Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 145, 148, 152 și articolul 153 alineatul (5) din TFUE,

–  având în vedere articolul 28 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 13 noiembrie 2013 intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2014” (COM(2013)0800) și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă anexat la aceasta,

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2013(1),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 2 octombrie 2013 intitulată „Consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii economice și monetare” (COM(2013)0690),

–  având în vedere Întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000122/2013 – B7-0524/2013 adresată Comisiei și rezoluția corelată a Parlamentului din 21 noiembrie 2013 referitoare la Comunicarea Comisiei intitulată „Consolidarea dimensiunii sociale a uniunii economice și monetare”(2),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere rezoluția sa din 8 septembrie 2010 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre: Partea a II-a a Orientărilor integrate Europa 2020(3),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2012)0173),

–  având în vedere Întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000120/2012 adresată Comisiei și rezoluția corelată a Parlamentului din 14 iunie 2012 referitoare la Comunicarea Comisiei intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă”(4),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2010 intitulată „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă” (COM(2010)0682) și rezoluția Parlamentului din 26 octombrie 2011 pe acest subiect(5),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2010 intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” (COM(2010)0758) și rezoluția Parlamentului din 15 noiembrie 2011 pe acest subiect(6),

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri” (COM(2011)0933),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 noiembrie 2012 privind Pactul referitor la investițiile sociale – ca răspuns la criză(7),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 20 februarie 2013 intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii - inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020” (COM(2013)0083),

–  având în vedere Întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000057/2013 – B7-0207/2013 adresată Comisiei și rezoluția corelată a Parlamentului din 12 iunie 2013 referitoare la Comunicarea Comisiei intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii - inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020”(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor(9),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0091/2014),

A.  întrucât recesiunea din zona euro a luat sfârșit, din punct de vedere numeric, în al doilea trimestru al anului 2013, dar creșterea anuală în zona euro va rămâne fragilă în acest an, în timp ce șomajul se află încă la un nivel foarte ridicat; întrucât creșterea sustenabilă trebuie consolidată în mod semnificativ pentru ca aceasta să fie considerată o redresare de lungă durată și pentru a genera impulsul necesar degrevării UE de provocările socioeconomice;

B.  întrucât șomajul în UE a atins cifra alarmantă de 26,6 milioane de persoane, șomajul pe termen lung crescând în majoritatea statelor membre și atingând un nivel record pe ansamblul UE; întrucât scăderea ocupării forței de muncă a fost mai pronunțată în țările care au fost nevoite să impună o reformă fiscală substanțială;

C.  întrucât ratele șomajului în rândul tinerilor au atins niveluri fără precedent, fiind în medie de 23 % pentru ansamblul UE, iar, în anumite state membre, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani fiind mai mare de 50 %; întrucât situația de pe piața muncii este deosebit de critică pentru tineri, indiferent de nivelul lor de educație, aceștia fiind deseori șomeri sau având contracte de muncă precare sau fiind obligați să accepte stagii neplătite sau să emigreze; întrucât, în 2011, pierderile economice cauzate de neintegrarea tinerilor pe piața muncii au fost estimate la 153 de miliarde EUR în statele membre, respectiv 1,2 % din PIB-ul UE; întrucât rigiditatea excesivă a reglementărilor privind piața muncii din mai multe state membre duce la o lipsă de flexibilitate în a absorbi în mod eficace șocuri; întrucât legislația în vigoare privind piața muncii poate, în unele cazuri, să protejeze în mod disproporționat persoanele care au acces la informații și poate avea un impact negativ asupra incluziunii tinerilor în forța de muncă;

D.  întrucât asistăm la cea mai adâncă și mai îndelungată recesiune din istoria economică a ultimilor 100 de ani, dar s-a evitat o catastrofă, iar efectele crizei s-au întins pe mai mulți ani, chiar decenii; întrucât printre aceste efecte se numără și faptul că șomajul de lungă durată este în continuare în creștere, ceea ce ar putea duce la un șomaj structural; întrucât segmentarea pieței muncii a continuat să crească, veniturile medii ale gospodăriilor sunt în scădere în multe state membre, iar indicatorii demonstrează o tendință de niveluri oarecum mai ridicate și forme mai profunde de sărăcie și de excluziune socială, inclusiv sărăcia persoanelor încadrate în muncă, pentru anii ce vor veni;

E.  întrucât Fondul Monetar Internațional (FMI) a arătat recent că există posibilități de a impozita mai bine și mai progresiv, ceea ce ar putea contribui la reducerea inegalităților din UE; întrucât există necesitatea de a redirecționa sarcina fiscală dinspre muncă spre alte forme durabile de impozitare cu scopul de a promova creșterea și crearea de locuri de muncă și de a aduce pe parcurs venituri suplimentare, precum și de a spori legitimitatea efortului de consolidare;

F.  întrucât efectele crizei au generat o diferență din ce în ce mai mare și fără precedent în ceea ce privește producția și ocuparea forței de muncă între țările centrale și țările periferice; întrucât decalajul dintre centru și periferie în ceea ce privește ratele șomajului a ajuns la 10 puncte procentuale în 2012, în comparație cu numai 3,5 puncte procentuale în 2000; întrucât această diferență este prevăzută să atingă un nivel record în acest an;

G.  întrucât, pentru a garanta sustenabilitatea statului providență și a finanțelor publice pe termen lung, este necesară continuarea unei consolidări fiscale diferențiate și favorabile creșterii;

H.  întrucât ar trebui operate îmbunătățiri cu caracter economic care să încurajeze continuarea cu hotărâre a eforturilor, consolidării fiscale și punând accentul pe creștere și ocuparea forței de muncă, în vederea continuării programelor de reformă pentru îmbunătățirea competitivității și asigurarea unei redresări viabile;

I.  întrucât erorile în previziunile economice ale Comisiei pentru creștere economică și șomaj din ultimii ani demonstrează nevoia unui model de prognoză și a unei strategii îmbunătățite pentru a pune capăt crizei; întrucât ritmul consolidării fiscale a scăzut; întrucât crearea de locuri de muncă în zona euro este în continuare foarte slabă; întrucât, potrivit Eurostat, inflația în zona euro se situează sub valorile-țintă ale BCE;

J.  întrucât evoluțiile demografice exercită o presiune asupra bugetelor naționale și a sistemelor de pensii naționale; întrucât speranța de viață continuă să crească;

K.  întrucât este necesar să se țină seama de coeficientul speranței de viață în vederea asigurării sustenabilității sistemelor de pensii;

L.  întrucât accentul pus pe viteza și intensitatea cu care se urmăresc reformele structurale a fost asimetric între statele membre în timpul crizei, el fiind mult mai restrictiv pentru țările periferice decât pentru țările centrale; întrucât toate statele membre ar trebui să aibă același elan și să realizeze reformele structurale necesare în vederea promovării unei creșteri și a creării de locuri de muncă în zonă care să fie sustenabile și echilibrate;

M.  întrucât toate statele membre trebuie să își îmbunătățească performanța și competitivitatea, iar o reală provocare cu care se confruntă zona euro în prezent o reprezintă divergențele socioeconomice tot mai mari între statele membre; întrucât este în interesul tuturor statelor membre să se asigure că ocuparea forței de muncă și provocările sociale sunt abordate în timp util și în mod eficace pentru a evita o deteriorare economică;

N.  întrucât investițiile în educație și formare, cercetare și inovare, domenii-cheie pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă, sunt în continuare mai mici în UE în comparație cu partenerii și rivalii săi economici din restul lumii; întrucât investițiile productive în aceste domenii sunt esențiale pentru o ieșire veritabilă din criză;

