Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 noiembrie 2010, intitulată „PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii” (COM(2010)0672),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 iulie 2010 intitulată „Foaie de drum nr. 2 pentru EST: Document de strategie privind encefalopatiile spongiforme transmisibile pentru 2010-2015” (COM(2010)0384),

–  având în vedere Decizia 93/355/CEE(1) a Consiliului din 8 iunie 1993 referitoare la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Economică Europeană și Statele Unite ale Americii privind plantele oleaginoase în cadrul Acordului GATT, prin care s-a adoptat acordul Blair House care limitează producția de plante oleaginoase și proteaginoase din Uniunea Europeană și stabilește tarife specifice pentru asemenea culturi,

–  având în vedere raportul din noiembrie 2009 prezentat Comisiei de către LMC International intitulat „Evaluarea măsurilor aplicate sectorului culturilor de plante proteaginoase în cadrul politicii agricole comune”(2),

–  având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1431/82(3) al Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 1251/1999(4) al Consiliului care au stabilit dispoziții speciale în sectorului culturilor de plante proteaginoase și au introdus suprafața maximă garantată, Regulamentul (CE) nr. 1782/2003(5) al Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 73/2009(6) al Consiliului articolele 76-78, care stabileau eliminarea treptată a ajutoarelor specifice pentru culturile de plante proteaginoase, precum și Regulamentul (CE) nr. 1121/2009(7) al Comisiei, care a stabilit norme detaliate referitoare la prima pentru culturile de plantele proteaginoase;

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 767/2009(8) privind introducerea pe piață și utilizarea furajelor,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului articolul 68, care permite statelor membre să acorde ajutoare pentru culturile de plante proteaginoase pe teritoriul acestora și care a fost folosit, în mod specific, de către Franța, Spania, Polonia și Finlanda,

–  având în vedere studiul din 2007 al Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene privind „Impactul economic al OMG-urilor neautorizate asupra importurilor de furaje și asupra producției de animale ale UE”;

–  având în vedere recomandările referitoare la rolul cercetării și al cunoștințelor acumulate pe plan local, inclusiv rolul plantelor leguminoase proteaginoase, făcute în raportul intitulat International Assessment of Agricultural Knowledge, Science and Technology (Evaluarea Internațională a Științelor Agricole și Tehnologiei de Dezvoltare - IAASTD) referitor la aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, realizată de Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Banca Mondială,

–  având în vedere studiile solicitate de Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din cadrul Parlamentului și prezentate la atelierul care a avut loc la 11 octombrie 2010,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2008 privind agricultura durabilă și biogazul: necesitatea revizuirii legislației europene„(9),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0026/2011),

Informații fundamentale privind deficitul de proteaginoase: ofertă, cerere și comerț internațional

A.  întrucât toate culturile de plante proteaginoase ocupă în prezent numai 3 % din suprafața arabilă a Uniunii și furnizează doar 30 % din proteaginoasele consumate ca furaje, iar tendința în ultimul deceniu a fost de creștere a acestui deficit;

B.  întrucât în anumite state membre există suprafețe agricole importante care rămân necultivate în fiecare an, potențialul productiv al acestora fiind irosit;

C.  întrucât, de-a lungul timpului, acest deficit semnificativ privind producția de proteaginoase a fost parțial consecința acordurilor comerciale internaționale încheiate anterior, în special cu Statele Unite, care au permis UE să-și protejeze producția de cereale, dar au permis, în schimb, importuri în UE de proteaginoase și oleaginoase scutite de taxe vamale (GATT și acordul Blair House); întrucât acest lucru este legat de progresele semnificative realizate în eficientizarea producției de proteaginoase și utilizarea noilor tehnologii în afara UE, care creează un dezavantaj concurențial pentru agricultorii din UE care consideră că producția de proteaginoase este neatractivă din punct de vedere economic;

