Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la politica europeană de vecinătate, la Parteneriatul estic (PaE) și la Ucraina, cu precădere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la situația din Ucraina(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2013 referitoare la rezultatele Summitului de la Vilnius și la viitorul Parteneriatului estic, în special în ceea ce privește Ucraina(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 februarie 2014 privind Summitul UE-Rusia(3),

–  având în vedere concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului Afaceri Externe din 3 martie 2014 cu privire la Ucraina,

–  având în vedere declarația Consiliului Nord-Atlantic din 4 martie 2014,

–  având în vedere declarația șefilor de stat și de guvern referitoare la Ucraina de la încheierea reuniunii extraordinare a Consiliului European privind Ucraina din 6 martie 2014,

–  având în vedere articolul 2 alineatul (4) din Carta Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere articolul 110 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât actul de agresiune al Rusiei de a invada Crimeea reprezintă o încălcare a suveranității și a integrității teritoriale ale Ucrainei, precum și o nerespectare a dreptului internațional și a obligațiilor Rusiei în calitate de semnatară a Memorandumului de la Budapesta în care s-au formulat asigurări în materie de securitate pentru Ucraina, garantându-se respectarea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei;

B.  întrucât partizani înarmați ai Rusiei și soldați ruși au pus stăpânire pe clădiri importante din Simferopol, capitala Crimeei, precum și pe instalații ucrainene importante și pe obiective strategice din Crimeea, inclusiv pe cel puțin trei aeroporturi; întrucât majoritatea unităților militare ucrainene din peninsulă au fost încercuite, dar au refuzat să depună armele; întrucât, de la începutul crizei, în Ucraina a fost trimis, în plus, un număr important de soldați ruși;

C.  întrucât argumentele prezentate de conducerea Rusiei în sprijinul acestei agresiuni sunt complet nejustificate și departe de realitatea de la fața locului, deoarece nu au existat cazuri de atacuri sau de intimidare a cetățenilor ruși sau a celor de etnie rusă din Crimeea;

D.  întrucât autoritățile autoproclamate și nelegitime din Crimeea au decis, la 6 martie 2014, să solicite Rusiei să încorporeze Crimeea în Federația Rusă și au convocat un referendum la 16 martie 2014 cu privire la separarea Crimeei, încălcând astfel atât constituția Ucrainei, cât și pe cea a Crimeei;

E.  întrucât prim-ministrul rus a anunțat că există planuri de aplicare a unor proceduri rapide de obținere a cetățeniei ruse de către cetățenii din străinătate vorbitori de limba rusă;

F.  întrucât, la 1 martie 2014, Consiliul Federal al Federației Ruse a autorizat desfășurarea forțelor armate ale Federației Ruse în Ucraina pentru a proteja interesele Rusiei și ale vorbitorilor de limba rusă din Crimeea și din toată țara;

G.  întrucât este necesară o acțiune diplomatică internațională puternică la toate nivelurile, precum și un proces de negociere pentru a aplana situația, a reduce tensiunile, a împiedica această situație de criză să scape de sub control și a asigura un rezultat pașnic; întrucât UE trebuie să răspundă în mod eficace pentru a permite Ucrainei să-și exercite pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială, fără a face obiectul unor presiuni externe;

H.  întrucât cei 28 de prim-miniștri și șefi de stat din UE au emis un avertisment puternic cu privire la implicațiile acțiunilor Rusiei și au luat decizia de a suspenda discuțiile bilaterale cu Rusia în materie de vize și negocierile pentru un nou Acord de parteneriat și cooperare, precum și de a suspenda participarea instituțiilor UE la pregătirile pentru summitul G8, programat să aibă loc la Soci, în iunie 2014,

1.  condamnă cu fermitate actul de agresiune al Rusiei de a invada Crimeea, care este o parte inseparabilă a Ucrainei, recunoscută ca atare de Federația Rusă și de comunitatea internațională; solicită dezamorsarea imediată a crizei, prin retragerea imediată a tuturor forțelor militare prezente în mod ilegal pe teritoriul Ucrainei și îndeamnă la respectarea deplină a dreptului internațional și a obligațiilor convenționale în vigoare;

2.  amintește că aceste acțiuni încalcă în mod clar Carta ONU, Actul final de la Helsinki al OSCE, Statutul Consiliului Europei, Memorandumul privind garanțiile în materie de securitate de la Budapesta din 1994, Tratatul bilateral din 1997 privind prietenia, cooperarea și parteneriatul, Acordul din 1997 privind statutul și condițiile prezenței pe teritoriul Ucrainei a flotei ruse din Marea Neagră, precum și obligațiile internaționale ale Rusiei; consideră că actele Rusiei reprezintă o amenințare la adresa securității UE; regretă decizia Federației Ruse de a nu participa la reuniunea referitoare la securitatea Ucrainei organizată de semnatarii memorandumului și programată pentru data de 5 martie 2014 la Paris;