O.  întrucât sprijinul acordat antreprenorilor ar trebui să fie o prioritate pentru statele membre;

P.  întrucât o combinație coerentă de politici care să îmbine politicile macroeconomice, politicile structurale, instituțiile sigure de pe piața muncii, piețe nesegmentate ale muncii, negocierile colective și sisteme de protecție socială dispunând de suficiente resurse este esențială în absorbția șocurilor ciclice; întrucât un sistem bazat pe reintegrarea rapidă pe piața muncii și măsuri complementare bazate pe flexicuritate este, de asemenea, important în ceea ce privește absorbția șocurilor ciclice;

Q.  întrucât nivelurile de sărăcie au crescut începând cu 2007, astfel încât 24,2 % din populația UE este în prezent expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială; întrucât cheltuielile pentru protecția socială au fost reduse în aproape toate statele membre și întrucât Comitetul pentru protecție socială (CPS) avertizează că există din ce în ce mai mulți cetățeni care sunt expuși riscului sărăciei din punctul de vedere al veniturilor, al sărăciei în rândul copiilor, al nevoilor medicale nesatisfăcute, al lipsurilor materiale severe și al excluziunii sociale;

R.  întrucât Uniunea Europeană înregistrează eșec după eșec cu privire la aproape toate obiectivele Strategiei Europa 2020, iar progresul înregistrat de statele membre în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 este dezamăgitor; întrucât angajamentele asumate în cadrul programelor naționale de reformă pentru 2013 sunt insuficiente pentru a atinge majoritatea obiectivelor la nivelul UE;

S.  întrucât este esențial să se promoveze responsabilitatea democratică, asumarea responsabilității și legitimitatea tuturor actorilor implicați în cadrul semestrului european; întrucât implicarea adecvată a Parlamentului este o parte esențială a procesului; întrucât parlamentele naționale sunt reprezentanții și garanții drepturilor obținute și delegate de către cetățeni; întrucât introducerea semestrului european ar trebui să aibă loc cu respectarea deplină a prerogativelor parlamentelor naționale,

T.  întrucât lipsesc mecanismele necesare pentru a asigura respectarea de către Consiliul European a poziției Parlamentului înaintea adoptării anuale a priorităților propuse de Comisie în Analiza anuală a creșterii;

U.  întrucât în perioada 20-22 ianuarie 2014 a organizat reuniuni la nivel înalt cu membrii parlamentelor naționale (Săptămâna parlamentară europeană) în vederea unor dezbateri pe marginea Analizei anuale a creșterii pe 2014, inclusiv a aspectelor legate de ocuparea forței de muncă și a aspectelor sociale menționate în aceasta;

Indicatori sociali

1.  salută faptul că, în acest an, pentru prima dată, Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă, anexat la Analiza anuală a creșterii (AAC), include un tablou de bord privind ocuparea forței de muncă și politicile sociale, care va contribui la îmbunătățirea monitorizării ocupării forței de muncă și a situației sociale ca parte a supravegherii macroeconomice în cadrul semestrului european; consideră că aceasta ar trebui să aibă un impact asupra orientărilor privind politicile în cadrul semestrului european, pentru a consolida dimensiunea socială a Uniunii economice și monetare, întrucât aceasta nu este numai de dorit, ci și necesară pentru a face față crizei și a preveni divergențele socioeconomice grave din zona euro, sporindu-i astfel sustenabilitatea; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la caracterul limitat al rolului Parlamentului European în cadrul semestrului european; regretă faptul că Comisia și Consiliul au înregistrat doar progrese minore în ceea ce privește consolidarea controlului democratic al orientărilor privind politicile economice; este de părere că, în conformitate cu tratatele existente, articolul 136 din TFUE permite Consiliului, la recomandarea Comisiei și cu aprobarea prin vot a statelor membre a căror monedă este euro, să adopte orientări obligatorii ale politicii economice pentru țările din zona euro în cadrul semestrului european; subliniază că un mecanism de stimulare ar consolida caracterul obligatoriu al coordonării politicii economice; solicită un acord interinstituțional pentru a implica Parlamentul în elaborarea și aprobarea analizei anuale a creșterii și a orientărilor în materie de politică economică și de ocupare a forței de muncă;

2.  subliniază faptul că prioritățile sociale și economice convenite în cadrul Strategiei Europa 2020 sunt profund interconectate; consideră că sustenabilitatea economică și echilibrul macroeconomic nu se pot realiza – pe termen mediu și lung – fără consolidarea și protecția dimensiunii sociale a UEM; consideră că aspectele sociale și economice ale Uniunii sunt două fețe ale aceleiași monede, ambele jucând un rol esențial în dezvoltarea UE;

3.  remarcă, însă, că acești indicatori nu au fost obligatorii, spre deosebire de tabloul de bord al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice; solicită Comisiei și statelor membre să evalueze această situație având în vedere dezechilibrele sociale și cele privind ocuparea forței de muncă în UE, care sunt din ce în ce mai mari;

4.  consideră că este regretabil că indicatorii privind ocuparea forței de muncă și indicatorii sociali propuși de Comisie sunt insuficienți pentru a reflecta în mod cuprinzător situația privind ocuparea forței de muncă și situația socială a statelor membre; solicită includerea unor indicatori suplimentari în tabloul de bord, în special a unui indice privind nivelul de sărăcie în rândul copiilor, a unui indice privind accesul la îngrijiri medicale, a unui indice privind lipsa de adăpost și a unui indice privind locurile de muncă decente, pentru a permite o evaluare adecvată a situației sociale din statele membre; consideră că indicatorii ar trebui să fie revizuiți periodic, după consultarea Parlamentului; subliniază că lipsesc mecanismele necesare pentru a asigura respectarea de către Consiliul European a poziției Parlamentului înaintea adoptării anuale a priorităților propuse de Comisie în Analiza anuală a creșterii;

Reuniuni ale miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul Eurogrupului

5.  subliniază importanța organizării, atunci când este nevoie, a unei reuniuni a miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul Eurogrupului înaintea summiturilor zonei euro; este de opinie că reuniunile comune prin care se urmărește găsirea unei poziții coerente între Consiliile EPSCO și ECOFIN sunt la fel de importante, astfel încât să se asigure că problemele sociale și de ocupare a forței de muncă sunt abordate mai în detaliu în discuțiile și deciziile autorităților din zona euro și cu scopul de a contribui la reuniunile șefilor de stat și de guvern din zona euro;

Necesitatea de restimulare a cererii interne și de creare a unor locuri de muncă de calitate cu ajutorul investițiilor productive și al productivității crescute

Un pact pentru creșterea investițiilor și a productivității în UE

6.  subliniază că, în timp ce reformele structurale pot da rezultate pe termen mediu și lung, necesitatea de stimulare a cererii interne a Uniunii Europene impune Comisiei și Consiliului să intensifice investițiile pentru a sprijini creșterea și locuri de muncă de calitate pe termen scurt și pentru a spori potențialul pe termen mediu; ia act de faptul că obiectivele principale au fost deja definite în Strategia Europa 2020 și în Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă convenit în iunie 2012, dar că finanțarea trebuie să fie intensificată; prin urmare, încurajează statele membre să creeze un pachet de investiții pentru a realiza o îmbunătățire semnificativă pe termen scurt a situației economice și a situației de pe piețele muncii din statele membre, astfel cum s-a solicitat în Rezoluția Parlamentului European din 11 septembrie 2013 referitoare la combaterea șomajului în rândul tinerilor: posibile soluții(10);

7.  subliniază că competitivitatea UE va fi stimulată în primul rând prin investiții menite să stimuleze productivitatea în educație, cercetare și dezvoltare, inovare permanentă, servicii noi de digitalizare și de cloud computing; consideră că aceștia sunt factori care ar transforma UE într-o destinație preferată pentru întreprinderi din întreaga lume, un exportator de produse și servicii cu o valoare adăugată ridicată și un furnizor de locuri de muncă de înaltă calitate;

