Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 349 și articolul 355 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), prin care regiunilor ultraperiferice (RUP) li se conferă un statut special și care prevede adoptarea unor măsuri specifice care să permită punerea în aplicare pe deplin a tratatelor și a politicilor comune,

–  având în vedere articolul 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE privind regimul ajutoarelor de stat destinat acestor regiuni;

–  având în vedere articolul 174 și articolele următoare din TFUE, care stabilesc drept obiectiv coeziunea economică, socială și teritorială și definesc instrumentele financiare structurale necesare pentru a atinge acest obiectiv,

–  având în vedere comunicările Comisiei Europene referitoare la regiunile ultraperiferice (RUP), în special cea din 17 octombrie 2008 intitulată ”Regiunile ultraperiferice: un atu pentru Europa” (COM(2008)0642),

–  având în vedere rezoluțiile sale referitoare la regiunile ultraperiferice, în special cea din 20 mai 2008 referitoare la Strategia pentru regiunile ultraperiferice: realizări și perspective(1),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Regiunile în 2020 - o evaluare a viitoarelor provocări pentru regiunile Uniunii” (SEC(2008)2868),

–  având în vedere mesajul adresat de Insula Réunion la 7 iulie 2008 în urma conferinței intitulate „Uniunea Europeană și regiunile de peste mări: strategii pentru combaterea schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității” și având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene din 25 iunie 2009 privind evaluarea intermediară a punerii în aplicare a planului de acțiune al UE pentru biodiversitate și către o strategie a UE privind speciile alogene invazive,

–  având în vedere memorandumul comun al regiunilor ultraperiferice din 14 octombrie 2009 privind ,,Regiunile ultraperiferice în perspectiva anului 2020”,

–  având în vedere platforma comună din 6 iulie 2010 adresată Președintelui Comisiei Europene, José Manuel Durăo Barroso, de către Conferința deputaților în Parlamentul European din regiunile ultraperiferice,

–  având în vedere memorandumul comun semnat de Spania, Franța, Portugalia și regiunile ultraperiferice din 7 mai 2010, intitulat ,,O viziune reînnoită privind strategia europeană pentru regiunile ultraperiferice”,

–  având în vedere contribuția comună a regiunilor ultraperiferice din 28 ianuarie 2011 privind cel de-al cincilea raport referitor la coeziunea economică, socială și teritorială,

–  având în vedere raportul intitulat ,,Regiunile ultraperiferice din UE și piața unică: influența UE în lume”, din 12 octombrie 2011, adresat lui Michel Barnier, membru al Comisiei Europene, prezentat de către Pedro Solbes Mira,

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 aprilie 2012 referitoare la rolul politicii de coeziune în regiunile ultraperiferice din Uniunea Europeană în contextul Strategiei „Europa 2020”(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei Europene din 20 iunie 2012 intitulată „Regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene: către un parteneriat pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2012)0287),

–  având în vedere raportul întocmit de deputatul Serge Letchimy pentru prim-ministrul Republicii Franceze, intitulat „Articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: o contribuție la aplicarea derogărilor, care vine în sprijinul unui proiect global privind dezvoltarea regiunilor ultraperiferice”,

–  având în vedere contribuțiile comune și documentele cu caracter tehnic și politic ale Conferinței președinților regiunilor ultraperiferice din Uniunea Europeană și, în special, declarația finală a celei de a 19-a Conferințe a președinților regiunilor ultraperiferice din Uniunea Europeană din 17 și 18 octombrie 2013,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A7–0121/2014),

A.  întrucât atuurile, resursele și potențialul RUP, recunoscute de Comisia Europeană în strategia sa din 2008 și în comunicarea sa din 2012, vizează domenii de importanță esențială pentru Uniunea Europeană în ceea ce privește cercetarea, inovarea și creșterea și întrucât acestea sunt insuficient susținute și finanțate prin fondurile și programele europene;

B.  întrucât regiunile ultraperiferice sunt alcătuite dintr-un ansamblu de arhipelaguri, din insule și dintr-o regiune situată în pădurea amazoniană care se caracterizează prin constrângeri comune specifice care le diferențiază de alte zone geografice din Uniune prezentând caracteristici speciale (regiuni insulare, montane și cu densitate scăzută a populației);

C.  întrucât, în ceea ce privește obiectivele pe care Uniunea și le-a stabilit pentru a realiza Strategia Europa 2020 pentru creștere economică, Strategia Orizont 2020, Strategia Energie 2020, programele LIFE+ și Natura 2000, rețelele transeuropene de telecomunicații, de transport și de energie, RUP reprezintă regiuni ale excelenței care pot contribui în mod semnificativ la realizarea acestor obiective;