3.  evidențiază faptul că integritatea teritorială a Ucrainei a fost garantată de către Rusia, Statele Unite și Regatul Unit prin Memorandumul de la Budapesta semnat cu Ucraina și subliniază că, potrivit Constituției Ucrainei, Republica Autonomă Crimeea poate organiza referendumuri numai cu privire la chestiuni cu caracter local și nu cu privire la modificarea frontierelor Ucrainei recunoscute la nivel internațional; subliniază că un referendum pe tema alipirii la Federația Rusă va fi, prin urmare, considerat nelegitim și ilegal, ca orice alt referendum ce contravine Constituției Ucrainei și dreptului internațional; are aceeași părere despre decizia autorităților ilegitime și autoproclamate din Crimeea de a declara independența la 11 martie 2014;

4.  subliniază necesitatea ca UE și statele sale membre să discute cu Rusia cu o singură voce unită și să sprijine dreptul unei Ucraine unite de a-și hotărî viitorul în mod liber; salută, prin urmare, și susține cu tărie declarația comună a summitului european extraordinar din 6 martie 2014, prin care au fost condamnate actele de agresiune ale Rusiei și s-a afirmat susținerea pentru integritatea teritorială, unitatea, suveranitatea și independența Ucrainei; solicită o cooperare transatlantică strânsă cu privire la demersurile ce trebuie făcute pentru soluționarea crizei;

5.  condamnă, ca fiind contrară dreptului internațional și codului de conduită, doctrina oficială rusă conform căreia Kremlinul își arogă dreptul de a interveni prin forță în statele suverane învecinate pentru a „proteja” siguranța compatrioților ruși care trăiesc în aceste state; subliniază că această doctrină echivalează cu o uzurpare unilaterală a poziției de arbitru suprem a dreptului internațional și a fost utilizată ca justificare pentru nenumărate acte de intervenție politică, economică și militară;

6.  amintește faptul că la referendumul național privind independența țării organizat în Ucraina în 1991 cea mai mare parte a populației din Crimeea a votat pentru independență;

7.  subliniază convingerea sa conform căreia stabilirea unui dialog constructiv reprezintă cea mai bună cale spre soluționarea oricărui conflict și pentru stabilitatea pe termen lung a Ucrainei; salută modul responsabil, cumpătat și prudent în care guvernul Ucrainei a tratat această criză gravă, a cărei miză sunt integritatea teritorială și suveranitatea țării; invită comunitatea internațională să susțină puternic Ucraina;

8.  respinge obiectivul declarat al Rusiei de protejare a populației vorbitoare de limbă rusă din Crimeea, pe care îl consideră complet nefondat, deoarece această populație nu s-a confruntat - și nu se confruntă - cu nicio formă de discriminare; respinge cu tărie defăimarea de către propaganda rusă a protestatarilor împotriva politicii lui Ianukovici care au fost numiți de către aceasta „fasciști”;

9.  solicită găsirea unei soluții pașnice la actuala criză și respectarea deplină a principiilor și a obligațiilor stabilite în temeiul dreptului internațional; consideră că situația trebuie ținută sub control și aplanată și mai mult, pentru a evita o confruntare armată în Crimeea;

10.  subliniază importanța deosebită a demersurilor internaționale de observare și mediere; invită instituțiile UE și statele membre să fie gata să utilizeze toate căile diplomatice și politice posibile și să conlucreze în permanență cu toate organizațiile internaționale relevante, cum ar fi ONU, OSCE și Consiliul Europei, pentru a găsi o soluție pașnică, ce trebuie să aibă la bază suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei; solicită, prin urmare, trimiterea de către OSCE a unei misiuni de monitorizare pe deplin operaționale în Crimeea;

11.  salută inițiativa privind înființarea unui grup de contact sub egida OSCE, însă regretă faptul că o serie de grupuri armate au împiedicat la 6 martie 2014 intrarea în Crimeea a misiunii de observare a OSCE; critică autoritățile din Rusia și autoritățile autoproclamate din Crimeea pentru faptul că nu au cooperat cu misiunea de observare a OSCE și că nu au acordat membrilor acesteia accesul deplin și sigur în regiune;

12.  deplânge faptul că trimisul special al Secretarului General al ONU în Crimeea a fost obligat să-și încheie mai devreme misiunea din cauza unor amenințări violente la adresa sa;

13.  consideră că anumite aspecte ale acordului din 21 februarie 2014, negociat de trei miniștri de externe în numele UE, dar încălcat de Ianukovici, care, prin semnarea noii legi constituționale, nu l-a respectat, ar putea să fie încă utile pentru ieșirea din impasul actual; consideră, totuși, că nicio parte nu poate negocia și/sau accepta soluții care subminează suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și reafirmă dreptul fundamental al poporului ucrainean de a hotărî în mod liber viitorul țării sale;