8.  își exprimă preocuparea cu privire la faptul că peste 20 de state membre au redus cheltuielile pentru educație în termeni relativi (ca procentaj din PIB), punându-și astfel în pericol creșterea și competitivitatea, care au de suferit și din cauza discrepanțelor dintre nevoile pieței muncii și calificările reale ale forței de muncă; subliniază faptul că reducerea unor astfel de investiții va crește vulnerabilitatea structurală a UE, având în vedere nevoia din ce în ce mai mare de lucrători înalt calificați și faptul că, în multe state membre, o mare parte a forței de muncă este în prezent slab calificată; avertizează asupra faptului că, potrivit Eurostat, aproape jumătate dintre toții copiii ai căror părinți aveau un nivel de educație scăzut erau expuși riscului de sărăcie în UE 27 în 2011, comparativ cu 22 % dintre copiii ai căror părinți aveau un nivel de educație mediu și cu 7 % dintre copiii ai căror părinți aveau un nivel de educație superior, cele mai mari diferențe relevate de Eurostat fiind înregistrate în România (78 % dintre copiii din familii cu nivel de educație scăzut comparativ cu 2 % într-o familie cu un nivel de educație ridicat), Republica Cehă (76 % și 5 %), Slovacia (77 % și 7 %), Bulgaria (71 % și 2 %) și Ungaria (68 % și 3 %);

9.  salută faptul că, în cadrul AAC 2014, Comisia solicită statelor membre să protejeze sau să promoveze investițiile pe termen mai lung în domeniul educației, cercetării și inovării, energiei și politicii climatice; consideră însă acest lucru insuficient pentru a permite statelor membre aflate deja într-o perioadă de constrângere bugetară să își îndeplinească obiectivul respectiv; invită Comisia să pună în aplicare un plan care să ajute aceste state membre să efectueze investițiile productive necesare, de exemplu, în educație, cercetare și dezvoltare, având în vedere potențialul acestor sectoare de a genera creștere economică și locuri de muncă;

Fonduri europene

10.  subliniază faptul că, într-o perioadă caracterizată prin constrângeri fiscale majore și o capacitate redusă de creditare în sectorul privat, fondurile europene reprezintă o pârghie esențială aflată la dispoziția statelor membre pentru stimularea economiei, care contribuie la atingerea obiectivelor în materie de creștere și ocupare a forței de muncă ale Strategiei Europa 2020;

11.  consideră că politica de coeziune este esențială pentru a contribui la reducerea disparităților interne în materie de competitivitate și a dezechilibrelor structurale; invită Comisia să reprogrameze de urgență fondurile structurale necheltuite în favoarea programelor de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor și a IMM-urilor; invită Comisia să găsească soluții specifice pentru acele state membre cu o rată a șomajului extrem de ridicată care vor fi obligate să returneze fondurile UE din cauza unor probleme de cofinanțare;

12.  invită Comisia să aplice principiul concentrării la începutul perioadei la fondurile esențiale pentru surmontarea crizei, cum ar fi Fondul social european pentru perioada 2014-2020, monitorizând însă cu atenție efectele nedorite ale acestei concentrări, precum riscul de dezangajare automată și impactul asupra configurației plăților pentru statele membre care au cele mai mari rate ale șomajului și care traversează perioade de consolidare fiscală aprofundată, în special în ceea ce privește programele de stimulare a creșterii economice, a ocupării forței de muncă și a investițiilor strategice;

13.  consideră că cel puțin 25 % din fondurile naționale de coeziune ar trebui utilizate pentru programe specifice din cadrul Fondului social european în statele membre care înregistrează cele mai ridicate niveluri ale șomajului și sărăciei;

Locuri de muncă de calitate și salarii decente cu scopul de a spori productivitatea

14.  afirmă necesitatea unor piețe ale muncii mai adaptate și mai dinamice, capabile să se adapteze perturbărilor ce afectează situația economică, fără a crea redundanțe și ajustări excesive ale salariilor; reamintește că puterea de cumpărare a multor lucrători din UE a fost diminuată puternic, veniturile gospodăriilor au scăzut și cererea internă a fost redusă, alimentând și mai mult șomajul și excluziunea socială, în special în statele membre cel mai grav afectate de criză; subliniază faptul că reducerea costurilor forței de muncă, reflectată direct în salarii, nu poate fi singura strategie de redobândire a competitivității; remarcă faptul că în comunicarea privind AAC 2014 se subliniază faptul că țările de bază care dispun de marja de manevră necesară ar putea mări salariile ca o modalitate de creștere a cheltuielilor; solicită ca în cadrul recomandărilor să se dea dovadă de ambiție pentru a promova o creștere și creare de locuri de muncă mai echilibrate în zona euro;

15.  ia act de faptul că, în proiectul său de raport comun privind ocuparea forței de muncă pe 2014, Comisia subliniază că reducerea costurilor unitare ale forței de muncă și moderarea salarială au fost integrate în evoluția prețurilor, în parte din cauza creșterii simultane a impozitelor indirecte și a prețurilor reglementate;

16.  constată că locurile de muncă și salariile decente sunt importante nu numai pentru coeziunea socială și echitatea în cadrul societății, ci și pentru menținerea unei economii solide; invită Comisia și statele membre să propună, în conformitate cu competențele care le revin, măsuri prin care să se abordeze inegalitățile și să se garanteze salarii decente; solicită statelor membre să combată sărăcia persoanelor încadrate în muncă prin aplicarea unor politici privind piața muncii orientate către garantarea unor salarii care să asigure un trai decent lucrătorilor;

17.  constată că femeile potențează creșterea locurilor de muncă în Europa și, prin urmare, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a valorifica la maximum potențialul productiv al forței de muncă feminine printr-o mai bună implementare a politicilor privind egalitatea de gen și o utilizare mai eficientă a fondurilor UE în acest scop;

18.  subliniază importanța analizării posibilității de a reduce presiunea asupra salariilor prin măsuri privind salariile minime în conformitate cu practicile naționale;

19.  subliniază faptul că calitatea locurilor de muncă este esențială în cadrul unei economii bazate pe cunoaștere pentru a promova o productivitate ridicată a muncii și o inovare rapidă pe baza unei forțe de muncă competente, adaptabile și motivate, cu standarde de sănătate și de siguranță decente, un sentiment de securitate și ore de lucru rezonabile;

Reforme pentru consolidarea participării unei forțe de muncă de calitate

20.  invită statele membre să prezinte planuri naționale generale și de încadrare în muncă a tinerilor în programele naționale de reformă pentru 2014; consideră că este regretabil faptul că, în pofida cererilor repetate ale Parlamentului, un număr semnificativ de state membre nu au prezentat astfel de planuri în 2013;

21.  regretă că, în orientările sale pentru 2013, Consiliul nu a ținut seama de apelul Parlamentului pentru accentuarea importanței calității locurilor de muncă; invită Comisia să includă în recomandările specifice fiecărei țări bazate pe Analiza anuală a creșterii pentru 2014 calitatea locurilor de muncă, formarea, sistemele de învățare duală, accesul la învățare pe tot parcursul vieții, drepturile esențiale ale lucrătorilor, sprijinul pentru mobilitatea pieței muncii și activitatea independentă prin creșterea securității lucrătorilor;

22.  subliniază că reformele în cadrul pieței muncii ar trebui să se concentreze pe creșterea productivității și eficienței forței de muncă cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea economică a UE și de a permite o creștere economică și crearea de locuri de muncă durabile, respectând strict atât litera, cât și spiritul acquis-ului social european și principiile acestuia; consideră că reformele în cadrul piețelor muncii ar trebui puse în aplicare astfel încât să fie promovate flexibilitatea internă și calitatea locurilor de muncă;