D.  întrucât 70 % (42 de milioane de tone în 2009) din materiile prime bogate în proteine vegetale consumate în UE în prezent, în special făina de soia, sunt importate, în special din Brazilia, Argentina și SUA, și aproximativ 60 % dintre aceste importuri (26 de milioane de tone) sunt produse derivate rezultate în cadrul procesului de producție a uleiului vegetal rafinat și sunt utilizate ca făină pentru furaje (în special ca făină de soia);

E.  întrucât volumul produs este atât de redus, industria europeană de hrană combinată consumă numai 2 milioane de tone de proteaginoase pe an, dar aceasta estimează că ar fi capabilă să consume aproape 20 de milioane de tone pe an;

F.  întrucât aceste importuri reprezintă echivalentul a 20 de milioane de hectare cultivate în afara UE, adică mai mult de 10 % din suprafața arabilă a UE, iar aceste culturi nu sunt supuse acelorași exigențe de mediu, sanitare și de reglementare privind OMG-urile ca cele europene;

G.  întrucât apariția de noi clienți pentru furnizorii sud-americani, în special China, care nu sunt atât de exigenți ca Uniunea Europeană în privința condițiilor de producție și au o strategie de aprovizionare destul de opacă, poate slăbi pe termen lung stabilitatea lanțurilor de aprovizionare ale Uniunii;

H.  întrucât întregul sector de creștere a animalelor din UE este vulnerabil la volatilitatea prețurilor și la denaturarea comerțului și depinde de importurile de plante proteaginoase de înaltă calitate și la prețuri accesibile; întrucât competitivitatea sectorului este periclitată de costurile suplimentare ale importurilor de plante proteaginoase folosite în furaje, rezultate ca urmare a lipsei unor soluții tehnice în cadrul politicii de toleranță zero privind prezența în plante a unor cantități infime de OMG-uri neaprobate;

I.  întrucât lacunele înregistrate în privința importurilor de soia și porumb reprezintă o povară financiară suplimentară pentru sectoarele de creștere a animalelor și producție de furaje din UE și periclitează viabilitatea economică a producției interne de carne;

J.  întrucât, ca urmare a procentajului redus de culturi de plante leguminoase furajere (lucernă, trifoi, sparcetă etc.) și de semințe (mazăre, soia, lupin, bob, măzăriche etc.) produse în UE, numărul programelor de cercetare privind proteinele vegetale a scăzut de la 50 în 1980 la 15 în 2010 și formarea și dobândirea experienței practice în cadrul producției interne de proteaginoase au fost neglijate, conducând la scăderea nivelului de inovare și de producție de semințe adaptate la condițiile regionale în UE;

K.  întrucât UE este foarte dependentă de importurile de semințe de soia și porumb din țări terțe și orice întrerupere a aprovizionării cu aceste produse, ca urmare unei prezențe neglijabile de OMG-uri neautorizate, are un impact foarte costisitor pentru industria europeană de furaje;

L.  întrucât o politică în domeniul cercetării are șanse de reușită numai dacă își propune angajamente pe termen mediu și lung, ceea ce nu este cazul în prezent pentru proteaginoase;

M.  întrucât s-ar putea pierde cunoștințele agricultorilor referitoare la practicile durabile care creează legături între culturi și creșterea animalelor, printr-o rotație echilibrată a culturilor și o utilizare adecvată a zonelor de pășune și întrucât, de asemenea, producția internă de proteaginoase nu oferă calitatea furajelor combinate necesară în diferitele sectoare ale creșterii animalelor;

N.  întrucât, veniturile realizate din producția de proteaginoase trebuie să fie ameliorate pe termen scurt, în special printr-un sprijin specific în cadrul PAC, pentru ca acestea să devină un element durabil în sistemul de culturi;

