Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2008/2608(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B6-0347/2008

Texte depuse :

B6-0347/2008

Dezbateri :

PV 09/07/2008 - 16
CRE 09/07/2008 - 16

Voturi :

PV 10/07/2008 - 5.7
CRE 10/07/2008 - 5.7
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0364

Texte adoptate
WORD 72k
Joi, 10 iulie 2008 - Strasbourg Ediţie definitivă
Situaţia din Zimbabwe
P6_TA(2008)0364B6-0347/2008

Rezoluţia Parlamentului European din 10 iulie 2008 privind situaţia din Zimbabwe

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare privind Zimbabwe, în special cea din 24 aprilie 2008(1) ,

–   având în vedere Poziţia comună a Consiliului 2008/135/PESC(2) din 18 februarie 2008 de reînnoire până în 20 februarie 2009 a măsurilor restrictive împotriva Zimbabwe impuse prin Poziţia comună 2004/161/PESC(3) ,

–   având în vedere concluziile Consiliului privind Zimbabwe, adoptate la 29 aprilie 2008 şi la 26-27 mai 2008,

–   având în vedere Rezoluţia privind viitoarele alegeri [la respectivul moment] din Zimbabwe, adoptată de Comisia africană pentru drepturile omului şi ale popoarelor (Comisia africană) cu ocazia celei de-a 43-a reuniuni ordinare de la Ezulwini, Regatul Swaziland, din 7-22 mai 2008,

–   având în vedere raportul misiunii parlamentare panafricane de observare a alegerilor privind alegeri armonizate în Republica Zimbabwe din 29 martie 2008,

–   având în vedere concluziile Preşedinţiei Consiliului European din 19-20 iunie 2008, care confirmă dorinţa fermă a Uniunii Europene de a adopta măsuri suplimentare împotriva autorilor unor acte de violenţă,

–   având în vedere declaraţia preliminară din 29 iunie 2008 a misiunii Comunităţii Sud-africane pentru Dezvoltare (SADC) de observare a alegerilor prezidenţiale şi a alegerilor parlamentare parţiale din Zimbabwe,

–   având în vedere declaraţia intermediară din 30 iunie 2008 a misiunii parlamentare panafricane de observare a alegerilor prezidenţiale şi a alegerilor parlamentare parţiale din Zimbabwe,

–   având în vedere declaraţia preliminară din 29 iunie 2008 a misiunii Uniunii Africane (UA) de observare a alegerilor din Zimbabwe,

–   având în vedere Rezoluţia privind Zimbabwe adoptată de către Adunarea Uniunii Africane la cea de-a 11-a Reuniune la nivel înalt a Uniunii Africane de la Sharm el-Sheikh, Egipt din 30 iunie -1 iulie 2008,

–   având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât alegerile prezidenţiale au avut loc la 27 iunie 2008 în ciuda retragerii lui Morgan Tsvangirai, candidat la preşedinţie, ca urmare a escaladării violenţelor şi a intensificării restricţiilor impuse partidului de opoziţie şi susţinătorilor săi;

B.   întrucât observatorii din partea SADC, a Parlamentului Panafrican şi a UA au declarat că votul a fost subminat de violenţă, nu a îndeplinit standardele UA şi ale SADC şi nu reflectă voinţa poporului;

C.   întrucât alegerile pentru camera inferioară a parlamentului din Zimbabwe, senat, preşedinţie şi organele guvernamentale locale au avut loc la 29 martie 2008;

D.   întrucât, potrivit rezultatelor oficiale publicate de Comisia electorală din Zimbabwe, partidul de opoziţie Mişcarea pentru chimbare Democratică (MSD)a câştigat majoritatea locurilor în camera inferioară, în timp ce Morgan Tsvangirai a câştigat 47,9%, iar Robert Mugabe 43,2% din voturi la alegerile prezidenţiale;

E.   întrucât publicarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale a fost întârziată mai multe săptămâni, ceea ce a subminat credibilitatea şi transparenţa procesului electoral;