23.  consideră că reformele structurale ale pieței muncii ar trebui să introducă flexibilitatea internă pentru a menține locurile de muncă în perioadele de crize economice și să asigure calitatea locurilor de muncă, siguranța în cazul schimbării locului de muncă, regimuri de alocații de șomaj bazate pe cerințe de activare și legate de politici de reintegrare care mențin stimulentele pentru muncă, asigurând totodată venituri decente, acorduri contractuale pentru a combate segmentarea pieței muncii, a anticipa restructurarea economică și a asigura accesul la învățarea pe tot parcursul vieții; consideră că numai un echilibru bazat pe flexicuritate poate asigura o piață a muncii competitivă;

24.  subliniază importanța politicilor active, cuprinzătoare și favorabile incluziunii de ocupare a forței de muncă în contextul actual; este profund îngrijorat de faptul că mai multe state membre, în pofida creșterii ratelor șomajului, au redus alocările bugetare pentru finanțarea acestor politici de ocupare a forței de muncă; invită statele membre să îmbunătățească acoperirea și eficacitatea politicilor active privind piața muncii, în strânsă cooperare cu partenerii sociali;

25.  solicită statelor membre să conceapă - în colaborare cu sectorul privat și cu partenerii sociali în conformitate cu practicile naționale - și să prezinte planuri în materie de locuri de muncă cu măsuri specifice pentru crearea de locuri de muncă, îndeosebi pentru sectoarele identificate de Comisie ca având un înalt potențial, cum ar fi sectorul asistenței medicale și cel al asistenței sociale, sectorul economiei cu emisii scăzute de carbon, eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor și sectorul TIC; invită statele membre să sprijine, prin aceste planuri în materie de locuri de muncă, crearea unor oportunități de încadrare în muncă, în special pentru persoanele aflate în șomaj pe termen lung, persoanele în vârstă fără loc de muncă, femei și alte grupuri prioritare afectate deosebit de puternic de criză, cum ar fi imigranții și persoanele cu handicap;

26.  subliniază importanța programului Erasmus+, precum și contribuția semnificativă pe care programul european pentru educație, formare, tineret, sport și limbi străine o poate aduce la îmbunătățirea situației pieței muncii, în special a situației tinerilor;

27.  subliniază importanța cooperării consolidate între serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM), în vederea elaborării și implementării de sisteme paneuropene de învățare comparativă bazate pe date concrete și a implementării de inițiative europene în domeniul pieței muncii;

Șomajul în rândul tinerilor

28.  este profund îngrijorat de faptul că ratele șomajului în rândul tinerilor sunt încă foarte ridicate; ia act de faptul că situația tinerilor șomeri este deosebit de îngrijorătoare; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să ia măsuri urgente în vederea integrării tinerilor pe piața muncii; solicită statelor membre să aplice măsurile convenite de mult timp sau măsuri noi în vederea abordării șomajului în rândul tinerilor, a reducerii numărului tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), luând în considerare aspectul calitativ al locurilor de muncă decente, care respectă pe deplin standardele fundamentale de muncă;

29.  salută adoptarea Garanției pentru tineret de către Consiliu și alocarea a 6 miliarde de euro pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, ca parte din următorul CFM; invită statele membre să pună în aplicare de urgență sisteme de garanții pentru tineret și să utilizeze în mod eficient resursele disponibile, concentrându-se pe tinerii aflați în situațiile cele mai dificile; este preocupat însă de faptul că unele guverne nu au pus la dispoziție fondurile necesare pentru a face posibil acest demers; solicită statelor membre să introducă un sistem adecvat de monitorizare a eficacității măsurilor aplicate și a resurselor financiare angajate;

30.  constată cu satisfacție că aceste fonduri pot fi folosite în timpul primilor doi ani din următorul cadru financiar; reamintește totuși că această sumă nu este suficientă în totalitate pentru a combate șomajul în rândul tinerilor într-un mod durabil și că ar trebui să reprezinte doar o tranșă inițială cu care să se combată problema; subliniază că OIM a calculat că numai în zona euro sunt necesare 21 de miliarde de euro pentru a realiza un program eficace de combatere a șomajului în rândul tinerilor, comparativ cu pierderea economică determinată de neintegrarea tinerilor pe piața muncii, estimată la 153 miliarde EUR în statele membre în 2011 sau 1,2 % din PIB-ul UE; invită Comisia să facă din Garanția pentru tineret o prioritate și să extindă bugetul disponibil în evaluarea promisă la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual;

31.  invită Comisia și Consiliul să se asigure că statele membre care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive dispun de o marjă de manevră fiscală pentru a realiza programele de garanții pentru tineret;

32.  salută propunerea Comisiei privind un cadru calitativ pentru stagii, în vederea stimulării capacității de angajare și a îmbunătățirii condițiilor de muncă ale tinerilor; remarcă, însă, că nu s-a solicitat un nivel adecvat de remunerare; invită Comisia, statele membre și partenerii sociali europeni să pună în aplicare în mod ambițios Alianța europeană pentru ucenicii;

Mobilitatea forței de muncă

33.  consideră că, având în vedere numărul de lucrători, în special tineri, care pleacă din țările lor de origine în alte state membre în căutarea unor oportunități de angajare, este nevoie urgent să se elaboreze măsuri adecvate; constată că pentru a se garanta transferabilitatea drepturilor la pensie și continuitatea indemnizației de șomaj timp de cel puțin trei luni, perioadă în care beneficiarul este în căutarea unui loc de muncă în alt stat membru, legislația europeană este în curs de modificare; ia act de faptul că s-a ajuns la un acord între Consiliu și Parlament cu privire la transferabilitatea drepturilor de pensie suplimentară;

34.  subliniază importanța sistemelor de educație duală practicate în unele state membre; consideră că educația duală poate fi implementată în mult mai multe state membre, ținându-se cont totodată de particularitățile naționale;

35.  salută intenția Comisiei de a dezvolta Portalul european pentru mobilitatea locurilor de muncă (EURES) prin intensificarea și extinderea activităților sale și, mai ales, prin promovarea mobilității tinerilor; solicită elaborarea unei strategii specifice în acest scop, în colaborare cu statele membre; constată, cu toate acestea, că mobilitatea trebuie să rămână voluntară și nu trebuie să limiteze eforturile de a crea locuri de muncă și posibilități de formare la fața locului, pentru a nu agrava problema exodului de creiere, fenomen întâlnit deja în statele membre cele mai afectate de criză;

Sisteme de impozitare mai echitabile

36.  constată că inegalitatea între venituri crește atât de la un stat membru la altul, cât și în interiorul statelor membre, în special în sudul UE și la periferia sa; constată, de asemenea, că, în numeroase state, criza a intensificat tendințele pe termen lung de polarizare a salariilor și de segmentare a pieței muncii;

37.  ia act de faptul că FMI a indicat recent că există posibilități de a impozita mai bine și mai progresiv, ceea ce ar putea contribui la reducerea inegalităților din UE; subliniază necesitatea de a redirecționa sarcina fiscală dinspre muncă spre alte forme durabile de impozitare cu scopul de a promova creșterea și crearea de locuri de muncă și de a aduce pe parcurs venituri suplimentare, precum și de a spori legitimitatea efortului de consolidare;

38.  invită statele membre să adopte măsuri care să favorizeze crearea de locuri de muncă, cum ar fi reformele impozitelor pe veniturile salariale care să ofere stimulente în vederea găsirii unui loc de muncă, să susțină activitățile independente voluntare și să promoveze întreprinderile care activează în sectoare strategice;