Afirmații fundamentale privind avantajele reducerii deficitului de proteaginoase

O.  întrucât reechilibrarea ofertei și a consumului de cereale, proteaginoase și semințe oleaginoase în UE ar putea avea beneficii economice majore pentru agricultori și industria alimentară și a furajelor, precum și pentru îmbunătățirea varietății alimentelor sănătoase și de înaltă calitate pentru consumatori, în cazul în care cadrul politic pentru viitoarea reformă a PAC ar aborda pe deplin noile provocări subliniate în comunicarea Comisiei;

P.  întrucât toate oportunitățile oferite de diversele măsuri de promovare ar trebui utilizate pentru a promova consumul uman de cereale, proteaginoase și oleaginoase, care ar trebui protejate într-o măsură și mai mare în cadrul unui sistem de calitate a produselor agricole destinat protecției produselor geografice sau tradiționale, contribuind astfel la conservarea alimentelor locale și regionale produse din aceste materii prime;

Q.  întrucât, în contextul schimbărilor climatice, culturile de plante proteaginoase pot contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin asimilarea și stocarea azotului în sol (până la 100kg N/ha pe lună) și, prin urmare, au ca efect reducerea utilizării de îngrășământ azotat de sinteză, care conține protoxid de azot al cărui potențial de încălzire este de 310 mai mare decât al dioxidului de carbon;

R.  întrucât programul UE „GL-pro” a demonstrat că introducerea plantelor proteaginoase în rotația culturilor o dată la patru a determinat o scădere semnificativă între 10 și 15 % a emisiilor de CO2, precum și o reducere a producerii de ozon;

S.  întrucât, în materie de fertilitate a solului, un procentaj mai mare de plante proteaginoase cultivate pe suprafețele arabile, în cadrul sistemelor de creștere a rotației culturilor și în asolamente, contribuie la o mai bună conservare a substanțelor nutritive, la reducerea acidifierii solului, la consolidarea rezistenței la boli, la îmbunătățirea structurii solului (inclusiv la creșterea eficienței energetice în tratarea solului), reducerea utilizării erbicidelor și mărirea biodiversității prielnice polenizării;

T.  întrucât numărul culturilor într-o rotație este un factor de reducere a apariției bolilor și a înmulțirii buruienilor și, prin urmare, reduce necesitatea tratamentelor fitosanitare și întrucât un procentaj mai mare de proteaginoase cultivate pe terenurile arabile, în cadrul unei rotații extinse a culturilor, poate contribui la reducerea cu 10 % a consumului de energie;

U.  întrucât, în privința gestionării apei și în privința acoperirii permanente a solului, utilizarea culturilor de plante leguminoase pentru producția de furaje, cum ar fi combinațiile permanente de iarbă și trifoi și combinațiile de cereale și proteaginoase, poate reduce substanțial scurgerea substanțelor nutritive, în special nitrați și fosfați, în pânza freatică;

V.  întrucât, în materie de biodiversitate agricolă, utilizarea extinsă a culturilor de plante proteaginoase adaptate la condițiile climatice europene, cum ar fi fasolea, soia, mazărea, lintea, lupinul, năutul, lucerna/alfalfa, trifoiul, Phacelia spp, Lotus corniculatus și sparceta, va stabiliza și va consolida în mod substanțial diversitatea în cadrul sistemului de producție;

W.  întrucât, în materie de producție de proteaginoase și securitate alimentară la nivel mondial, trebuie să fie ameliorat echilibrul dintre producția de proteine vegetale și animale, în special cu privire la cantitatea de energie, apă și inputuri externe consumate în prezent pentru producția intensivă de proteine animale, față de producția de proteaginoase pentru consumul uman, echilibrul alimentar mondial trebuind să rămână principalul obiectiv al acestei analize;

X.  întrucât mai multe politici ale UE au un impact asupra deficitului de proteaginoase și întrucât Comisia trebuie să analizeze, de asemenea, problemele producției de OMG-uri în cadrul și în afara teritoriului UE, dezvoltarea biocombustibililor și reevaluarea interdicției totale a proteinelor animale în alimentația animală;