D.  întrucât este important, în acest sens, să se încurajeze investițiile pe termen lung și să se promoveze potențialul de inovare al RUP pentru a le întări în mod sustenabil avântul economic și social și pentru a spori șansele de reușită ale diferitelor strategii ale Uniunii;

E.  întrucât, pentru realizarea acestor strategii, fondurile structurale și Fondul european de investiții pentru RUP ar trebui ajustate sau completate pentru ca RUP să poată participa, la nivelul potențialului și în conformitate cu intențiile lor, la marile provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană;

F.  întrucât contextul actual de criză economică și socială are efecte deosebit de grave în regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene, în special în ceea ce privește competitivitatea și ocuparea forței de muncă și întrucât, pentru a răspunde necesității de creștere economică și pentru a face față problemei șomajului, ar trebui să se ia măsuri urgente și adecvate în următoarea perioadă de finanțare și programare;

G.  întrucât și articolul 349 ar trebui să fie utilizat ca temei juridic pentru a permite RUP, prin măsuri specifice, să își găsească locul ce li se cuvine în programele UE care ar putea contribui în mod concret la dezvoltarea potențialului lor recunoscut;

H.  întrucât RUP ar putea deveni teritorii pilot și teritorii ale excelenței ce ar aduce beneficii Uniunii în ansamblu în domenii precum: biodiversitatea, mediul, adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora, gestionarea și observarea fenomenelor climatice extreme, cercetarea, inovarea, spațiul, domeniul aerospațial, oceanele, creșterea în domeniul maritim, amenajarea spațiului maritim și guvernarea maritimă, seismologia, vulcanologia, bolile nou apărute, energiile regenerabile, transporturile, telecomunicațiile, capacitatea de intervenție umanitară de urgență în țările terțe și cultura;

I.  întrucât RUP sunt situate în bazinele maritime din zona Caraibilor, Oceanului Indian și Oceanului Atlantic; întrucât conferă Uniunii Europene statutul de putere maritimă mondială; întrucât poziția lor geostrategică contribuie la dimensiunea mondială a UE; întrucât RUP sunt dispun de resurse naturale, marine și halieutice excepționale, care reprezintă peste 50 % din biodiversitatea de la nivel mondial;

J.  întrucât RUP reprezintă o realitate unică și formează un ansamblu comun atât în cadrul, cât și în afara Uniunii Europene, pe care Comisia Europeană trebuie să îl promoveze și să îl sprijine, în special prin implementarea unor politici comune;

K.  întrucât optimizarea potențialului RUP impune crearea unor sinergii maxime între toate instrumentele, fondurile și programele Uniunii,

Noi perspective pentru RUP

1.  este convins că potențialul, atuurile, resursele și experiența RUP reprezintă o șansă suplimentară pentru Uniune și statele membre de a face față provocărilor cu care se confruntă în ceea ce privește mondializarea, capacitatea de inovare, creșterea, coeziunea socială, presiunea demografică, schimbările climatice, prevenirea riscurilor majore de catastrofe naturale, energia, gestionarea sustenabilă a resurselor naturale și conservarea biodiversității;

2.  este convins de faptul că îmbunătățirea accesului RUP la diferitele programe și fonduri ale Uniunii conduce, pe termen scurt și pe termen lung, la beneficii pentru întreaga Uniune; regretă orientarea preconizată la nivel european de a nu recurge decât la politica de coeziune pentru a finanța cvasi-totalitatea proiectelor de dezvoltare ale RUP;

3.  sprijină Comisia Europeană în intenția sa de a implementa politici care să întărească autonomia, consolidarea economică și crearea de locuri de muncă sustenabile în RUP, prin valorificarea atuurilor lor și a unor măsuri practice ingenioase bazate pe articolul 349 din TFUE, precum și a instrumentelor ad-hoc, în special în domeniul energiei, transporturilor și TIC, pentru fiecare dintre fondurile și programele care au obiective ce pot fructifica atuurile RUP în vederea unei dezvoltări sustenabile;

4.  subliniază, de asemenea, faptul că este necesar și important pentru RUP ca politicile europene să contribuie - prin instrumente fiscale și vamale specifice, printre altele, la promovarea și la diversificarea bazei economice a economiilor regiunilor ultraperiferice și la crearea de locuri de muncă;

5.  consideră că articolul 349 din TFUE reprezintă un temei juridic adecvat pentru adoptarea unor măsuri specifice pentru regiunile ultraperiferice, dar regretă utilizarea limitată și redusă a acestei dispoziții din tratat, care prevede posibilitatea de a acorda un regim special pe baza statutului de regiune ultraperiferică;

