Parlamentul European,

–  având în vedere rapoartele din 28 mai 2010 și 13 septembrie 2013 privind utilizarea dronelor înarmate elaborate de către raportorul special al ONU privind execuțiile extrajudiciare, sumare și arbitrare și raportul din 18 septembrie 2013 al raportorului special al ONU privind promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în combaterea terorismului,

–  având în vedere declarația Secretarului General al ONU, Ban Ki-moon, din 13 august 2013 referitoare la utilizarea dronelor înarmate,

–  având în vedere audierea având drept temă implicațiile utilizării dronelor asupra drepturilor omului, organizată la 25 aprilie 2013 de Subcomisia pentru drepturile omului împreună cu Subcomisia pentru securitate și apărare din cadrul Parlamentului European,

–  având în vedere studiul său din 3 mai 2013 intitulat „The Human Rights Implications of the Usage of Drones and Unmanned Robots in Warfare” („Implicațiile utilizării în război a dronelor și a roboților teleghidați asupra drepturilor omului”),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 19-20 decembrie 2013 privind pregătirile referitoare la programul unei noi generații de sisteme de aeronave pilotate de la distanță (RPAS) de altitudine medie și rezistență îndelungată;

–  având în vedere articolul 110 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât utilizarea sistemelor de aeronave pilotate la distanță (RPAS, denumite în continuare „drone”) în cadrul operațiunilor letale extrateritoriale a crescut în mod brusc de-a lungul ultimului deceniu;

B.  întrucât un număr necunoscut de persoane civile au fost ucise, grav rănite sau traumatizate în viața lor de zi cu zi de atacurile cu drone efectuate în afara zonelor declarate de conflict;

C.  întrucât în cazul unor relatări referitoare la persoane civile ucise ca urmare a unor atacuri cu drone, statele au obligația de a desfășura anchete prompte, independente și imparțiale și, în cazul în care aceste relatări se dovedesc corecte, să tragă la răspundere în mod public, să pedepsească pe cei răspunzători și să acorde acces la căi de atac, inclusiv la plata unor reparații către familiile victimelor;

D.  întrucât articolul 51 alineatul (2) din Protocolul adițional I la Convențiile de la Geneva precizează că „sunt interzise actele sau amenințările cu acte de violență al căror obiectiv principal este de a răspândi teroarea în rândul populației civileˮ;

E.  întrucât atacurile cu drone în afara unui război declarat lansate de un stat pe teritoriul altui stat fără acordul acestuia din urmă sau al Consiliului de Securitate constituie o încălcare a dreptului internațional și al integrității teritoriale și suveranității țării respective;

F.  întrucât dreptul internațional al drepturilor omului interzice asasinatele arbitrare, în orice situație; întrucât dreptul umanitar internațional nu permite uciderea selectivă a persoanelor stabilite în state nebeligerante;

G.  întrucât orice cheltuieli legate de operațiunile având implicații militare sau din domeniul apărării sunt excluse de la finanțarea din bugetul UE [articolul 41 alineatul (2) din TUE];

H.  întrucât șapte state membre (Franța, Germania, Grecia, Italia, Țările de Jos, Polonia și Spania) au semnat o scrisoare de intenție cu Agenția Europeană de Apărare (AEA), prin care o însărcinează să elaboreze un studiu referitor la producția în comun a navelor MALE („altitudine medie rezistență îndelungată”), care pot fi utilizate pentru a ataca obiective militare sau pentru supravegherea ambarcațiunilor ce transportă migranți în Marea Mediterană, începând, astfel, activitatea în domeniul unui RPAS european;

I.  întrucât studiile de cercetare și dezvoltare asociate construcției dronelor, atât militare cât și civile, au beneficiat de sprijinul financiar al UE și întrucât se prevede ca această situație să continue și în viitor;

1.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la utilizarea dronelor în afara cadrului juridic internațional; îndeamnă UE să elaboreze un răspuns adecvat în materie de politici atât la nivel european, cât și la nivel mondial, care să respecte dreptul în materie de drepturile omului și dreptul umanitar internațional;

2.  invită Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, statele membre și Consiliul:

3.  îndeamnă Consiliul să adopte o poziție comună a UE cu privire la utilizarea dronelor;

4.  invită UE să promoveze o mai mare transparență și responsabilitate din partea țărilor terțe în utilizarea dronelor înarmate cu privire la temeiurile juridice ale utilizării acestora și la responsabilitatea operațională, pentru a permite controlul jurisdicțional al atacurilor cu drone și a asigura că victimele atacurilor ilegale cu drone dispun de acces real la o cale de atac;

5.  invită, totodată, Comisia să informeze Parlamentul în mod adecvat cu privire la utilizarea fondurilor UE pentru toate proiectele de cercetare și dezvoltare asociate cu construcția de drone; solicită efectuarea unor evaluări ale impactului asupra drepturilor omului în ce privește viitoarele proiecte de dezvoltare de drone;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciului European de Acțiune Externă, parlamentelor statelor membre, raportorului special al ONU privind execuțiile extrajudiciare, sumare și arbitrare, raportorului special al ONU privind promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în combaterea terorismului, precum și Secretarului General al ONU.