Y.  întrucât, pe lângă folosirea culturilor de proteaginoase autohtone, calitatea furajelor combinate neimportate poate fi ameliorată prin utilizarea produselor derivate din semințele oleaginoase, cum ar fi soia și uleiul de floarea soarelui și de rapiță;

Z.  întrucât introducerea leguminoaselor furajere sau cu semințe în locul proteaginoaselor importate, formate în special din turta de soia, poate crea schimbări importante ale metodelor de selecționare și astfel poate contribui la îmbunătățirea calității produselor agricole (trecerea de la produse standard la produse certificate cu modificarea caietelor de sarcini) și a veniturilor producătorilor;

AA.  întrucât interdicția de utilizare a proteinelor animale în hrana pentru animale a fost introdusă ca urmare a crizei ESB pentru a preveni orice contaminare cu EST; întrucât această interdicție ar trebui eliminată doar pe baza unor date științifice și în urma luării unor măsuri suficiente de precauție și de control; întrucât, pornind de la aceste condiții, ar trebui să se analizeze utilizarea proteinelor animale procesate obținute din deșeurile de la sacrificarea animalelor pentru producția de furaje destinate animalelor monogastrice (porcine și păsări), cu condiția ca ingredientele să provină din carne care a fost aprobată pentru consumul uman și ca interdicția privind reciclarea intra-specii și canibalismul forțat să fie deplin implementată și controlată;

Afirmații fundamentale ca răspuns la comunicarea Comisiei: pregătirea terenului pentru recomandări și cereri

AB.  întrucât comunicarea Comisiei, astfel cum a fost publicată la 17 noiembrie 2010, subliniază clar necesitatea consolidării producției de proteaginoase într-un sistem mai integrat de rotație a culturilor;

AC.  întrucât mai multe studii realizate de FAO, Comisie și autorități competente din statele membre au arătat că o mai bună utilizare a culturilor de proteaginoase în UE are potențialul de a face aprovizionarea cu furaje mai sigură prin utilizarea măsurilor agricole și de mediu;

AD.  întrucât cultivarea de plante proteaginoase prezintă avantaje pentru agricultori în mai multe sectoare: producția de furaje în exploatațiile agricole utilizând culturi mixte cum ar fi cerealele și fasolea, producția de proteaginoase pentru consumul uman și toate tipurile de agricultură durabilă;

AE.  întrucât în prezent statele membre pot furniza ajutoare specifice pentru producția de proteaginoase în cadrul programelor agricole și de mediu și al măsurilor de ameliorare a calității sistemelor de producție și a alimentelor prevăzute în articolul 68;

AF.  întrucât, alături de cultivarea cerealelor și a porumbului pentru producția de furaje și de energie, folosirea sistemelor extinse de rotație a culturilor, combinarea culturilor pe exploatațiile agricole și combinațiile de iarbă și trifoi, care pot avea beneficii de mediu și agronomice, ar trebui încurajate, deoarece cultivarea plantelor leguminoase în cadrul sistemului de rotație poate preveni bolile, poate regenera solul, poate avea un efect benefic asupra populației de polenizatori și poate proteja clima;

AG.  întrucât creșterea randamentului culturilor de cereale în Europa centrală va elibera terenuri arabile în toată Europa și va oferi șansa relocalizării culturilor și în special a culturilor de proteaginoase în toată Europa;

AH.  întrucât creșterea recentă a volatilității prețurilor la produsele agricole de bază a dat naștere unor preocupări serioase cu privire la competitivitatea sectorului zootehnic european și a dependenței ridicate a acestuia de importurile de proteine vegetale; întrucât UE are nevoie de un veritabil plan strategic de dezvoltare privind proteinele vegetale și rolul lor specific în a răspunde la noile provocări ale PAC (schimbările climatice, o mai bună gestionare a resurselor naturale); întrucât reducerea deficitului de proteine necesită, de asemenea, eforturi majore de îmbunătățire a cercetării și a creșterii animalelor, precum și măsuri de ameliorare a unei infrastructuri adecvate pentru producția, depozitarea și prelucrarea culturilor proteaginoase; întrucât, de asemenea, ar putea fi luată în considerare și posibilitatea utilizării în furaje a unor produse derivate din producția de culturi oleaginoase și agrocombustibili, cu condiția să fie îndeplinite unele reguli stricte pentru a se asigura că principiul precauției este pe deplin aplicat și că nu există riscuri pentru sănătatea animală și umană;