F.   întrucât Robert Mugabe a declarat înaintea alegerilor că MSD nu va conduce niciodată Zimbabwe şi că este dispus să lupte pentru a-i împiedica să preia puterea;

G.   întrucât, în timpul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, activiştii şi partizanii opoziţiei au căzut victime unor acte de violenţă, de tortură şi de intimidare şi unor arestări arbitrare susţinute de stat şi întrucât, potrivit MSD, cel puţin 86 din partizanii săi au fost ucişi, iar 200 000 alungaţi din casele lor;

H.   întrucât în cursul campaniei electorale Morgan Tsvangirai a fost arestat de mai multe ori, urmărit de soldaţi înarmaţi şi forţat să se refugieze în Ambasada Ţărilor de Jos de la Harare;

I.   întrucât secretarul general al MSD, Tendai Biti, a fost arestat la 12 iunie 2008 şi acuzat de trădare şi subminarea puterii de stat;

J.   întrucât mass-media publică a interzis afişele electorale ale MSD, împiedicând astfel desfăşurarea unei campanii electorale libere şi corecte; întrucât întrunirea MSD planificată pentru 22 iunie 2008, la Harare, a fost împiedicată de partizani violenţi ai Uniunii naţionale africane din Zimbabwe - Frontul patriotic (ZANU-PF);

K.   întrucât, la 24 iunie 2008, Jacob Zuma, preşedintele Congresului Naţional African (CNA), a declarat că situaţia din Zimbabwe "a scăpat de sub control" şi a solicitat intervenţia urgentă a ONU şi a SADC;

L.   întrucât Consiliul de Securitate al ONU a condamnat în sfârşit, în unanimitate, campania de violenţă susţinută de guvernul zimbabwean, deşi nu a declarat aceste alegeri ilegitime din cauza opoziţiei Africii de Sud;

M.   întrucât UA nu a convenit asupra unor orientări sau asupra unui calendar precis pentru începerea şi încheierea negocierilor şi întrucât, în plus, divizările din cadrul SADC fac dialogul improbabil;

N.   întrucât jurnaliştii au fost intimidaţi şi hărţuiţi, iar accesul jurnaliştilor străini în ţară a fost interzis;

O.   întrucât poliţia a arestat în mod arbitrar activişti ai societăţii civile, inclusiv membri ai grupurilor civice religioase din Harare, iar o serie de ONG-uri şi agenţii umanitare au fost obligate să îşi întrerupă activităţile;

P.   întrucât "diplomaţia tăcută" adoptată de-a lungul anilor de Preşedintele Africii de Sud Thabo Mbeki nu a dat, din nefericire, rezultate concrete în ceea ce priveşte situaţia politică din Zimbabwe şi, din cauza simpatiei sale recunoscute faţă de Robert Mugabe, opoziţia zimbabweană a refuzat să îl accepte ca mediator;

Q.   întrucât criza din Zimbabwe produce efecte colaterale în ţările vecine, în special în Africa de Sud;

R.   întrucât, potrivit unui raport al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură şi al Programului Alimentar Mondial, un număr estimativ de două milioane de oameni vor suferi de foame între iulie şi septembrie 2008 în Zimbabwe şi se aşteaptă ca această cifră să crească la 5,1 milioane de oameni între ianuarie şi martie 2009;

S.   întrucât unul din zece copii din Zimbabwe mor înainte de a împlini vârsta de cinci ani, iar speranţa de viaţă este de 37 de ani pentru bărbaţi şi de 34 de ani pentru femei,

1.   subliniază că alegerile din 27 iunie 2008 nu pot fi considerate legitime şi salută declaraţia Preşedinţiei Consiliului din 28 iunie 2008 care afirmă clar această poziţie;