6.  invită Comisia să creeze un grup de contact între comisarii europeni de resort, grupul de lucru interservicii care coordonează politicile pentru RUP și deputați în Parlamentul European aleși în RUP, pentru a evalua programele preconizate și/sau inițiate pentru RUP;

7.  subliniază faptul că, întrucât sunt îndepărtate de continentul european, RUP reprezintă vectorii de influență ai unei Uniuni Europene care devine conștientă de dimensiunea sa mondială și de rolul său într-o lume ce suferă o profundă schimbare;

8.  solicită ca, în caz de dezastre naturale, să se acorde o atenție specială RUP, având în vedere particularitățile acestora și în conformitate cu articolul 349, care prevede posibilitatea de a adopta măsuri specifice, și reamintește importanța coordonării fondurilor structurale cu Fondul de solidaritate al Uniunii Europene;

9.  solicită ca investițiile efectuate prin intermediul serviciilor de interes economic general în domeniul TIC, al transporturilor, al apei și al energiei să devină o prioritate în aceste regiuni și susține un cadru mai coerent privind ajutoarele de stat acordate RUP în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020;

10.  este convins de existența unei corelații strânse între conștientizarea dimensiunii mondiale pe care o poate valorifica Uniunea și atenția acordată RUP; este convins de faptul că Uniunea și statele membre nu iau suficient în considerare ponderea și perspectiva de viitor a alegerilor sale strategice în materie de investiții în RUP și această situație este un indicator al valorificării insuficiente de către Uniune a propriei sale dimensiuni mondiale și internaționale; consideră că este esențial pentru RUP să se îmbunătățească sinergiile în ceea ce privește instrumentele și programele în vederea promovării cooperării internaționale a acestor regiuni pe plan mondial;

11.  reamintește că pentru promovarea creării de sinergii între fondurile structurale și alte programe ale Uniunii, este esențial să se adopte o perspectivă macroregională și să se elaboreze strategii pentru macroregiunile care includ RUP, valorificând caracteristicile și resursele acestor regiuni;

12.  invită autoritățile naționale și regionale să utilizeze o abordare bazată pe mai multe fonduri și să stabilească, în măsura posibilului și într-un mod cât mai eficace, articulații între fondurile structurale și instrumentele financiare ale altor programe ale Uniunii Europene;

13.  invită Comisia să aprofundeze strategia europeană privind RUP pentru a facilita dezvoltarea atuurilor acestor regiuni, precum și să ia în considerare constrângerile structurale și permanente cu care acestea se confruntă; invită Comisia, în acest context, să dea curs propunerilor formulate de RUP și incluse în special în planurile de acțiune ale acestora;

Sinergii cu programul Orizont 2020

14.  consideră că RUP au potențialul de a se afla în fruntea cercetării și a tehnologiilor în domeniile vizate de obiectivele programului Orizont 2020, cum ar fi spațiul, domeniul aerospațial, biotehnologiile, observarea riscurilor naturale, cercetarea în domeniul marin, biodiversitatea, energia din surse regenerabile, sănătatea, adaptarea la schimbările climatice și transporturile inteligente;

15.  reamintește că unul dintre obiectivele politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 este consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării;

16.  regretă că RUP, întrucât proiectele lor nu se încadrează decât foarte greu în exigențele obținerii unor finanțări comunitare din cauza caracteristicilor lor speciale, nu au beneficiat suficient de programul-cadru pentru cercetare și dezvoltare în perioada 2007-2013 și prezintă, în consecință, o rată scăzută a participării și a reușitelor, și sunt mai puțin prezente în rețelele europene de cercetare; invită, în acest sens, Comisia, să acționeze pentru susținerea cercetării în RUP și să faciliteze atingerea unei mase critice;

17.  consideră că doar FEDER nu va putea permite RUP să îndeplinească obiectivele politicii de coeziune și ale Strategiilor UE 2020 și Orizont 2020; consideră că, în consecință, Comisia ar trebui să adapteze și să garanteze accesul RUP la programul Orizont 2020 prin crearea unor programe specifice, care să faciliteze integrarea RUP în rețelele europene și internaționale de cercetare și inovare; reamintește, în acest sens, că în secțiunea referitoare la programul intitulat „Extinderea participării și diseminarea excelenței” din Strategia Orizont 2020 se evidențiază existența unor decalaje semnificative, identificate în tabloul de bord privind inovarea al Uniunii, între performanțele în domeniul cercetării și al inovării măsurile specifice de diseminare a excelenței și de extindere a participării statelor membre și a regiunilor întârziate în materie de cercetare și inovare;