AI.  întrucât problema toleranței zero pentru importurile de furaje trebuie dezbătută în continuare și întrucât trebuie găsite abordări care să ducă la soluții practice;

AJ.  întrucât există parcursurile urmate de produsele agricole și cele industriale sunt conectate în multe privințe și anumite produse derivate ale producției de biocombustibili pot fi folosite ca furaje;

1.  invită Comisia să înscrie revizuirea politicii sale privind plantele proteaginoase într-o viziune pe termen lung sau mediu, asigurând că propunerile sale legislative pentru reforma PAC includ noi măsuri și instrumente adecvate și fiabile care sprijină agricultorii în procesul de îmbunătățire a rotației culturilor, în vederea reducerii semnificative a actualului deficit de proteaginoase și a volatilității prețurilor;

2.  invită Comisia să prezinte rapid Parlamentului și Consiliului un raport privind posibilitățile și opțiunile de creștere a producției interne de proteaginoase în UE prin intermediul unor noi instrumente politice (ținând seama și de utilizarea culturilor oleaginoase și a produselor derivate ale acestora, precum și de măsura în care pot fi substituite importurile), potențialul efect asupra veniturilor agricultorilor, contribuția la atenuarea schimbărilor climatice, efectul asupra biodiversității și fertilității solului precum și potențialul de reducere a inputului necesar extern de îngrășăminte și pesticide;

3.  invită Comisia să informeze cu privire la impactul regulii toleranței zero pentru prezența de OMG-uri neautorizate în Europa în furajele importate, analizând în special posibilitatea introducerii valorilor limită și aplicarea practică a acestora;

4.  invită Comisia să mențină organizarea comună a piețelor în sectorul furajelor uscate până în anul 2013, astfel încât să se asigure supraviețuirea în continuare a acestui sector-cheie, care este extrem de important în domeniul producției de proteine pentru furaje folosite în sectorul creșterii animalelor;

5.  invită Comisia să sprijine cercetarea în domeniul selecționării și furnizării de semințe pentru culturile de proteaginoase în UE, inclusiv în privința contribuției acestora la combaterea bolilor, și să înainteze propuneri de cercetare și dezvoltare referitoare la îmbunătățirea serviciilor de informare, precum și, în cadrul rubricii de dezvoltare rurală, la serviciile de formare pentru agricultori în legătură cu folosirea rotației culturilor, a culturilor combinate și a echipamentelor tehnice pentru producția de furaje în exploatațiile agricole;

6.  invită Comisia ca, în cadrul acțiunilor de promovare a dezvoltării rurale, să propună măsuri pentru încurajarea sporirii efectivelor de animale cu material biologic cu valoare ridicată și potențial mare de producție, precum și răspândirea bunelor practici cu privire la introducerea de rații furajere optime, în vederea asigurării unui randament adecvat al proteaginoaselor utilizate pentru hrana animalelor;

7.  invită Comisia să propună un cadru pentru măsuri de dezvoltare rurală care să introducă facilități descentralizate pentru producția de furaje, pe baza soiurilor de culturi locale și regionale, depozitarea acestor soiuri și selectarea și dezvoltarea semințelor;

8.  solicită Comisiei să realizeze o evaluare a efectelor accizelor la import și ale acordurilor comerciale în vigoare asupra diferitelor culturi de oleaginoase și proteaginoase și să prezinte Parlamentului și Consiliului un studiu juridic detaliat privind actualul domeniu de aplicare al acordurilor Blair House privind producția de proteaginoase în Europa;