2.   condamnă cu fermitate campania de violenţe organizată cu sprijin guvernamental împotriva opoziţiei politice înaintea celui de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial care s-a soldat cu asasinarea, arestarea arbitrară şi hărţuirea unor militanţi şi unor susţinători ai opoziţiei, precum şi ale unor apărători ai drepturilor omului;

3.   consideră că în urma campaniei de violenţe, ameninţări şi intimidare îndreptate împotriva opoziţiei, alegerile prezidenţiale din Zimbabwe nu pot fi desfăşurate în condiţii de libertate şi corectitudine, aşa cum a recunoscut o mare parte a comunităţii internaţionale, inclusiv observatorii şi liderii africani;

4.   salută declaraţia prezidenţială prin care Consiliul de Securitate al ONU condamnă modul în care s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale din Zimbabwe;

5.   salută declaraţia liderilor G8 făcută la 8 iulie 2008 cu privire la Zimbabwe, în special refuzul acestora de a accepta legitimitatea unui guvern care nu reflectă voinţa poporului zimbabwean, recomandarea acestora de a numi un Trimis special al Secretarului General al ONU pentru a prezenta situaţia politică, umanitară, a drepturilor omului şi a securităţii şi pentru a sprijini eforturile regionale de continuare a procesului de mediere între partidele politice, respectând în acelaşi timp rezultatele alegerilor desfăşurate la 29 martie 2008; subliniază de asemenea intenţia acestora de a lua în continuare măsuri, printre altele măsuri financiare sau de alt fel împotriva persoanelor vinovate de actele de violenţă;

6.   solicită tuturor ţărilor africane şi comunităţii internaţionale lărgite să refuze să recunoască regimul Mugabe;

7.   solicită UA, SADC şi ONU să faciliteze un proces de mediere comprehensiv, cu un calendar clar pentru negocieri, care să permită soluţionarea rapidă şi eficientă a crizei din Zimbabwe, pe baza unor alegeri libere şi corecte;

8.   subliniază că, pentru ca eforturile de mediere să conducă la un dialog naţional semnificativ şi fructuos, este necesar să fie implicaţi şi alţi actori externi, împreună cu preşedintele Thabo Mbeki, iar dialogul intern nu ar trebui limitat la cele două partide politice, ci ar trebui să includă actori ai societăţii civile, cum ar fi ONG-urile, bisericile şi sindicatele şi Parlamentul;

9.   solicită ca actuala criză să fie soluţionată prin negocieri care să conducă la crearea unei administraţii de tranziţie având ca mandat stoparea violenţelor susţinute de stat, demobilizarea miliţiilor, abrogarea legislaţiei represive, soluţionarea crizei umanitare, stabilizarea economiei, iniţierea unui amplu proces de revizuire a constituţiei şi reconstituirea Comisiei electorale din Zimbabwe (CEZ) pentru a crea condiţiile necesare desfăşurării în viitorul apropriat a unor alegeri prezidenţiale libere şi corecte, sub auspiciile UA şi ONU; solicită ca aceste negocieri să fie observate de un trimis al UA/ONU;

10.   invită ONU să întreprindă o anchetă detaliată şi independentă privind încălcările drepturilor omului comise şi insistă asupra necesităţii ca autorii actelor respective să nu scape nepedepsiţi, ci să fie deferiţi unui tribunal competent şi imparţial;

11.   subliniază necesitatea reabilitării victimelor şi solicită adoptarea unor măsuri judiciare tranzitorii, inclusiv crearea unei comisii a adevărului şi reconcilierii;

12.   salută poziţia adoptată de multe dintre ţările africane, precum şi de un grup numeros de personalităţi africane foarte respectate, printre care se numără Nelson Mandela, Desmond Tutu şi Kofi Annan, care au condamnat situaţia din Zimbabwe, şi îi încurajează să se implice concret în găsirea unei soluţii politice şi democratice;

13.   sprijină solicitarea Botswanei ca Zimbabwe să fie suspendată din toate forumurile africane până la organizarea de alegeri libere şi corecte;