18.  pledează pentru valorizarea și dezvoltarea structurală a universităților din RUP, pentru a contribui, în sinergie cu programul Orizont 2020, la afirmarea europeană și internațională a universităților din RUP, a centrelor de cercetare ale acestora, precum și a cercetătorilor și studenților lor; reamintește faptul că programele care promovează mobilitatea interuniversitară a studenților, a cadrelor didactice și a funcționarilor sunt grav compromise în RUP din cauza costurilor suplimentare generate de izolare și de distanță;

19.  reamintește faptul că programele de cercetare și de inovare trebuie să fie suficient de flexibile pentru a se adapta noilor frontiere și noilor provocări în domeniul cunoașterii, cum ar fi zonele acvatice de mare adâncime, care prezintă un potențial ridicat;

20.  atrage atenția asupra intereselor economice tot mai mari legate de imensa bogăție a solurilor marine și de uriașul potențial biogenetic, mineral și biotehnologic al regiunilor ultraperiferice în aceste domenii, precum și asupra faptului că este important să se țină seama de acestea în „noua strategie europeană pentru RUP”, pentru a se asigura dezvoltarea unei economii a cunoașterii, bazată pe mediul marin, precum și crearea de activități economice cu valoare adăugată ridicată în domenii precum medicina, farmacia și energia, printre altele;

Sinergii cu piața internă

21.  invită Comisia Europeană să valorifice diferitele concluzii din raportul Solbes pentru a crește integrarea și dezvoltarea RUP pe piața internă;

22.  subliniază că în RUP concurența nu se concretizează în același fel ca în restul spațiului european, libera funcționare a pieței în aceste regiuni nefiind posibilă în majoritatea sectoarelor SIEG a căror activitate nu este atractivă pentru investițiile private; subliniază că, în RUP, oferta de produse de calitate la prețuri competitive nu este posibilă decât dacă există o compensație adecvată din partea statului, iar oferirea acestor servicii în RUP necesită o evaluare urgentă din partea Comisiei, astfel încât să se prevadă o mai mare flexibilitate și o mai bună adaptare a cadrului legislativ actual al Uniunii la această realitate;

23.  invită Comisia să asigure respectarea mai strictă a dispozițiilor privind concurența, pentru a se evita situațiile de monopol și de înțelegeri ilicite în aceste teritorii;

24.  invită Comisia să publice un ghid pentru întreprinderile mici și mijlocii din RUP și pentru contribuția acestora la piața internă, ținând seama de diferitele programe și fonduri europene aplicabile în RUP;

25.  invită Comisia să examineze costurile suplimentare și problema nivelului ridicat al prețurilor în RUP și să țină seama de acestea în elaborarea politicilor europene;

Sinergii cu programul LIFE+ și cu Strategia Energie 2020

26.  consideră că potențialul RUP în materie de gestionare, conservare și reabilitare a biodiversității, de adaptare la schimbările climatice și de dezvoltare a surselor de energie regenerabile poate fi optimizat, permițând în aceleași timp Uniunii să își atingă propriile obiective, prin crearea de sinergii și de posibilități de finanțare complementară între politica de coeziune, programul LIFE+ și Strategia Energie 2020;

27.  observă că programul LIFE+ pentru perioada 2014-2020 vizează cofinanțarea unor proiecte inovatoare al căror scop este conservarea mediului și combaterea schimbărilor climatice; subliniază că este esențial să se creeze sinergii cu obiectivele 5 și 6 ale politicii de coeziune 2014-2020, având în vedere faptul că este indispensabilă, în acest sens, consolidarea participării RUP în LIFE+;

28.  regretă faptul că acțiunea pregătitoare BEST nu a fost transformată într-un real program pentru RUP și TTPM, contrar avizului Parlamentului European și concluziilor Consiliului din 25 iunie 2009;

29.  regretă faptul că habitatele și speciile animale și vegetale care trebuie protejate în RUP franceze nu au fost înscrise în anexa I la Directiva 92/43/CEE privind habitatele, fauna și flora, ceea ce face imposibilă aplicarea acestei directive în RUP franceze și exclude aceste teritorii de la participarea la rețelele și programele Natura 2000;

30.  invită Comisia să elaboreze un program Natura 2000 specific pentru RUP, luând drept temei articolul 349 din TFUE;

31.  invită Comisia să promoveze, bazându-se pe bunele exemple și pe rezultatele înregistrate de câteva regiuni ultraperiferice în domeniul energiilor regenerabile, măsuri pentru a deveni autonome în materie de energie și pentru a realiza obiectivele Strategiei Energie 2020 și reamintește Comisiei propunerea elaborată de aceasta vizând crearea unui program specific în domeniul energiei menit să reducă costurile aprovizionării, ale infrastructurilor și ale serviciilor furnizate în RUP, cu scopul de a încuraja politicile în domeniul energiei din surse regenerabile, pe baza programelor POSEI, și cu scopul de atinge cel mai ridicat nivel al sinergiilor cu alte axe de acțiune ale UE;

