponibilitatea materiilor prime are o importanță fundamentală pentru posibilitățile de dezvoltare ale industriei europene și avertizează că, în lipsa anumitor materii prime cheie, majoritatea industriilor strategice europene nu se vor putea dezvolta în viitor; solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri active pentru a combate costurile excesive din sectorul energetic și al resurselor; militează în favoarea unei abordări bazate pe triunghiul rentabilitate–sustenabilitate–accesibilitate, care să pună accentul pe toate cele trei dimensiuni menționate, având, în același timp, drept obiectiv separarea creșterii de utilizarea unui număr tot mai mare de resurse; subliniază importanța garantării unei piețe a energiei competitive și transparente care să evite dezechilibrele între statele membre și care să faciliteze accesul la o energie sigură, sustenabilă, accesibilă și fiabilă; ia act de necesitatea unei strategii care să faciliteze atât integrarea pieței europene a energiei, cât și dezvoltarea infrastructurilor energetice;

130.  salută Inițiativa europeană privind materiile prime, Parteneriatul european pentru inovare privind materiile prime și planul său strategic de implementare, precum și Foaia de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor; subliniază necesitatea de a aborda precaritatea resurselor în ceea ce privește resursele esențiale precum apa și invită Comisia să își dezvolte în continuare strategia privind materiile prime, ce are la bază cei trei piloni ai comerțului și parteneriatelor internaționale, aprovizionării cu materii prime în UE și utilizarea eficientă, reciclarea și reutilizarea resurselor; solicită Comisiei să includă obiectivele politicii privind deșeurile în semestrul european și în recomandările pentru fiecare țară, precum și în programele naționale de reformă; îndeamnă Comisia să creeze în continuare etaloane sectoriale în materie de utilizare eficientă a resurselor, îndeosebi în scopuri legate de achiziții publice; invită Comisia să integreze o strategie 3R (reducere, reutilizare, reciclare) și să analizeze cu atenție propunerile vizând limitarea utilizării materiilor prime importante; accentuează importanța unui sistem de certificare global pentru reciclarea ca primă tratare a deșeurilor periculoase și pentru deșeurile de echipamentele electrice și electronice (DEEE); subliniază faptul că, în unele state membre, există sisteme adecvate de colectare și reciclare în clădiri; observă că industriile extractive din Europa respectă unele dintre cele mai înalte standarde din lume și solicită Comisiei să evalueze în următorii doi ani propunerea vizând înființarea unui institut european de geologie; solicită Comisiei să prezinte măsuri care vizează armonizarea normelor și a procedurilor de autorizare a extracției materiilor prime în Uniunea Europeană; solicită statelor membre, industriei, institutelor geologice și Comisiei să coopereze în ceea ce privește cartografierea localizării materiilor prime;

131.  subliniază potențialul trecerii la o economie bazată în mai mare măsură pe conceptul bio, dat fiind faptul că materiile prime, cum ar fi cele obținute din păduri, de exemplu, pot avea un rol major în producerea de energie din surse regenerabile și în producția industrială sustenabilă;

132.  solicită punerea rapidă în aplicare a Directivei privind eficiența energetică și a planurilor naționale de acțiune sprijinite prin stimulente financiare corespunzătoare; solicită crearea unei exceptări în bloc pentru toate schemele de eficiență energetică ce au fost notificate Comisiei Europene ca parte a planurilor de acțiune privind eficiența energetică ale statelor membre; consideră că statele membre ar trebui să stabilească strategii ambițioase pentru a renova în mod special stocul de clădiri existent în conformitate cu normele tehnice comune; subliniază că instrumentele financiare ar putea promova în continuare o agendă a eficienței; îndeamnă Comisia să depună eforturi pentru stabilirea unor criterii eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru energia regenerabilă; subliniază că o aprovizionare cu energie care să fie fiabilă, sigură, la un preț accesibil este indispensabilă pentru competitivitatea industriei europene; subliniază importanța unor obiective clare, pe termen lung privind clima, pentru a le permite întreprinderilor să investească, în special în industriile ecologice și invită Comisia să propună un cadru juridic și stabil de acțiuni pe termen mediu și lung pentru politica energetică și climatică europeană până în 2030, în vederea încurajării investițiilor în reducerea emisiilor de carbon, în eficiența energetică și în energia din surse regenerabile;

133.  constată că UE este singura care are o schemă de comercializare a certificatelor de emisii și că, pe lângă statele membre, mai puțin de șase țări, care nu reprezintă nici măcar 15 % din emisiile globale de dioxid de carbon, inclusiv UE, continuă să respecte Protocolul de la Kyoto;

134.  solicită Comisiei să prezinte o strategie industrială pentru energiile din surse regenerabile care să acopere întreaga gamă de activități de cercetare, inclusiv finanțarea, astfel încât să se asigure că poziția de lider a UE în domeniul energiilor din surse regenerabile este menținută;