14.   invită Africa de Sud să îşi asume un rol cheie în regiunea SADC pentru viitorul statului Zimbabwe şi regretă profund refuzul Africii de Sud de a declara aceste alegeri ilegitime în cadrul Consiliului de Securitate al ONU;

15.   invită comunitatea internaţională să intensifice presiunea diplomatică asupra regimului Mugabe pentru a pune imediat capăt tuturor violenţelor şi a permite constituirea parlamentului ales în mod legal acum trei luni;

16.   solicită Consiliului să intensifice şi să extindă sancţiunile specifice împotriva membrilor regimului Mugabe şi împotriva celorlalte persoane responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului în cazul în care eforturile de mediere nu sunt acceptate şi nu se pune capăt violenţelor susţinute de stat şi să facă presiuni pentru adoptarea de sancţiuni în cadrul ONU, sancţiuni care să includă un embargo asupra armelor şi îngheţarea tuturor activelor întregului guvern şi ale conducerii partidului aflat la putere; subliniază necesitatea de a aplica aceste sancţiuni cu stricteţe şi de a asigura o cooperare extinsă cu comunitatea internaţională pentru a le asigura eficacitatea şi a preveni încălcarea lor;

17.   insistă că astfel de măsuri coercitive ar trebui să numească şi să condamne oamenii de afaceri responsabili de finanţarea regimului represiv ZANU-PF, inclusiv prin anularea drepturilor lor de rezidenţă în Europa, interzicerea accesului la piaţa muncii şi instituţiile educaţionale pentru membrii familiilor lor, precum şi informarea acţionarilor cu privire la băncile internaţionale care canalizează câştigurile provenite din acte de corupţie sau oferă împrumuturi şi fonduri de investiţii, cum ar fi Barclays Bank, Standard Chartered şi altele; încurajează alte companii europene şi internaţionale să îşi revizuiască activităţile care permit accesul regimului Mugabe la valută forte şi, în acest context, salută decizia companiilor Tesco şi Giesecke & Devrient de a-şi întrerupe relaţiile de afaceri cu Zimbabwe;

18.   invită statele membre, prin urmare, să nu acorde vize pentru intrarea pe teritoriul UE lui Robert Mugabe, membrilor cabinetului său şi liderilor ZANU PF, indiferent de motivele naţionale sau internaţionale menţionate, aceştia neputând invoca privilegii în temeiul convenţiilor internaţionale relevante referitoare la libertăţile şi privilegiile diplomatice întrucât reprezintă un regim ilegitim de facto;

19.   invită statele membre, Consiliul şi Comisia să îşi intensifice cooperarea diplomatică cu guvernele africane, SADC şi UA, precum şi cu alţi actori importanţi, inclusiv cu guvernul chinez, pentru a ajunge la poziţii comune referitoare la criza din Zimbabwe;

20.   invită China şi Libia să nu mai sprijine regimul Mugabe;

21.   invită Consiliul şi Comisia să colaboreze în special cu Africa de Sud, principala ţară din regiune, pentru a exprima profunda noastră îngrijorare faţă de faptul că, în ultimii ani, medierea nu a condus la rezultate concrete în ceea ce priveşte criza din Zimbabwe, să atragă atenţia asupra faptului că impactul acestei crize asupra ţărilor vecine, inclusiv asupra Africii de Sud, nu ar trebui neglijat în regiune şi să clarifice faptul că menţinerea sprijinului politic şi economic oferit regimului Mugabe ar putea avea efecte negative asupra relaţiilor dintre UE şi Africa de Sud;

22.   solicită Consiliului să facă presiuni pentru adoptarea unor măsuri internaţionale eficiente şi concrete de prevenire şi soluţionare a conflictelor, cu desfăşurarea rapidă a unor trupe ONU/UA de menţinere a păcii, dacă este cazul;

23.   solicită eliberarea imediată a tuturor persoanelor deţinute exclusiv din motive politice;