32.  atrage atenția asupra necesității de a încuraja dezvoltarea potențialului existent a energiilor din surse regenerabile în insule, dependența de combustibilii fosili fiind agravată de izolarea lor și depărtarea geografică; consideră, prin urmare, că ar trebui să ia în considerare nevoia de a asigura, în cadrul politicilor energetice europene, instrumente care să le permită să facă față în mod adecvat problemelor ridicate de către sistemele energetice izolate;

Sinergii cu programele europene pentru tineret

33.  subliniază că obiectivele 8, 9 și 10 ale noii politici de coeziune sunt ocuparea forței de muncă, integrarea socială, combaterea sărăciei, educația, formarea și formarea profesională;

34.  subliniază faptul că RUP se află printre regiunile europene care sunt afectate de cele mai ridicate niveluri ale șomajului, în special în rândul tinerilor; atrage însă, atenția asupra dificultății aplicării fondurilor de garantare pentru tineri prin co-finanțare; regretă în continuare absența unor dispoziții specifice pentru RUP în cadrul programelor privind ocuparea și inovarea socială și reamintește că RUP au întâmpinat dificultăți încercând să beneficieze de oportunitățile oferite de programul ,,Progres"; solicită dezvoltarea axei sociale, prin implementarea unui plan pilot de urgență pentru a combate șomajul în regiunile ultraperiferice; solicită crearea, în cadrul Comisiei, a unor echipe de acțiune speciale pentru încadrarea în muncă a tinerilor cu scopul de aplica garanția și mobilizarea FSE și ILMT;

35.  invită BEI să includă RUP în inițiativa sa intitulată „Locuri de muncă pentru tineri” și în programul său intitulat „Să investim în competențe”;

36.  este îngrijorat de exodul puternic de competențe cu care se confruntă RUP din cauza nivelului ridicat al șomajului și a insuficienței măsurilor de formare propuse, în timp ce pentru o creștere durabilă este indispensabil să fie disponibilă o forță de muncă instruită și calificată, mai ales în domeniile specifice sau tradiționale ale acestor regiuni, dar și pentru a stimula dezvoltarea de noi activități pentru a face față provocărilor la nivel mondial;

37.  observă că obiectivul noului program Erasmus este dezvoltarea unei societăți a cunoașterii; subliniază că realizarea acestui obiectiv reprezintă o condiție indispensabilă pentru realizarea Strategiei Europa 2020, care conferă cunoașterii rolul de forță motrice principală a economiei europene; constată astfel necesitatea de a se crea în RUP o sinergie mai puternică între programul Erasmus și FSE, astfel încât să fie valorificate resursele umane și competențele locale, care constituie motoare puternice ale creșterii;

38.  sprijină dezvoltarea capacităților universitare ale regiunilor ultraperiferice și a noilor filiere ale excelenței, pentru a mări atractivitatea și influența universităților din RUP în Europa; sprijină dezvoltarea de parteneriate interuniversitare, extinzându-le și la universitățile din țările terțe cu care regiunile ultraperiferice întrețin relații privilegiate; de asemenea, solicită ca și programele Erasmus+ și EURES să suporte costurile de transport suplimentare legate de distanța mare, pentru a permite studenților din RUP să profite de programele europene de formare și de schimb, iar universităților RUP să încerce să beneficieze mai de programul Erasmus Mundus între statele membre și restul lumii;

Sinergii cu rețelele transeuropene (transporturi, telecomunicații, energie)

39.  reafirmă faptul că raportul Teixeira referitor la rolul politicii de coeziune în regiunile ultraperiferice din Uniunea Europeană în contextul Strategiei „Europa 2020” (2011/2195(INI)) invită Comisia să creeze un program specific în domeniul energiei, al transporturilor și al tehnologiilor informației și comunicațiilor, pe baza programelor POSEI și, în special, un cadru specific pentru susținerea sectorului transporturilor în RUP, în favoarea, printre altele, a transporturilor în comun și a dezvoltării transportului maritim între insule;

40.  subliniază necesitatea dezvoltării în RUP a unor sinergii între rețelele transeuropene, mecanismul pentru interconectarea Europei, programele Civitas și Orizont 2020 și investițiile efectuate de FEDER și de fondurile de coeziune care au legătură cu domeniile transporturilor, telecomunicațiilor și energiei;