39.  constată importanța reducerii impozitelor pe veniturile salariale, în special prin intermediul unor reduceri temporare bine orientate ale contribuțiilor la fondul asigurărilor sociale sau al unor programe de subvenții pentru noii angajați, în special pentru tineri, pentru lucrătorii cu salarii mici și slab calificați, pentru persoanele aflate în șomaj de lungă durată și alte grupuri vulnerabile, asigurând în același timp sustenabilitatea pe termen lung a sistemelor publice de pensii;

40.  subliniază importanța adoptării unor măsuri concrete de combatere a muncii la negru, a activităților independente false, a fraudei fiscale și a evaziunii fiscale, în special în contextul actual al consolidării fiscale, pentru a proteja lucrătorii și veniturile și a menține încrederea publicului în echitatea și eficacitatea sistemelor fiscale;

Tendințe sociale și sustenabilitatea sistemelor de protecție socială

Necesitarea reducerii sărăciei și a excluziunii sociale

41.  își exprimă preocuparea cu privire la creșterea sărăciei în rândul tuturor categoriilor de vârstă; constată că sărăcia și excluziunea socială în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani au crescut semnificativ în două treimi dintre statele membre în ultimii ani, în principal din cauza numărului tot mai mare de gospodării cu persoane neîncadrate în muncă sau cu o intensitate scăzută a muncii și a sărăciei persoanelor încadrate în muncă; constată că riscul sărăciei și al excluziunii sociale a fost în 2012 cu mult mai ridicat (48,8 %) pentru resortisanții țărilor terțe (cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani) decât pentru cetățenii UE; solicită Comisiei și statelor membre să întreprindă măsuri urgente în vederea atingerii obiectivului Strategiei Europa 2020 privind sărăcia și excluziunea socială; îndeamnă Comisia și statele membre să acționeze imediat în vederea combaterii sărăciei în rândul copiilor având în vedere faptul că, în 2011, proporția copiilor cu vârste sub 18 ani expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială era de 27 %; invită Comisia să emită recomandări, în special la adresa statelor membre în care se înregistrează cele mai ridicate proporții ale persoanelor sub 18 ani expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială;

42.  salută recunoașterea, în AAC 2014, a necesității de a aborda consecințele sociale ale crizei și de a asigura sustenabilitatea financiară a protecției sociale; invită statele membre să consolideze dispozitivele de siguranță, să asigure eficacitatea sistemelor de protecție socială și să investească în măsuri preventive;

43.  salută crearea Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, care va ajuta persoanele cele mai afectate de sărăcie în satisfacerea nevoilor de bază ale acestora; solicită statelor membre să utilizeze fondurile respective în mod corespunzător și să le direcționeze către persoanele cele mai defavorizate;

Pensii sustenabile

44.  ia act de propunerea din recomandările specifice fiecărei țări, adresată multor state membre, referitoare la reformele sistemelor de pensii; regretă faptul că recomandările Comisiei au fost formulate fără a se face referire la recomandările Parlamentului din cărțile verzi și albe privind pensiile; subliniază că reformele privind pensiile necesită o coeziune politică și socială la nivel național și că acestea pot fi realizate cu succes numai dacă sunt negociate cu partenerii sociali;

45.  subliniază faptul că reformele actuale necesare care vizează sistemele de pensii din statele membre ar trebui proiectate, concepute și adoptate astfel încât să se asigure durabilitatea lor, fără a periclita totodată nivelul adecvat al pensiilor, în deplină concordanță cu prioritățile economice și sociale ale Strategiei Europa 2020;

46.  subliniază nevoia de a realiza reformele necesare pentru a garanta sustenabilitatea sistemelor de pensii; consideră că, pentru a crește cu succes vârstele efective de pensionare, este necesar ca reformele sistemelor de pensii să fie însoțite de politici care să limiteze accesul la regimurile de pensionare anticipată și la alte modalități de ieșire anticipată de pe piața muncii, care să dezvolte oportunități de angajare pentru lucrătorii mai în vârstă, să garanteze accesul la învățarea pe tot parcursul vieții, să introducă politici de beneficii fiscale care stimulează încadrarea în muncă pentru cât mai mult timp și sprijină îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate; subliniază accelerarea presiunii exercitate de evoluțiile demografice asupra bugetelor naționale și a sistemelor de pensii naționale odată cu pensionarea primului val din generația născută în cursul exploziei demografice postbelice; ia act de progresele și nivelurile de ambiție inegale dintre statele membre în formularea și punerea în aplicare a reformelor structurale menite să conducă la creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă, la eliminarea treptată sistemelor de pensionare anticipată și evaluarea, la nivelul statelor membre și împreună cu partenerii sociali, a nevoii de a stabili un echilibru sustenabil între vârsta legală și efectivă de pensionare și creșterea speranței de viață; subliniază faptul că statele membre care nu reușesc să realizeze acum reforme treptate ar putea să se afle mai târziu în situația de a trebui să pună în aplicare reforme-șoc, cu consecințe sociale semnificative;

47.  își exprimă preocuparea cu privire la riscul unor pensii neadecvate pentru o întreagă generație de tineri europeni care se află în prezent în șomaj sau lucrează în condiții precare și care se vor confrunta cu o vârstă de pensionare și mai înaintată și cu perioade de calculare a contribuțiilor la pensii tot mai lungi;

Stabilizatori sociali europeni

48.  constată că politica în materie de protecție socială, în special ajutoarele de șomaj, venitul minim garantat și impozitarea progresivă, au contribuit inițial la reducerea gravității recesiunii și au stabilizat piețele muncii și consumul; subliniază însă că eficacitatea acestor stabilizatori economici și sociali esențiali a fost redusă în mod îngrijorător în statele membre în care sunt cel mai necesari; constată că veniturile gospodăriilor și cererea internă au fost, prin urmare, mai puțin protejate;

49.  consideră că introducerea unor sisteme bonus/malus creează o situație din care vor avea de câștigat toate părțile implicate;

50.  subliniază că politicile sociale și standardele sociale au fost utilizate în unele cazuri ca factori de ajustare ca urmare a cerințelor în materie de consolidare fiscală; invită Comisia să evalueze consecințele pe care aceste procese le-au avut asupra sistemelor naționale de asistență socială și a cetățenilor; solicită statelor membre să îmbunătățească caracterul adecvat și eficacitatea sistemelor de protecție socială și să se asigure că acestea continuă să joace rolul de „tampoane” împotriva sărăciei și a excluziunii sociale;

51.  subliniază necesitatea recunoașterii de către Comisie a importanței îngrijitorilor, atât în ceea ce privește acordarea de îngrijiri, cât și pentru economie și societate în general, reamintind faptul că interesele acestora sunt rareori luate în considerare în cadrul politicilor care totuși îi afectează în mod constant și sub toate aspectele;

52.  consideră, că finanțarea UE ar putea contribui la consolidarea capacităților îngrijitorilor în legătură cu furnizarea de sprijin (de exemplu, sprijin emoțional, schimburi și informații) și reprezentare și că ar putea sprijini schimbul de informații, cercetarea și crearea de rețele; de asemenea, consideră că ar putea fi explorate măsuri legislative, pornind de la premisa respectării competențelor naționale și a principiului subsidiarității, lucru care s-ar putea concretiza, de exemplu, printr-o directivă privind concediul pentru îngrijitori;

53.  evidențiază nevoia viitoare de îngrijitori calificați, având în vedere schimbările demografice, și importanța asigurării educației și formării viitorilor îngrijitori, pentru a se evita o prăbușire a întregului sistem de asistență medicală și socială; de asemenea, consideră importantă acordarea de sprijin maxim îngrijitorilor (în special îngrijitorilor informali), a căror contribuție trebuie recunoscută;

