Parlamentul European,

–   având în vedere Cartea verde intitulată "Către o nouă cultură a mobilităţii urbane" (COM(2007)0551),

–   având în vedere Cartea albă intitulată "Politica europeană în domeniul transporturilor în perspectiva anului 2010: momentul deciziilor" (COM(2001)0370),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată "Pentru o Europă în mişcare - Mobilitate durabilă pentru continentul nostru: evaluare intermediară a Cărţii albe a Comisiei din 2001 privind transporturile" (COM (2006)0314),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată "Pentru o mobilitate mai sigură, mai curată şi mai eficientă în Europa: primul raport privind iniţiativa "Vehicule inteligente" (COM(2007)0541),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată "Un cadru competitiv de reglementare privind autovehiculele pentru secolul XXI. Poziţia Comisiei privind raportul final al grupului la nivel înalt CARS 21. Contribuţie la strategia UE de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă" (COM(2007)0022),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată "Iniţiativa "Vehicule inteligente": sensibilizare în legătură cu importanţa TIC pentru vehicule mai inteligente, mai sigure şi mai curate" (COM(2006)0059),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată "Logistica transporturilor de mărfuri în Europa – cheia mobilităţii durabile" (COM(2006)0336),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată "Plan de acţiune privind logistica transportului de marfă"(COM(2007)0607),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată "O strategie tematică pentru mediul urban" (COM(2005)0718),

–   având în vedere propunerile şi orientările Comisiei şi avizele Parlamentului European privind fondurile structurale, fondurile de coeziune şi cel de-al şaptelea program cadru de cercetare,

–   având în vedere propunerea revizuită de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic (COM(2007)0817),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 20 februarie 2008 privind contribuția la Consiliul European de primăvară 2008 în ceea ce priveşte Strategia de la Lisabona(1),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 12 iulie 2007 intitulată "Pentru o Europă în mişcare - o mobilitate durabilă pentru continentul nostru"(2),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 15 ianuarie 2008 privind grupul la nivel înalt CARS 21: un cadru competitiv de reglementare privind autovehiculele(3),

–   având în vedere rezoluţia sa din 5 septembrie 2007 privind "Logistica transporturilor de mărfuri în Europa – cheia mobilităţii durabile"(4),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 26 septembrie 2006 privind strategia tematică pentru mediul urban(5),

–   având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European privind "Mobilitatea urbană",

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport şi turism şi avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, precum şi cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A6-0252/2008),

A.   întrucât centrele urbane (oraşele şi împrejurimile lor) au o însemnătate crucială pentru multe aspecte ale vieţii cetăţenilor UE; întrucât, drept consecinţă a mobilităţii urbane, oraşele europene se confruntă cu probleme şi provocări similare în ceea ce priveşte poluarea, congestionările, zgomotul şi siguranţa rutieră, în ciuda mărimii şi structurii lor diferite;

B.   întrucât se resimte nevoia stringentă a unui nou mod de gândire şi a unor concepte inovatoare privind mobilitatea în oraşe, dat fiind faptul că transportul urban reprezintă un factor important care exacerbează schimbările climatice, poluarea şi alte probleme de mediu, precum şi efectele negative aferente exercitate asupra calităţii vieţii şi sănătăţii locuitorilor oraşelor; întrucât se impune abordarea acestor probleme dacă se doreşte realizarea cu succes a oricărei strategii UE privind combaterea schimbărilor climatice şi a altor probleme de mediu;

C.   întrucât trebuie găsită o împărţire adecvată a sarcinilor între UE şi oraşe, în cadrul căreia UE trebuie să-i revină un rol clar definit; întrucât, în conformitate cu principiul unei mai bune reglementări, principiul subsidiarităţii şi principiul proporţionalităţii, ar trebui întreprinse acţiuni la nivel comunitar în materie de mobilitate urbană numai atunci când există în mod clar o valoare adăugată la nivelul UE;

D.   întrucât principiile referitoare la piaţa internă a UE ar trebui luate în considerare şi în domeniul mobilităţii urbane;