135.  consideră că industria europeană, precum și consumatorii individuali, ar beneficia de pe urma infrastructurii energetice modernizate, precum rețelele inteligente care ar putea ajuta la maximizarea potențialului energetic autohton și ar putea integra pe deplin sursele regenerabile în alimentarea cu energie electrică;

136.  solicită Comisiei să se asigure că există un cadru stabil pentru aprovizionarea cu energie în deceniile următoare, astfel încât să se asigure securitatea investițiilor și, prin urmare, să fie posibilă luarea unor măsuri de intensificare a competitivității sustenabile;

137.  evidențiază tendințele actuale ale prețurilor globale la energie, care sunt legate de resursele neconvenționale de petrol și gaze în SUA, precum și de evoluțiile din Orientul Mijlociu și constată că prețurile mari la energie constituie un factor important de slăbire a competitivității industriilor europene; subliniază necesitatea analizării factorilor care influențează prețul la energie; invită Comisia să țină cont de acest lucru, precum în evaluările sale ale impactului, atunci când prezintă propuneri viitoare; subliniază că RISE necesită coerență între politicile privind industria, energia și clima; constată că prețurile mai mici la energie din SUA au permis noi investiții industriale; trimite la rezoluțiile Parlamentului privind aceste investiții; subliniază rolul foarte important al industriilor mari consumatoare de energie, care produc materiale de bază esențiale; subliniază că aceste industrii sunt supuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și că, prin urmare, sunt necesare măsuri de precauție speciale pentru a le menține competitivitatea; solicită Comisiei să prezinte recomandări pentru a preveni riscul de relocare a emisiilor de carbon;

138.  regretă faptul că Comisia nu și-a reiterat angajamentul față de principiul precauției în ceea ce privește sectoarele care utilizează tehnologii care nu au demonstrat lipsa de riscuri;

139.  subliniază că țările din sudul Europei plătesc cele mai mari prețuri la gaze din Europa, lăsând astfel industriile, în special industriile intensive din punct de vedere energetic, cu un dezavantaj concurențial, dar sporind totodată creșterea riscului de relocare a emisiilor de carbon;

140.  invită Comisia și statele membre să reexamineze condițiile aplicabile contractelor energetice pe termen lung și să revizuiască contractele privind gazele bazate pe mecanisme de stabilire a prețurilor prin indexarea petrolului și să se îndrepte către o stabilire a prețurilor bazată în mai mare măsură pe huburi cu o concurență mai mare pe piața internă; îndeamnă Comisia să participe la explorarea posibilităților de a renegocia acele contracte și de a facilita tranziția la alternative mai flexibile, promovând astfel obiectivele legate de un acces sporit la gaz pentru toate statele membre;

O strategie RISE regională cu o atenție deosebită acordată sudului Europei

141.  militează în favoarea unei abordări bazate pe o politică industrială multiregională care să relanseze creșterea sustenabilă în economiile aflate în recesiune și în cele care sunt expuse la riscuri semnificative la adresa bazei lor industriale; menționează urgența punerii în aplicare a unor măsuri de sprijinire a sectoarelor industriale cel mai afectate de criză și de concurența mondială; susține o strategie cu valoare adăugată ridicată pentru integrarea economiilor regionale, în special a celor din sud, în lanțurile valorice mondiale; consideră că strategiile de specializare inteligentă sunt în special relevante în acest context și că punctele tari industriale existente trebuie promovate printr-o inovare și o specializare sporite; consideră că, în paralel cu strategiile de specializare inteligentă, în ceea ce privește accesul la finanțare, este necesară o strategie de investiții pentru partea sudică;

142.  subliniază că împrumuturile trebuie îmbunătățite în statele membre aflate în criză și susține că ar putea fi introdus un program de microcreditare finanțat de BEI sau de băncile naționale de dezvoltare care să le permită IMM-urilor să proceseze comenzi;

143.  constată că mai multe regiuni sunt afectate de poziția lor periferică și că lipsa unei infrastructuri adecvate și bine conectate afectează capacitatea lor de a fi competitive pe piața internă și în afara Uniunii; constată că acest aspect este în mod special important pentru anumite zone din sudul Europei, dar că zonele din estul și nordul Europei – unde se află o mare parte din resursele naturale ale Uniunii –, trebuie să fie, de asemenea, mai bine conectate cu restul Uniunii; solicită Comisiei să promoveze o integrare deplină a infrastructurii europene, în special pentru economiile sudice, în special căile ferate, energia și TIC, și subliniază necesitatea mobilizării mecanismului Conectarea Europei în acest sens; solicită instituțiilor europene și statelor membre să garanteze niveluri adecvate ale finanțării și proceduri birocratice simplificate pentru a consolida PPP, finanțarea proiectelor și obligațiunile pentru proiecte; regretă faptul că Peninsula Iberică nu este pe deplin integrată în piața europeană a căilor ferate și că, împreună cu părți ale Europei de sud și de est, nu este integrată în piața europeană a energiei;