24.   remarcă impactul devastator pe care criza politică o are asupra poporului zimbabwean şi solicită guvernului Mugabe să ridice toate restricţiile impuse agenţiilor umanitare şi să permită distribuirea ajutoarelor umanitare în conformitate cu principiile umanităţii, neutralităţii, imparţialităţii şi independenţei;

25.   solicită guvernului zimbabwean să dezarmeze şi să demobilizeze imediat miliţiile formate din tineri şi veterani de război şi să declanşeze urmărirea penală împotriva persoanelor care au comis acte de încălcare a drepturilor omului;

26.   condamnă expulzarea unui funcţionar al ONU specializat în drepturile omului cu doar o săptămână înaintea datei prevăzute pentru desfăşurarea alegerilor şi solicită guvernului zimbabwean să permită accesul fără restricţii al personalului ONU;

27.   invită autorităţile sud-africane și statele membre să nu deporteze refugiații zimbabweani şi să le acorde un statut temporar până când va fi posibilă reîntoarcerea lor în condiţii de siguranţă;

28.   invită Comisia să acorde un sprijin mai puternic apărătorilor drepturilor omului şi să răspundă cu promptitudine la necesităţile umanitare suplimentare generate de crizele politice, în special în ceea ce priveşte nevoile şi siguranţa persoanelor strămutate intern;

29.   îşi exprimă îngrijorarea faţă de previziunile privind creşterea cu 10% până la 40% a numărului cetăţenilor zimbabweani care vor traversa frontierele în următoarele săptămâni; constată că situaţia copiilor care se vor afla printre aceşti migranţi va fi deosebit de vulnerabilă, aceştia fiind expuşi riscului de abuzuri şi, pentru a supravieţui, constrânşi să accepte locuri de muncă periculoase, precum cele din minerit şi cele care presupun manipularea unor utilaje agricole, sau să se prostitueze;

30.   invită Uniunea Europeană să suspende orice ajutor distribuit prin intermediul actualelor autorităţi zimbabweane şi să le furnizeze, în schimb, prin intermediul unor instituţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale independente;

31.   salută angajamentul comisarului Michel de a spori considerabil asistenţa pentru Zimbabwe şi populaţia sa, prin alocarea a 250 milioane EUR sub formă de ajutor pentru dezvoltare, după reinstaurarea democraţiei şi alegerea unui guvern legitim şi credibil;

32.   insistă asupra necesităţii respectării aspiraţiilor democratice ale populaţiei din Zimbabwe; îndeamnă toate persoanele care doresc să participe la edificarea viitorului Republicii Zimbabwe să coopereze cu forţele schimbării democratice;

33.   invită guvernul Republicii Zimbabwe să îşi onoreze angajamentele asumate cu privire la principiile democratice, drepturile omului şi statul de drept, în calitate de parte semnatară a Tratatului SADC şi a protocoalelor la acesta, inclusiv a Protocolului SADC privind alegerile, a Actului constitutiv al Uniunii Africane, a Cartei africane a drepturilor omului şi popoarelor şi a Noului Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii;

34.   invită persoanele de bună credinţă care ocupă posturi în structurile regimului şi ale ZANU-PF să respingă forţele antidemocratice şi să coopereze în mod activ cu MSD pentru a permite o schimbare rapidă a situaţiei, înainte să fie prea târziu;

35.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, guvernelor statelor G8, guvernelor şi parlamentelor Republicii Zimbabwe şi Republicii Africa de Sud, Secretarului General al Commonwealth-ului, Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, preşedinţilor Comisiei şi Consiliului Executiv al Uniunii Africane, Parlamentului Panafrican, Secretarului General şi guvernelor Comunităţii Sud-africane pentru Dezvoltare şi Forumului Parlamentar al acesteia.

(1) Texte adoptate, P6_TA(2008)0184.
(2) JO L 43, 19.2.2008, p. 39
(3) JO L 50, 20.2.2004, p. 66.

Ultima actualizare: 31 martie 2009Notă juridică