E.   întrucât oraşele europene ar trebui să poată alege dintr-o paletă largă de instrumente flexibile, pentru a putea realiza o combinaţie de politici adaptată în vederea furnizării unor soluţii integrate, durabile, eficace din punct de vedere social şi viabile din punct de vedere economic, pentru rezolvarea problemelor specifice de mobilitate cu care acestea se confruntă; întrucât trebuie urmărită identificarea unor soluţii logistice mai bune şi trecerea la moduri de transport mai durabile pentru toate tipurile de transporturi şi pentru toate domeniile (pietonii, bicicliştii, transportul de persoane privat şi în comun, distribuirea de mărfuri şi serviciile), în vederea realizării unui acces mai bun în centrele oraşelor şi a unui trafic fără probleme – aspecte foarte importante pentru locuitorii zonelor respective, vizitatori, navetişti, producători şi furnizori de bunuri şi servicii, în special pentru IMM-uri; întrucât se impune acordarea unei atenţii deosebite interoperabilităţii instrumentelor alese, astfel încât, la o etapă ulterioară, autorităţile să fie în măsură să execute la nivel transfrontalier sancţiunile emise pentru contravenţiile rutiere din zonele urbane;

F.   întrucât politica europeană în domeniul transportului urban trebuie să ia în calcul coeziunea economică, socială, teritorială şi de mediu; întrucât trebuie să se acorde o atenţie deosebită problemelor şi condiţiilor specifice din "noile" state membre;

G.   întrucât trebuie să se ţină seama de nevoile speciale ale lucrătorilor (navetiştii), ale persoanelor cu mobilitate redusă, ale copiilor (cărucioarele), ale persoanelor cu o situaţie socială precară, precum şi ale persoanelor în vârstă; întrucât ar trebui să se ţină seama de faptul că îmbătrânirea rapidă a populaţiei europene duce la schimbări demografice şi la noi nevoi de mobilitate în societate;

H.   întrucât este esenţial să se adopte o nouă abordare faţă de planificarea strategică pentru zonele urbane, pentru a se anticipa provocările de mediu, energetice şi de mobilitate ce vor apărea în următoarele decenii;

I.   întrucât internalizarea costurilor externe reprezintă un pas important către obţinerea unei situaţii reale a costurilor în sectorul transporturilor; întrucât trebuie examinată posibilitatea unei subvenţionări încrucişate a conceptelor privind transportul urban durabil, în vederea asigurării unui tratament echitabil al transportului de mărfuri şi de persoane, precum şi al diferitor moduri de transport; întrucât trebuie depuse eforturi pentru a dezvolta noi instrumente financiare şi pentru a utiliza mai eficient şi mai frecvent instrumentele financiare existente, cum ar fi fondurile structurale şi de coeziune, în beneficiul soluţiilor vizând mobilitatea urbană durabilă,

Rolul Uniunii Europene

1.   salută Cartea verde menţionată anterior, ca pe o bază adecvată pentru discuţii; salută, de asemenea, larga implicare a părţilor vizate în procesul de formare de opinie şi de elaborare a politicii viitoare a UE în domeniul transportului urban;

2.   consideră că este necesară o delimitare clară a domeniilor de responsabilitate a UE, în conformitate cu principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii stabilite în tratate; recunoaşte principiul conform căruia autorităţile locale au dreptul să adopte propriile politici în domeniul mobilităţii, cu condiţia ca acestea să nu aducă atingere legislaţiei naţionale şi comunitare corespunzătoare; se aşteaptă, totodată, în virtutea principiilor menţionate anterior, ca statele membre şi oraşele să fie conştiente de responsabilitatea lor pentru mai buna organizare şi planificare a mobilităţii urbane; recunoaşte, totuşi, că acţiunile în materie de mobilitate urbană coordonate în cadrul Comunităţii pot genera în unele domenii o valoare adăugată clară;

3.   consideră că UE ar trebui să elaboreze o strategie globală privind mobilitatea urbană, care să conducă la o utilizare mai rațională a automobilelor particulare şi să promoveze o schimbare modală către moduri de transport durabile, în vederea sprijinirii angajamentelor asumate de UE în materie de protecţie a mediului şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră;

4.   consideră că în următoarele domenii este necesar să se acţioneze la nivel european şi solicită:

5.   invită Comisia să colaboreze cu statele membre în vederea depăşirii barierelor naţionale care stau în faţa planurilor urbane, însă fără a propune iniţiative legislative la nivelul UE, care ar putea limita flexibilitatea locală necesară soluţionării problemelor de mobilitate;