41.  reamintește faptul că accesibilitatea joacă un rol principal în contextul dezvoltării regiunilor ultraperiferice și adesea este obligatoriu să existe o rețea internă și externă complexă de servicii de transport maritim și aerian, ceea ce îngreunează mobilitatea și accesibilitatea în RUP, care nu dispun de o alternativă la transportul aerian sau maritim și care, de asemenea, trebuie să facă față majorării prețurilor transportului, majorare care, în sine, are consecințe negative în domeniul economic și social;

42.  salută angajamentul Comisiei de a integra RUP în rețele europene, dar regretă excluderea din majoritatea acestor zone a coridoarelor prioritare și, prin urmare, excluderea finanțărilor prin MIE; invită Comisia să-și reconsidere această excludere în strategia pentru regiunile ultraperiferice și să garanteze că investițiile în transporturi din regiunile ultraperiferice pentru a contracara izolarea geografică; invită Comisia să stabilească un cadru sectorial specific pentru RUP pentru a promova accesibilitatea și conectarea RUP cu continentul european;

43.  regretă faptul că proiectele de dezvoltare a autostrăzilor maritime nu sunt mai avansate in cauza priorității acordate legăturilor pe distanță scurtă care exclud în mod discriminatoriu RUP; invită Comisia să revizuiască această excludere în cadrul strategiei sale pentru regiunile ultraperiferice;

44.  subliniază necesitatea de a revizui cadrul privind ajutoarele de stat pentru transporturile maritime, în scopul de a permite acordarea de ajutoare publice pentru legăturile maritime dintre RUP și țările terțe;

45.  subliniază necesitatea de a adapta clasificarea aeroporturilor regionale, în măsura în care aceasta nu se poate limita, în cazul RUP, la chestiuni precum fluxul pasagerilor și rentabilitatea;

46.  consideră că, având în vedere rolul care îi revine economiei digitale, problema diviziunii digitale dintre RUP și Europa constituie o piedică în calea dezvoltării și a competitivității RUP; constată că întârzierile înregistrate în ceea ce privește implementarea și modernizarea TIC în RUP agravează problema depărtării geografice prin diviziunea digitală; propune ca dezvoltarea TIC să fie intensificată prin extinderea și modernizarea rețelelor, prin realizarea de sinergii cu FEDER și prin înlesnirea accesului acestor proiecte la finanțarea acordată de BEI și subliniază, de asemenea, necesitatea de a le acorda acestor regiuni acces prioritar la programele GMES și GALILEO;

Sinergii cu politica UE în domeniul maritim (PCP, FEPAM)

47.  reamintește că RUP contribuie la faptul că Uniunea Europeană are statutul de putere maritimă la nivel mondial;

48.  invită Comisia să conștientizeze mai profund dimensiunea sa maritimă mondială, importanța mărilor, a oceanelor și a „creșterii albastre” pentru întreaga UE, poziția strategică pe care o ocupă RUP, rolul pe care îl pot avea aceste teritorii în exploatarea sustenabilă a mărilor, a oceanelor și a zonelor de coastă în guvernarea maritimă mondială și în dezvoltarea unei economii bazate pe cunoașterea resurselor marine;

49.  constată lipsa unei sinergii între politica de coeziune și PCP, deoarece aceasta din urmă nu ține încă seama în măsură suficientă de realitățile din aceste regiuni; subliniază importanța păstrării unui program POSEI în domeniul pescuitului și propune să dezvolte cercetarea și inovarea în economia maritimă, ca potențiali factori de creștere

50.  subliniază faptul că RUP depind de resursele halieutice din zonele lor economice exclusive, care sunt foarte fragile în plan biologic și ecologic și că, prin urmare, este oportun să se asigure o protecție adecvată și eficace a zonelor lor sensibile din punct de vedere biogeografic, în special prin asigurarea accesului exclusiv al acestora la flotele locale care desfășoară activități utilizând instrumente de pescuit ecologice; subliniază faptul că este necesar să se garanteze o exploatare echilibrată și sustenabilă a resurselor din aceste zone, menținând în același timp activitatea de pescuit; cere ca acordurile de pescuit ale Uniunii să fie, de asemenea, negociate în viitor, cu implicarea părților interesate în RUP și gândite în beneficiul populațiilor locale, pe termen lung, și integrarea sistematică a unui capitol cu privire RUP în evaluările de impact;

51.  regretă faptul că programul POSEI în domeniul pescuitului, care instituie un regim de compensare pentru costurile suplimentare a comercializării unor produse pescărești din RUP, generate de caracterul ultraperiferic, a fost recent integrat în Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și că acesta nu mai constituie, prin urmare, o reglementare autonomă care să vizeze în mod specific și exclusiv aceste regiuni, ceea ce scade importanța discriminării pozitive recunoscute ca drept al RUP în temeiul articolului 349 din TFUE;