9.  invită Comisia să asigure o aprovizionare nestânjenită cu soia pe piața UE prin furnizarea unei soluții tehnice privind prezența la un nivel redus a OMG-urilor în plantele proteaginoase importate în UE pentru alimente și furaje; reamintește că lacunele înregistrate în privința importurilor de soia reprezintă o povară financiară suplimentară pentru sectoarele de creștere a animalelor și producție de furaje din UE și periclitează viabilitatea economică a producției interne de carne;

10.  invită Comisia, în cooperare cu statele membre, să ia în considerare includerea în propunerile sale legislative pentru reforma PAC și dincolo de acestea promovarea rotației culturilor cu introducerea de culturi de proteaginoase, ca măsură de precauție împotriva bolilor culturilor și ca o contribuție la practici agricole îmbunătățite și noi provocări, cum ar fi securitatea alimentară, schimbările climatice, gestionarea resurselor etc.;

11.  solicită Comisiei să adopte măsuri adecvate pentru crearea condițiilor de piață care să favorizeze producția locală față produsele importate și care corespunde cerințelor industriei de furaje, inclusiv introducerea de modele de lanțuri aprovizionare scurte cu produse fără OMG-uri și de producții certificate; recunoaște faptul că agricultura locală și de proximitate aduce beneficii de mediu mai mari;

12.  invită Comisia să prezinte Parlamentului și Consiliului o propunere legislativă care să autorizeze utilizarea proteinelor animale procesate obținute din deșeurile de la sacrificarea animalelor pentru producția de furaje destinate animalelor monogastrice (porcine și păsări), cu condiția ca ingredientele să provină din carne care a fost aprobată pentru consumul uman și ca interdicția privind reciclarea intra-specii și canibalismul forțat să fie deplin implementată și controlată;

13.  invită Comisia să introducă un program-cadru specific pentru cercetarea descentralizată în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale și să îmbunătățească cooperarea la nivel european și internațional, inclusiv programele de formare la exploatațiile agricole în vederea ameliorării culturilor de plante proteaginoase adaptate la condițiile locale pentru a transforma acest domeniu într-unul inovator în diferitele state membre;

14.  solicită Comisiei să propună o strategie politică globală și coerentă de aplicare a normelor agroecologice produselor alimentare comercializate pe teritoriul Uniunii în ceea ce privește importul de proteaginoase modificate genetic;

15.  solicită Comisiei Europene să instituie un mecanism de monitorizare a originii culturilor proteaginoase importate în Uniunea Europeană, care să evidențieze sustenabilitatea practicilor agricole utilizate în țara de origine, cum ar fi schimbarea utilizării terenurilor și sustenabilitatea utilizării apei, și utilizarea tehnologiilor agricole; subliniază că în acest scop sunt necesare, de asemenea, controale periodice la fața locului;

16.  invită Comisia să ia în considerare includerea în propunerea sa legislativă privind reforma PAC a unor dispoziții pentru sprijinirea agricultorilor care cultivă plante oleaginoase în sisteme de rotație a culturilor ce contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a deficitului de proteine din culturi, precum și la îmbunătățirea combaterii bolilor și a fertilității solului;

17.  invită Comisia să propună soluții, bazate pe stimulente, pentru a favoriza intrarea în producție a terenurilor necultivate, acestea putând contribui semnificativ la reducerea deficitului de proteaginoase în UE;

o
o   o

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 147, 18.6.1993, p. 25. (2) http://ec.europa.eu/agriculture/eval/reports/protein_crops/index_en.htm) (3) JO L 162, 12.6.1982, p. 28. (4) JO L 160, 26.6.1999, p. 1. (5) JO L 270, 21.10.2003, p. 1. (6) JO L 30, 31.1.2009, p. 16. (7) JO L 316, 2.12.2009, p. 27. (8) JO L 229, 1.9.2009, p. 1. (9) JO C 66 E, 20.3.2009, p. 29.