54.  subliniază importanța serviciilor de îngrijiri paliative în cadrul îngrijirii pe termen lung; remarcă faptul că, datorită structurii multiprofesionale, a flexibilității și a cooperării cu alte sectoare profesionale, îngrijitorii și utilizatorii de echipe mobile de îngrijiri paliative au potențialul de a găsi soluții la problemele cruciale care afectează sistemele de îngrijiri pe termen lung;

Necesitatea de a consolida legitimitatea democratică și dialogul social

55.  subliniază că toate reformele pieței muncii ar trebui să se întemeieze pe coordonarea consolidată a dialogului social;

56.  subliniază că troica a confirmat că participarea de înaltă calitate a partenerilor sociali și dialogul social intensiv, inclusiv la nivel național, sunt esențiale pentru succesul oricărei reforme și că, mai ales în cazul reformelor UEM, rolul partenerilor sociali în cadrul noului proces de guvernanță economică, în special al semestrului european, ar trebui consolidat; salută propunerea Comisiei de a spori implicarea partenerilor sociali în procesul semestrului european, printre altele în cadrul Comitetului pentru dialog social, înainte de adoptarea anuală a AAC;

57.  invită Consiliul European și statele membre să se asigure că parlamentele naționale și regionale, partenerii sociali, autoritățile publice și societatea civilă sunt strâns implicate în punerea în aplicare și monitorizarea orientărilor privind politicile în cadrul Strategiei Europa 2020 și în procesul său de guvernanță economică, pentru a asigura asumarea responsabilității; invită Consiliul European și Comisia să integreze într-un mod mai eficace monitorizarea și evaluarea obiectivelor de ocupare a forței de muncă, sociale și educaționale ale Strategiei Europa 2020 în semestrul european 2014;

o
o   o

58.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0447. (2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0515. (3) JO C 308 E, 20.10.2011, p. 116. (4) JO C 332 E, 15.11.2013, p. 81. (5) JO C 131 E, 8.5.2013, p. 87. (6) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 57. (7) Texte adoptate, P7_TA(2012)0419. (8) Texte adoptate, P7_TA(2013)0266. (9) Texte adoptate, P7_TA(2013)0036. (10) Texte adoptate, P7_TA(2013)0365.

RECOMANDĂRI SPECIFICE DE ADOPTAT DE CĂTRE CONSILIUL EUROPEAN ÎN ORIENTĂRILE SALE PRIVIND POLITICILE

Recomandarea nr. 1: indicatorii sociali

Parlamentul European consideră că orientările anuale privind politicile care urmează să fie adoptate de către Consiliul European pe baza AAC ar trebui să vizeze următoarele aspecte:

salută faptul că, în acest an, pentru prima dată, Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă, anexat la Analiza anuală a creșterii (AAC), include un tablou de bord privind ocuparea forței de muncă și politicile sociale, care va contribui la îmbunătățirea monitorizării ocupării forței de muncă și a situației sociale ca parte a supravegherii macroeconomice în cadrul semestrului european; consideră că aceasta ar trebui să aibă un impact asupra orientărilor privind politicile în cadrul semestrului european, pentru a consolida dimensiunea socială a uniunii economice și monetare, care nu este numai de dorit, ci și necesară pentru a face față crizei și a preveni divergențele socioeconomice grave din zona euro, sporindu-i astfel sustenabilitatea;

își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la rolul limitat al Parlamentului European în cadrul semestrului european; regretă progresele minore înregistrate de Comisie și Consiliu în vederea consolidării controlului democratic al orientărilor privind politicile economice; este de părere că, în conformitate cu tratatele existente, articolul 136 din TFUE permite Consiliului, la recomandarea Comisiei și cu aprobarea prin vot a statelor membre a căror monedă este euro, să adopte orientări obligatorii ale politicii economice pentru țările din zona euro în cadrul semestrului european; subliniază că un mecanism de stimulare ar consolida caracterul obligatoriu al coordonării politicii economice; solicită un acord interinstituțional pentru a implica Parlamentul în elaborarea și aprobarea analizei anuale a creșterii și a orientărilor în materie de politică economică și de ocupare a forței de muncă;

remarcă, însă, că acești indicatori nu au fost obligatorii, spre deosebire de tabloul de bord al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice; solicită Comisiei și statelor membre să evalueze această situație având în vedere dezechilibrele sociale și cele privind ocuparea forței de muncă în UE, care sunt din ce în ce mai mari;

consideră că este regretabil că indicatorii privind ocuparea forței de muncă și indicatorii sociali propuși de Comisie sunt insuficienți pentru a reflecta în mod cuprinzător situația privind ocuparea forței de muncă și situația socială a statelor membre; solicită includerea unor indicatori suplimentari în tabloul de bord, în special a unui indice privind nivelul de sărăcie în rândul copiilor, a unui indice privind accesul la îngrijiri medicale, a unui indice privind lipsa de adăpost și a unui indice privind locurile de muncă decente, pentru a permite o evaluare adecvată a situației sociale din statele membre; indicatorii ar trebui să fie revizuiți periodic, după consultarea Parlamentului; întrucât lipsesc mecanismele necesare pentru a asigura respectarea de către Consiliul European a poziției Parlamentului European înaintea adoptării anuale a priorităților propuse de Comisie în Analiza anuală a creșterii;

Recomandarea nr. 2: Eurogrupul la nivelul miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Parlamentul European consideră că orientările anuale privind politicile care urmează să fie adoptate de către Consiliul European pe baza AAC ar trebui să vizeze următoarele aspecte:

subliniază importanța organizării, atunci când este nevoie, a unei reuniuni a miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul Eurogrupului înaintea summiturilor zonei euro; reuniunile comune prin care se urmărește găsirea unei poziții coerente între Consiliile EPSCO și ECOFIN sunt la fel de importante, astfel încât să se asigure că problemele sociale și de ocupare a forței de muncă sunt abordate mai în detaliu în discuțiile și deciziile autorităților din zona euro și cu scopul de a contribui la reuniunile șefilor de stat și de guvern din zona euro;

Recomandarea nr. 3: un pact pentru creșterea investițiilor și a productivității în UE

Parlamentul European consideră că orientările anuale privind politicile care urmează să fie adoptate de către Consiliul European pe baza AAC ar trebui să vizeze următoarele aspecte:

subliniază că, în timp ce reformele structurale pot da rezultate pe termen mediu și lung, necesitatea de stimulare a cererii interne a Uniunii Europene impune Comisiei și Consiliului să intensifice investițiile pentru a sprijini creșterea și locuri de muncă de calitate pe termen scurt și pentru a spori potențialul pe termen mediu; ia act de faptul că obiectivele principale au fost deja definite în Strategia Europa 2020 și în Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă convenit în iunie 2012, dar că finanțarea trebuie să fie intensificată; prin urmare, încurajează statele membre să creeze un pachet de investiții pentru a realiza o îmbunătățire semnificativă pe termen scurt a situației economice și a situației de pe piețele muncii din statele membre, astfel cum s-a menționat în Rezoluția Parlamentului European din 11 septembrie 2013 referitoare la combaterea șomajului în rândul tinerilor: posibile soluții (2013/2045(INI));

salută faptul că, în cadrul AAC 2014, Comisia solicită statelor membre să protejeze sau să promoveze investițiile pe termen mai lung în domeniul educației, cercetării și inovării, energiei și politicii climatice; consideră însă acest lucru insuficient pentru a permite statelor membre aflate deja într-o perioadă de constrângere bugetară să își îndeplinească obiectivul respectiv;

invită Comisia să pună în aplicare un plan care să ajute aceste state membre să efectueze investițiile productive necesare, de exemplu, în educație, cercetare și dezvoltare, având în vedere potențialul acestor sectoare de a genera creștere economică și locuri de muncă;

Recomandarea nr. 4: locuri de muncă de calitate și salarii decente pentru creșterea productivității