52.  regretă faptul că, în noua PCP, având în vedere situația anumitor RUP, asistența pentru reînnoirea flotelor nu a fost autorizată pentru aceste regiuni;

Sinergii cu politica agricolă comună

53.  constată că agricultura este un sector dinamic care generează locuri de muncă și participă la dezvoltarea de activități cu o înaltă valoare adăugată; reamintește, cu toate acestea, caracteristicile specifice sectorului agricol din RUP care afectează profund această activitate, cum ar fi dimensiunea redusă a exploatațiilor sau piața limitată; reamintește că cel de al treilea obiectiv al noii politici de coeziune este consolidarea IMM-urilor din sectorul agricol;

54.  constată că sectorul agricol din RUP se confruntă cu dificultăți în materie de diversificare și competitivitate, precum și cu noi provocări legate, în special, de globalizare, de liberalizarea piețelor, de securitatea alimentară și de dezvoltarea sustenabilă;

55.  subliniază necesitatea de a menține programul POSEI, care s-a dovedit util și adaptat la realitățile din RUP, dar care suferă de subfinanțare cronică; subliniază, în acest sens, necesitatea de a oferi POSEI mijloacele necesare pentru a ajuta producătorii din RUP să depășească efectele liberalizării, prezente în mai multe domenii, legate de politicile europene și de încheierea acordurilor internaționale, inclusiv în sectoare precum laptele, zahărul, romul, carnea și bananele; subliniază, de asemenea, importanța economică, socială și de mediu a tuturor producțiilor agricole din regiunile ultraperiferice; sprijină menținerea POSEI într-un cadru adecvat și autonom;

56.  încurajează crearea de sinergii între politica de coeziune și FEADR pentru a garanta gestionarea sustenabilă a resurselor de apă prin modernizarea și extinderea rețelelor de irigație, amenajarea teritoriului, formarea, valorificarea turistică a agriculturii sustenabile și a comunităților rurale;

57.  invită Comisia să stimuleze producția agricolă locală și comercializarea locală, adică o producție locală de calitate care să înlocuiască importurile;

58.  sprijină crearea în RUP de DOP, de DOC și de mărci locale și solicită o politică de promovare care să răspundă nevoilor RUP, precum și o politică de protecție a IG;

Sinergii cu politica externă a UE

59.  regretă lipsa constantă a unei corelări între fondurile europene, FED, FEDER și ETC, în special în cadrul proiectelor de cooperare transfrontalieră, acestea fiind esențiale pentru realizarea obiectivelor acestor fonduri; reamintește, în acest sens, necesitatea asigurării compatibilității programelor FED și FEDER;

60.  invită Comisia să inițieze o cooperare între statele membre ale UE, RUP, TTPM și țările ACP pentru a intensifica dialogul și a favoriza integrarea RUP în zonele lor geografice respective; subliniază, în acest sens, rolul esențial pe care delegațiile UE ar trebui să îl joace mai pregnant pentru a facilita dialogul între diferiții actori implicați în programarea aferentă RUP, TTPM și țărilor ACP;

61.  invită Comisia să conștientizeze mai profund poziția geostrategică a RUP determinată de apropierea acestora de mai multe continente;

62.  invită Comisia să finalizeze planul de acțiune pentru vecinătatea extinsă, la care lucrează din 1999, precum și să identifice obstacolele și soluțiile care să faciliteze integrarea regională a RUP în regiunile geografice respective; în acest context, reamintește relațiile istorico-culturale privilegiate a fiecărei RUP cu anumite țări terțe, precum și dezvoltarea potențială a unor relații economice, comerciale și de cooperare cu mai multe regiuni ale lumii;

63.  solicită Comisiei să țină mai bine seama de impactul acordurilor comerciale încheiate cu țările terțe asupra economiilor RUP, cerând elaborarea sistematică a unui studiu de impact prealabil cu privire la protecția așa-numitelor produse „sensibile”, în cazul în care acest lucru este justificat, și să compenseze în mod echitabil prejudiciile aduse sectoarelor specifice; solicită, de asemenea, crearea unui mecanism de consultare a autorităților regionale în aceste regiuni; îndeamnă Comisia să prevadă pentru acordurile internaționale în curs de implementare, studii periodice pentru a evalua și a lua în considerare vulnerabilitatea piețelor în regiunile ultraperiferice;

64.  regretă faptul că acordurile încheiate cu țările Americii Latine și cu țările ACP nu au ținut seama de interesele RUP și că, înainte de negocierea acestor acorduri, nu a fost realizată nicio evaluare de impact;

65.  solicită Comisiei să negocieze în mod sistematic, în cadrul acordurilor comerciale încheiate cu țările ACP învecinate cu RUP, o componentă specifică vizând crearea unei piețe RUP-ACP al cărei obiectiv să fie integrarea mai eficace a RUP în zonele lor geografice respective;