Legislaţie

6.   consideră necesar ca Uniunea Europeană să ţină seama de nevoile specifice transportului urban în acele domenii politice în care are competenţe legislative (de exemplu politica bugetară, politica de mediu, politica socială şi a pieţei forţei de muncă, politica în domeniul concurenţei, politica în domeniul industriei, politica regională şi de coeziune, politica în domeniul transporturilor şi al siguranţei rutiere şi politica în domeniul energiei);

Standardizare şi armonizare

7.   solicită norme şi/sau orientări europene specifice pentru standardizarea şi armonizarea următoarelor aspecte:

Diseminarea şi schimbul de bune practici

8.   solicită, de asemenea, luarea unor măsuri adecvate pentru încurajarea schimburilor de bune practici, în special în legătură cu:

9.   solicită să fie difuzate, cât mai larg posibil, date privind aspectele pertinente pentru mobilitatea urbană, cum ar fi datele statistice colectate de Eurostat şi CARE (baza de date comunitară asupra accidentelor rutiere în Europa); solicită deschiderea accesului la baza de date CARE, care ar deveni astfel un instrument puternic de schimb de informaţii şi cunoştinţe între specialiştii din domeniul transporturilor;

10.   invită Comisia să sprijine autorităţile locale prin promovarea de proiecte-pilot şi proiecte experimentale, în special cele ce vizează aplicarea unei abordări integrate faţă de problema mobilităţii urbane şi furnizarea de asistenţă în folosul cercetărilor în domeniul planificării urbane;

Cercetarea şi dezvoltarea

11.   evidenţiază necesitatea cercetării şi dezvoltării în domeniul transportului durabil, în special în vederea promovării progresului tehnologic în favoarea dezvoltării de tehnologii mai ecologice pentru automobile; invită Comisia şi Consiliul să investească în sisteme de transport urban ecologice, mai eficiente, orientate către consumator şi sigure şi să adopte măsuri de creare a unei pieţe pentru astfel de sisteme;

12.   evidenţiază faptul că UE îi revine un rol în dezvoltarea şi promovarea ITS, precum şi în finanţarea de tehnologii inovatoare, deoarece acestea pot contribui în mod semnificativ la, de exemplu, îmbunătăţirea siguranţei rutiere, la fluiditatea traficului şi la eficienţa logistică; consideră, prin urmare, că Uniunea Europeană ar trebui să încurajeze dezvoltarea continuă a ITS şi, mai ales, adoptarea lor pe scară cât mai largă;

13.   invită Comisia să creeze liste accesibile şi compatibile conţinând proiecte de cercetare şi dezvoltare în domeniul mobilităţii urbane în cadrul diferitelor programe-cadru ale UE, indicând exemplele aplicate în practică;

Coordonarea între autorităţi

14.   evidenţiază faptul că schimbul de bune practici privind gestionarea mobilităţii şi coordonarea mai bună este esenţial pentru îmbunătăţirea transportului urban şi a mobilităţii, deoarece devine evidentă prezenţa unor deficienţe precum lipsa unei alocări corespunzătoare a responsabilităţilor, lipsa unei coordonări între diferite autorităţi locale, regionale şi naţionale şi coordonarea insuficientă între planificarea sistemelor de transport urban, suburban şi rural; evidenţiază faptul că slaba coordonare între autorităţile locale duce la costuri de livrare ridicate, la un trafic mai intens şi, prin urmare, la poluarea mai puternică a mediului;

15.   solicită îmbunătăţirea de urgenţă a coordonării între autorităţile locale învecinate pentru a se asigura un anumit nivel de coerenţă şi o dezvoltare durabilă şi armonioasă a infrastructurilor de transport local şi regional în zonele transfrontaliere şi în alte zone;

Abordare integrată

16.   consideră că dezvoltarea şi planificarea urbană trebuie să se efectueze în mod integrat, ţinându-se seama de nevoile de transport urban actuale şi viitoare; înfiinţarea de legături feroviare rapide între centrele oraşelor şi terminalele fluviale, feroviare şi aeroporturi şi, în special, regiunile periferice ar trebui să reprezinte o prioritate în scopul dezvoltării şi modernizării urbane pe scară largă;

17.   reaminteşte faptul că, dată fiind urbanizarea tot mai rapidă, ar trebui să se acorde o atenţie mai mare suburbiilor şi aglomeraţiilor urbane;