144.  menționează că regiunile sudice au un potențial mare de dezvoltare a sectorului strategic al surselor regenerabile de energie; solicită măsuri de stimulare a piețelor în aceste regiuni, inclusiv acțiuni de încurajare a microgenerării de către întreprinderile care doresc să își producă propria energie electrică și să vândă energia reziduală în rețea;

145.  subliniază că diversitatea sporită a aprovizionării cu energie și utilizarea de resurse autohtone, inclusiv de energie din surse regenerabile, pot juca un rol semnificativ în redresarea economiilor țărilor sudice; constată că țările sudice sunt puternic dependente de importurile de energie, în unele cazuri, de la un singur furnizor;

146.  subliniază importanța infrastructurii TIC, în special a unor soluții flexibile și mobile, în facilitarea dezvoltării industriei și în regiunile periferice și mai puțin populate;

147.  subliniază importanța schimburilor de cele mai bune practici și a mecanismelor de reproducere a piețelor; salută propunerile de intensificare a cooperării, a simbiozei industriale și de dezvoltare a unor rețele de servicii de consultanță în materie de utilizare eficientă a resurselor; consideră că eforturile de simbioză industrială ar putea contribui la crearea unei valori adăugate și a unei eficiențe mai mari; constată că modelul de simbioză industrială din Regatul Unit ar putea servi ca șablon pentru alte state membre;

148.  subliniază faptul că transformarea întreprinderilor de capital în cooperative a avut succes în unele regiuni care asigură în mod eficace o abordare pe termen lung, ancorându-le pe acestea în economia locală și acordându-le o miză în dezvoltarea locală sustenabilă; observă că, în UE, cooperativele reprezintă o realitate economică importantă, unde peste 160 000 de întreprinderi cooperative sunt deținute de 123 de milioane de membri, inclusiv peste 50 000 de întreprinderi cooperative din industrie și servicii care asigură locuri de muncă pentru 1,4 milioane de oameni și contribuie la PIB-ul fiecărui stat membru în medie cu 5 %; consideră, în acest sens, că modelele de afaceri ale cooperativelor ar trebui să fie luate, de asemenea, în considerare și că particularitățile lor ar trebui considerate în cadrul politicilor UE relevante;

149.  consideră că economiile țărilor din sudul Europei pot beneficia de noile piețe de export și au o poziție strategică în special pentru piețele din sudul Mediteranei, în timp ce țările din estul Europei pot beneficia în mod similar de noi piețe de export în țările Comunității Statelor Independente (CSI); afirmă necesitatea promovării spiritului antreprenorial și îi îndeamnă pe migranții din sudul și estul Europei să creeze întreprinderi care să poată avea acces la aceste piețe de export; invită Comisia și statele membre să promoveze relații de afaceri între nordul și sudul Mediteranei; salută, de asemenea, misiunile pentru creștere conduse de vicepreședintele Tajani; este de părere că o concentrare mai atentă asupra punctelor forte industriale regionale și a clusterelor ar putea determina o competitivitate mai mare pentru dezvoltarea structurală a Europei; solicită ca acest aspect să fie luat în considerare în mod corespunzător în cadrul evoluțiilor instituționale și structurale viitoare din Europa;

150.  este de părere că o concentrare mai atentă asupra punctelor forte industriale regionale și a clusterelor ar putea determina o competitivitate mai mare pentru dezvoltarea structurală a Europei; solicită ca acest aspect să fie luat în considerare în mod corespunzător în cadrul evoluțiilor instituționale și structurale viitoare din Europa;

o
o   o

151.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 315, 14.11.2012, p. 1. (2) JO C 198, 10.7.2013, p. 45. (3) JO C 161, 6.6.2013, p. 35. (4) JO C 349 E, 22.12.2010, p. 84. (5) JO C 308 E, 20.10.2011, p. 6. (6) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 31. (7) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 131. (8) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 21. (9) JO C 264 E, 13.9.2012, p. 59. (10) JO C 332 E, 15.11.2013, p. 72. (11) Texte adoptate, P7_TA(2012)0387. (12) Texte adoptate, P7_TA(2012)0443. (13) Texte adoptate, P7_TA(2012)0444. (14) Texte adoptate, P7_TA(2013)0088. (15) JO C 251 E, 31.8.2013, p. 75. (16) Texte adoptate, P7_TA(2013)0201. (17) Texte adoptate, P7_TA(2013)0199. (18) Texte adoptate, P7_TA(2013)0246. (19) Texte adoptate, P7_TA(2013)0301. (20) JO C 327, 12.11.2013, p. 82. (21) JO C 139, 17.5.2013, p. 11. (22) JOIN(2013)0001 - 7.2.2013.