Parlamentul European consideră că orientările anuale privind politicile care urmează să fie adoptate de către Consiliul European pe baza AAC ar trebui să vizeze următoarele aspecte:

Costurile unitare ale forței de muncă, costurile de producție și marjele de profit

afirmă necesitatea unor piețe ale muncii mai adaptate și mai dinamice, capabile să se adapteze perturbărilor ce afectează situația economică, fără a crea redundanțe și ajustări excesive ale salariilor; reamintește că puterea de cumpărare a multor lucrători din UE a fost diminuată puternic, veniturile gospodăriilor au scăzut și cererea internă a fost redusă, alimentând și mai mult șomajul și excluziunea socială, în special în țările cel mai grav afectate de criză; subliniază faptul că reducerea costurilor forței de muncă, reflectată direct în salarii, nu poate fi singura strategie de redobândire a competitivității; remarcă faptul că în comunicarea privind AAC 2014 se subliniază faptul că țările de bază care dispun de marja de manevră necesară ar putea mări salariile ca o modalitate de creștere a cheltuielilor; solicită ca în cadrul recomandărilor să se dea dovadă de ambiție pentru a promova o creștere și creare de locuri de muncă mai echilibrate în zona euro;

Salarii și plăți decente

Comisia ar trebui să propună măsuri de abordare a inegalităților și să garanteze salarii decente; invită statele membre să combată sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă prin aplicarea unor politici privind piața forței de muncă orientate către garantarea unor salarii care să asigure un trai decent lucrătorilor, ceea ce este important nu doar pentru coeziunea socială și echitatea la nivelul societății, ci și pentru menținerea unei economii puternice.

Calitatea locurilor de muncă

recomandă punerea unui accent mai mare, în recomandările specifice fiecărei țări elaborate de Comisie pentru 2014, pe calitatea locurilor de muncă, esențială într-o economie bazată în mare măsură pe cunoaștere, pentru a promova o productivitate ridicată a muncii și inovarea rapidă datorită unei forțe de muncă calificate, adaptabile și responsabile, cu standarde de siguranță și sănătate decente și un sentiment de securitate și un orar de muncă rezonabil; orientările privind politicile ar trebui să se concentreze, în special în legătură cu accesul lucrătorilor, pe un set central de drepturi în domeniul muncii, astfel cum au fost prevăzute în Tratate, fără a aduce atingere legislației statelor membre;

să combată existența și extinderea condițiilor de muncă precare și a activităților independente false și să se asigure că lucrătorii cu contracte temporare sau cu normă redusă, sau lucrătorii independenți beneficiază de protecție socială adecvată și de acces la formare;

să asigure punerea în aplicare eficientă a Directivei de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă;

Recomandarea nr. 5: reforme pentru consolidarea participării unei forțe de muncă de calitate

Parlamentul European consideră că orientările anuale privind politicile care urmează să fie adoptate de către Consiliul European pe baza AAC ar trebui să vizeze următoarele aspecte:

Planuri naționale generale și de încadrare în muncă a tinerilor

Comisia ar trebui să facă obligatorie prezentarea unor planuri naționale generale și de încadrare în muncă a tinerilor în recomandările specifice fiecărei țări elaborate pentru 2014;

Comisia ar trebui să includă în Analiza anuală a creșterii pentru 2014 calitatea locurilor de muncă, formarea și accesul la învățarea pe tot parcursul vieții, drepturile fundamentale ale lucrătorilor, sprijinul pentru mobilitatea pieței muncii și activitatea independentă prin creșterea siguranței lucrătorilor;

Reformele pieței muncii și politicile active privind ocuparea forței de muncă

reformele în cadrul pieței muncii ar trebui să se concentreze pe creșterea productivității și eficienței forței de muncă cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea economică a UE și de a permite creșterea economică durabilă și crearea de locuri de muncă, respectând strict atât litera, cât și spiritul acquis-ului social european și principiile acestuia; reformele în cadrul piețelor muncii ar trebui puse în aplicare astfel încât să fie promovată calitatea locurilor de muncă;

reformele structurale ale pieței muncii ar trebui să introducă flexibilitatea internă pentru a menține locurile de muncă în perioadele de crize economice și să asigure calitatea locurilor de muncă, siguranța în cazul schimbării locului de muncă, regimuri de alocații de șomaj bazate pe cerințe de activare și legate de politici de reintegrare care păstrează stimulentele pentru muncă asigurând totodată venituri decente, acorduri contractuale pentru a combate segmentarea pieței muncii, a anticipa restructurarea economică și a asigura accesul la învățarea pe tot parcursul vieții;

Abordarea decalajelor de competențe

o mai bună monitorizare a nevoilor în materie de competențe din sectoare și/sau regiuni specifice și remedierea rapidă a acestor decalaje de competențe;

Comisia și statele membre ar trebui să coopereze la elaborarea Panoramei competențelor în UE, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare a nevoilor în materie de competențe la nivelul UE;

încurajarea cooperării și sinergiilor dintre sectorul educației și formării profesionale și întreprinderi, pentru a anticipa nevoile în acest sens și a adapta sistemele de educație și de formare profesională la nevoile pieței muncii, astfel încât forța de muncă să dispună de competențele necesare și să îi fie facilitată tranziția de la educație și formare la viața profesională; în acest context, sistemele de învățare duală ar trebui să joace un rol esențial;

promovarea accesului la învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate categoriile de vârstă, nu doar prin intermediul învățării formale, ci și prin dezvoltarea învățării non-formale și informale;

instituirea unui sistem de validare a învățării non-formale și informale până în 2015, în legătură cu Cadrul european al calificărilor;

Șomajul în rândul tinerilor

solicită elaborarea unui Pact european pentru încadrarea în muncă a tinerilor, prin care să se aplice măsurile convenite de mult timp și să se prevadă resurse și măsuri noi în vederea abordării șomajului în rândul tinerilor, a reducerii numărului tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), luând în considerare aspectul calitativ al locurilor de muncă decente, care respectă pe deplin standardele de muncă centrale;

statele membre ar trebui să pună de urgență în aplicare garanțiile pentru tineret și să folosească resursele disponibile în mod eficient, concentrându-și eforturile pe tinerii aflați în situațiile cel mai dificile;

invită Comisia să facă din garanția pentru tineret o prioritate și să extindă bugetul disponibil în evaluarea promisă la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual;

Comisia ar trebui să propună un cadru de calitate pentru stagii care să cuprindă, printre altele, criterii pentru rezultatele învățării și condiții de muncă adecvate; Invită Comisia, statele membre și partenerii sociali europeni să pună în aplicare în mod ambițios Alianța europeană pentru ucenicii;

Vârstnicii și șomerii de lungă durată

statele membre ar trebui să dezvolte oportunități de încadrare în muncă pentru lucrătorii mai în vârstă, să garanteze accesul la învățarea pe tot parcursul vieții, să introducă planuri de beneficii fiscale care să stimuleze încadrarea în muncă pentru cât mai mult timp și să sprijine îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate;

șomerii de lungă durată ar trebui sprijiniți prin crearea de locuri de muncă și abordări integrate de incluziune activă, incluzând stimulente de activare pozitivă, cum sunt consilierea personalizată și programele de tranziție de la asistență socială la muncă, sisteme adecvate de ajutoare și accesul la servicii de calitate pentru a-i ajuta să se reconecteze la piața muncii și să obțină locuri de muncă de calitate;