Responsabilitatea individuală

18.   evidenţiază responsabilitatea individuală a cetăţenilor şi consideră că este necesar ca cetăţenii să fie stimulaţi să-şi evalueze în mod critic practicile în calitate de utilizatori ai drumurilor şi, dacă este posibil, să participe activ la forumuri locale privind mobilitatea urbană; consideră că aproape fiecare cetăţean îşi poate schimba obiceiurile, de exemplu în ceea ce priveşte utilizarea automobilului particular şi a mijloacelor de transport alternative (mersul pe jos, mersul cu bicicleta sau transportul în comun), contribuind astfel personal la îmbunătăţirea gradului de curăţenie şi a calităţii vieţii în zonele urbane; solicită ca autorităţile naţionale, regionale şi locale să ofere opţiuni de mobilitate alternativă în vederea facilitării acestor schimbări; invită, de asemenea, autorităţile europene, naţionale, regionale şi locale să intensifice campaniile de educare şi de informare pentru a spori gradul de conştientizare de către cetăţeni a practicilor lor rutiere; subliniază importanţa deosebită a campaniilor educaţionale adresate generaţiei mai tinere;

19.   evidenţiază, în această privinţă, importanţa şi succesul tot mai mare ale "Zilei fără maşini", organizată în contextul Săptămânii mobilităţii europene; constată că în 2007 au participat la această iniţiativă 1909 oraşe din 23 de state membre; invită Comisia şi statele membre să continue încurajarea acestei iniţiative şi să depună eforturi în vederea adoptării ei pe scară largă;

20.   consideră că este necesar să se realizeze un studiu care să elucideze și să conțină informații detaliate cu privire la toate aspectele ce țin de alternativele și opțiunile cetățenilor în ceea ce privește mobilitatea urbană (transportul privat sau transportul în comun); solicită o formă nouă și standardizată de colectare a datelor cu privire la aspectele mai puțin studiate precum comportamentul pietonilor și al cicliștilor și motivația cetățenilor de a utiliza anumite tipuri de transport și nu altele;

Finanţare

21.   constată că Uniunea Europeană poate contribui în mod semnificativ la finanţarea măsurilor din domeniul transportului urban de persoane şi al transportului de mărfuri, de exemplu prin intermediul fondurilor structurale şi de coeziune, şi solicită Comisiei să-şi onoreze responsabilitatea în această privinţă; reaminteşte responsabilitatea statelor membre în ceea ce priveşte finanţarea măsurilor din domeniul mediului şi transportului stabilite prin acte legislative comunitare;

22.   invită Comisia să elaboreze instrumente de piaţă specifice, orientate către aspectul economic, pentru a crea un cadru echilibrat şi favorabil mobilităţii durabile în centrele urbane;

23.   solicită, în contextul revizuirii apropiate a bugetului UE, ca în viitor finanţarea proiectelor din fondurile UE să fie legată mai strâns de condiţii şi cerinţe privind transportul durabil şi protecţia mediului şi consideră că aceasta reprezintă un instrument adecvat pentru promovarea unor concepte ecologice şi larg accesibile în domeniul transporturilor;

24.   invită Comisia să examineze, de sine stătător sau în colaborare cu, de exemplu, Banca Europeană de Investiţii, posibilităţile actuale şi viitoare de finanţare a transportului urban; propune elaborarea unui ghid cuprinzător, în care să se prezinte în mod sistematic toate fondurile disponibile pentru transportul urban; invită, de asemenea, Comisia să studieze problema subvenţionării încrucişate în domeniul transporturilor pentru a garanta un aplicarea unui tratament echitabil tuturor modurilor de transport, precum şi transportului de persoane şi de mărfuri; mai mult, ar trebui evaluate toate aspectele parteneriatelor public-privat şi contribuţia eventuală a acestora la conceptele de mobilitate urbană durabilă;

25.   invită Biroul Parlamentului European şi serviciile acestuia să dea exemplu prin punerea în aplicare a propriilor decizii şi prin consolidarea măsurilor privind gestionarea mobilităţii în raport cu membrii săi, cu personalul său şi cu vizitatorii, în vederea integrării mobilităţii durabile în aplicarea de către Parlament a Regulamentului EMAS;

o
o   o

26.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei.

(1) Texte adoptate, P6_TA(2008)0057. (2) Texte adoptate, P6_TA(2007)0345. (3) Texte adoptate, P6_TA(2008)0007. (4) Texte adoptate, P6_TA(2007)0375. (5) JO C 306 E, 15.12.2006, p. 182.