66.  reamintește interesul pe care îl reprezintă RUP, permițându-i Uniunii Europene să își dezvolte și să își folosească capacitățile de intervenție umanitară ca răspuns la catastrofe naturale; recomandă, prin urmare, crearea unei forțe europene de securitate civilă;

Sinergii cu programele de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale

67.  subliniază problemele fundamentale legate în special de excluziunea socială, cu care se confruntă regiunile ultraperiferice; reamintește că obiectivul 9 al noii politici de coeziune este promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a tuturor formelor de discriminare și că FEDER prevede, drept prioritate pentru investiții, acordarea unui sprijin populațiilor celor mai dezavantajate;

68.  salută adoptarea FEAD și solicită aplicarea sa în RUP în condiții de eficacitate maximă;

69.  constată că anumite RUP se confruntă cu un deficit pronunțat de locuințe mai ales din cauza creșterii demografice puternice în aceste teritorii; încurajează crearea unui cadru de investiții în locuințe sociale și adoptarea unor dispoziții specifice care să permită ca ajutoarele ce sprijină investițiile în locuințe sociale să nu fie considerate ajutoare de stat; constată că anumite RUP se confruntă cu un proces de deșertificare tot mai accentuat care conduce la degradarea locuințelor caracteristice acestor zone și consideră că este important să se combată acest fenomen prin acordarea de ajutoare pentru reabilitare urbană și pentru promovarea activităților economice adaptate la respectivele zone, astfel încât să se contribuie la fixarea populației;

Sinergii cu programele COSME și cu Instrumentul european de microfinanțare Progress

70.  constată că anumite RUP sunt situate în regiuni în care concurența industrială este puternică, în special din cauza costului redus al forței de muncă și a abundenței de materii prime din țările vecine; reamintește că obiectivele nr. 3 și nr. 8 ale politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 vizează întărirea competitivității IMM-urilor și promovarea ocupării sustenabile a forței de muncă în condiții optime;

71.  constată că microîntreprinderile și IMM-urile din RUP, al căror număr crește rapid în pofida crizei, sunt nevoite să se confrunte cu dificultăți sporite de acces la finanțare, ceea ce le periclitează dezvoltarea și existența;

72.  salută în acest context obiectivele viitorului program COSME care vizează sprijinirea IMM-urilor europene, în special în ceea ce privește finanțarea și pătrunderea pe noi piețe; salută dezvoltarea Instrumentului de microfinanțare Progress; invită Comisia să garanteze implementarea eficientă a acestor programe în RUP și salută posibilitatea de a stabili un dialog cu BEI și cu fondurile europene de investiții pentru a analiza posibilitatea de a contribui la îmbunătățirea accesului la finanțare pentru IMM-uri în RUP, în vederea creării de fonduri de investiții de proximitate în fiecare RUP și în vederea dezvoltării de piețe de capital de risc regionale;

73.  subliniază faptul că este necesar ca dezvoltarea economică a fiecărei RUP să fie adaptată la potențialul său; observă, de exemplu, faptul că insuficiența capacităților de tratare a deșeurilor oferă posibilitatea îmbunătățirii situației atât în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, cât și protecția mediului;

74.  salută deschiderea recentă a consultării publice intitulate „Plan de acțiune ecologic pentru IMM-uri”; invită așadar Comisia să includă în viitoarele sale concluzii problemele și competențele IMM-urilor din RUP în acest domeniu;

75.  subliniază faptul că turismul reprezintă una dintre principalele forțe motrice ale economiei RUP; consideră, în acest sens, că dezvoltarea și modernizarea parcurilor hoteliere din RUP prin sprijinul comun al FEDER și al programului COSME sunt indispensabile pentru a promova diversificarea și dezvoltarea turismului sustenabil în RUP;

76.  propune simplificarea politicilor în materie de acordare a vizelor nu numai pentru statele membre ale UE, cât și pentru anumite țări terțe, pentru a facilita turismul și a favoriza dezvoltarea unui turism cu destinații multiple în RUP și în țările vecine;

Sinergii cu programul Europa Creativă

77.  constată că anumite RUP au un pronunțat caracter multicultural și că viața culturală din RUP trebuie să poată alimenta viața culturală europeană și să se poată alimenta din aceasta; invită Comisia să deschidă accesul la programul Europa Creativă pentru programele legate de RUP;

78.  invită Comisia să elaboreze o strategie pentru dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural din RUP pe baza programului euro-mediteranean Heritage IV;

o
o   o

79.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 279 E, 19.11.2009, p. 12. (2) JO C 258 E, 7.9.2013, p. 1.