Femeile

Comisia ar trebui să pună accentul în mai mare măsură pe creșterea semnificativă a participării femeilor la piața muncii, care este esențială pentru atingerea obiectivului principal al Strategiei Europa 2020 în ceea ce privește rata de ocupare a forței de muncă; invită la adoptarea unor măsuri cum ar fi îngrijirea și îngrijirea copiilor la prețuri accesibile, regimuri adecvate de concedii de maternitate, de paternitate și parentale și flexibilitatea programului de lucru și a locului de muncă;

statele membre ar trebui să respecte și să stimuleze egalitatea de gen ca parte a politicilor lor naționale și a programelor naționale de reformă (PNR);

Alte categorii prioritare

statele membre ar trebui să includă în programele lor naționale de reformă măsuri-cheie privind ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, adoptate prin strategia europeană pentru persoanele cu handicap; invită Comisia Europeană să includă aceste măsuri în recomandările sale pentru 2014 specifice fiecărei țări;

solicită includerea integrării minorităților în prioritățile Analizei anuale a creșterii pe 2014, deoarece participarea acestora la piața muncii este esențială pentru atingerea obiectivului principal al Strategiei Europa 2020 în ceea ce privește rata de ocupare a forței de muncă; invită Comisia și statele membre să abordeze nivelul redus de participare la piața muncii a persoanelor din rândul minorităților (de pildă persoanele de etnie romă);

Recomandarea nr. 6: consolidarea mobilității voluntare a forței de muncă

Parlamentul European consideră că orientările anuale privind politicile care urmează să fie adoptate de către Consiliul European pe baza AAC ar trebui să vizeze următoarele aspecte:

consideră că, având în vedere numărul de lucrători, în special tineri, care pleacă din țările lor de origine în alte state membre în căutarea unor oportunități de angajare, este nevoie urgent să se elaboreze măsuri adecvate; pentru a se garanta transferabilitatea drepturilor la pensie și continuitatea indemnizației de șomaj timp de cel puțin trei luni, perioadă în care beneficiarul este în căutarea unui loc de muncă în alt stat membru, legislația europeană este în curs de modificare și s-a ajuns la un acord între Consiliu și Parlament cu privire la transferabilitatea drepturilor de pensie suplimentară;

Recomandarea nr. 7: spre sisteme de impozitare mai echitabile

Parlamentul European consideră că orientările anuale privind politicile care urmează să fie adoptate de către Consiliul European pe baza AAC ar trebui să vizeze următoarele aspecte:

ia act de faptul că Fondul Monetar Internațional (FMI) a indicat recent că există posibilități de a impozita mai bine și mai progresiv, ceea ce ar putea contribui la reducerea inegalităților din UE; subliniază necesitatea de a redirecționa sarcina fiscală dinspre muncă spre alte forme durabile de impozitare cu scopul de a promova creșterea și crearea de locuri de muncă și de a aduce pe parcurs venituri suplimentare, precum și de a spori legitimitatea efortului de consolidare;

Recomandarea nr. 8: sărăcia și excluziunea socială trebuie reduse

Parlamentul European consideră că orientările anuale privind politicile care urmează să fie adoptate de către Consiliul European pe baza AAC ar trebui să vizeze următoarele aspecte:

statele membre ar trebui să consolideze dispozitivele de siguranță și să asigure eficacitatea sistemelor de protecție socială și să investească în măsuri preventive;

îndeamnă Comisia să ia în considerare impactul programelor de ajustare economică asupra progreselor înregistrate în atingerea principalelor obiective ale Strategiei Europa 2020 în acele state membre care se confruntă cu dificultăți financiare și să convină asupra unor modificări menite să alinieze programele de ajustare la obiectivele Strategiei Europa 2020;

Recomandarea nr. 9: pensii sustenabile

Parlamentul European consideră că orientările anuale privind politicile care urmează să fie adoptate de către Consiliul European pe baza AAC ar trebui să vizeze următoarele aspecte:

subliniază nevoia de a realiza reformele necesare pentru a garanta sustenabilitatea sistemelor de pensii; consideră că, pentru a crește cu succes vârstele efective de pensionare, este necesar ca reformele sistemelor de pensii să fie însoțite de politici care să limiteze accesul la regimurile de pensionare anticipată și la alte modalități de ieșire anticipată de pe piața muncii, care să dezvolte oportunități de angajare pentru lucrătorii mai în vârstă, să garanteze accesul la învățarea pe tot parcursul vieții, să introducă politici de beneficii fiscale care stimulează încadrarea în muncă pentru cât mai mult timp și sprijină îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate;

subliniază accelerarea presiunii exercitate de evoluțiile demografice asupra bugetelor naționale și a sistemelor de pensii naționale odată cu pensionarea primului val din generația născută în cursul exploziei demografice postbelice; ia act de progresele și nivelurile de ambiție inegale dintre statele membre în formularea și punerea în aplicare a reformelor structurale menite să conducă la creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă, la eliminarea treptată sistemelor de pensionare anticipată și în evaluarea, la nivelul statelor membre și împreună cu partenerii sociali, a nevoii de a stabili un echilibru sustenabil între vârsta legală și efectivă de pensionare și creșterea speranței de viață; subliniază faptul că statele membre care nu reușesc să realizeze acum reforme treptate ar putea să se afle mai târziu în situația de a trebui să pună în aplicare reforme-șoc, cu consecințe sociale semnificative;

Recomandarea nr. 10: stabilizatori sociali europeni

Parlamentul European consideră că orientările anuale privind politicile care urmează să fie adoptate de către Consiliul European pe baza AAC ar trebui să vizeze următoarele aspecte:

constată că politica în materie de protecție socială, în special ajutoarele de șomaj, venitul minim garantat și impozitarea progresivă, au contribuit inițial la reducerea gravității recesiunii și au stabilizat piețele muncii și consumul; subliniază însă că eficacitatea acestor stabilizatori economici și sociali esențiali a fost redusă în mod îngrijorător în statele membre în care sunt cel mai necesari; constată că veniturile gospodăriilor și cererea internă au fost, prin urmare, mai puțin protejate;

subliniază că politicile sociale și standardele sociale au fost utilizate în unele cazuri ca factori de ajustare din cauza cerințelor în materie de consolidare fiscală; invită Comisia să evalueze consecințele pe care aceste procese le-au avut asupra sistemelor naționale de asistență socială și a cetățenilor; solicită statelor membre să îmbunătățească caracterul adecvat și eficacitatea sistemelor de protecție socială și să se asigure că acestea continuă să joace rolul de „tampoane” împotriva sărăciei și a excluziunii sociale;

Recomandarea nr. 11: legitimitatea democratică și dialogul social trebuie consolidate

Parlamentul European consideră că orientările anuale privind politicile care urmează să fie adoptate de către Consiliul European pe baza AAC ar trebui să vizeze următoarele aspecte:

toate reformele pieței muncii ar trebui să se întemeieze pe coordonarea consolidată a dialogului social;

consolidarea participării de înaltă calitate a partenerilor sociali și a dialogului social intensiv, inclusiv la nivel național, sunt esențiale pentru succesul oricărei reforme și, mai ales, pentru reformele UEM, rolul partenerilor sociali în cadrul noului proces de guvernanță economică, în special al semestrului european;

punerea în aplicare a propunerii Comisiei de consolidare a implicării partenerilor sociali în procesul semestrului european, printre altele în cadrul Comitetului pentru dialog social, înainte de adoptarea anuală a AAC;

Consiliul European și statele membre ar trebui să se asigure că parlamentele naționale și regionale, partenerii sociali, autoritățile publice și societatea civilă sunt strâns implicate în procesul de punere în aplicare și monitorizare a orientărilor privind politicile în cadrul Strategiei Europa 2020 și în procesul de guvernanță economică, pentru a asigura asumarea responsabilității;

Consiliul European și Comisia ar trebui să integreze mai eficient monitorizarea și evaluarea obiectivelor de ocupare a forței de muncă, sociale și educaționale ale Strategiei Europa 2020 în semestrul european 2014.