14.  ia act cu gravă îngrijorare de relatările potrivit cărora persoane înarmate marchează casele locuite de tătarii ucraineni din zonele din Crimeea în care tătarii și rușii trăiesc împreună; ia act de faptul că tătarii din Crimeea, care, după ce au fost deportați de Stalin, s-au întors în patrie după ce Ucraina a devenit independentă, au invitat comunitatea internațională să sprijine integritatea teritorială a Ucrainei și au solicitat un acord politic și juridic cuprinzător cu privire la restabilirea drepturilor lor în calitate de popoare autohtone din Crimeea; invită comunitatea internațională, Comisia și Consiliul, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului să protejeze drepturile acestei minorități și ale oricărei alte comunități minoritare din peninsula Crimeea; solicită o investigație completă privind intimidarea evreilor și atacurile asupra siturilor religioase ale evreilor în urma invadării Crimeii;

15.  salută angajamentul guvernului ucrainean în direcția unei agende de reformă ambițioase, care include schimbări politice, economice și sociale; salută, prin urmare, decizia Comisiei de a furniza Ucrainei un ajutor financiar și un pachet de sprijin pe termen scurt și mediu în valoare de 11 miliarde de euro, pentru a sprijini stabilizarea situației economice și financiare a țării; se așteaptă ca Consiliul și Comisia, în cooperare cu FMI, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și alte state, să prezinte cât mai rapid un pachet pe termen lung de măsuri de sprijin financiar solid menit să susțină eforturile Ucrainei de a face față agravării situației economice și sociale și să-i acorde acesteia sprijin economic pentru inițierea reformelor cuprinzătoare și profunde necesare ale economiei ucrainene; reamintește nevoia de organizare și coordonare a unei conferințe internaționale a donatorilor, care ar trebui convocată de către Comisie și organizată cât mai curând; invită FMI să evite impunerea de măsuri de austeritate greu de suportat, precum reducerea nivelului subvențiilor pentru energie, care vor agrava într-o mai mare măsură situația socioeconomică deja dificilă a țării;

16.  solicită Comisiei și statelor membre ca, în colaborare cu Consiliul Europei și Comisia de la Veneția, să ofere, pe lângă asistența financiară, asistență tehnică pentru reforma constituțională, consolidarea statului de drept și combaterea corupției în Ucraina; așteaptă cu interes rezultate pozitive în acest sens și subliniază că cetățenii din Maidan, ca toți ucrainenii, așteaptă o schimbare radicală și un sistem de guvernare corespunzător;

17.  solicită organizarea de alegeri libere, corecte și transparente, la nivel național, în prezența observatorilor din partea OSCE-ODIHR și reiterează faptul că este pregătit să trimită o misiune proprie în același scop; invită autoritățile ucrainene să facă tot ce este posibil pentru a încuraja o rată ridicată de participare la vot la alegerile prezidențiale, inclusiv în regiunile din estul și sudul țării; reiterează apelul adresat autorităților ucrainene de a organiza alegerile parlamentare în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și sprijină adoptarea unui sistem de vot proporțional care să faciliteze reprezentarea corespunzătoare a componenței locale a populației în țară; subliniază importanța parlamentului și a deputaților, atât la nivel central, cât și la nivel local, cu respectarea statului de drept;

18.  invită Ucraina să nu cedeze în fața presiunilor exercitate în vederea amânării alegerilor prezidențiale programate la 25 mai 2014;

19.  solicită un guvern ucrainean extins și cât mai cuprinzător posibil pentru a reduce la minimum riscul de noi violențe și de fragmentare teritorială; avertizează cu fermitate Rusia împotriva acțiunilor care ar putea contribui la un nivel ridicat de polarizare pe bază etnică sau lingvistică; subliniază nevoia asigurării, în strânsă colaborare cu OSCE și cu Consiliul Europei, a protejării și respectării pe deplin a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale, în conformitate cu standardele internaționale, inclusiv a drepturilor ucrainenilor vorbitori de limbă rusă; reiterează apelul său pentru adoptarea unui nou și cuprinzător regim lingvistic care să sprijine toate limbile minoritare;

20.  salută decizia președintelui interimar de a se opune proiectului de lege vizând abrogarea Legii privind politica lingvistică din 3 iulie 2012; reamintește că, în orice caz, această legislație nu s-ar aplica în Crimeea; solicită Radei Supreme (Verkhovna Rada) să reformeze în cele din urmă legislația existentă pentru a asigura conformitatea acesteia cu obligațiile asumate de Ucraina în temeiul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare;

21.  salută faptul că cei 28 de șefi de stat sau de guvern din UE sunt pregătiți să semneze capitolele politice ale Acordului de asociere (AA) cât mai curând posibil și înainte de alegerile prezidențiale din 25 mai 2014 și să adopte măsuri unilaterale, precum reduceri tarifare pentru exporturile ucrainene către UE, care permit Ucrainei să beneficieze de dispozițiile Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ALSAA), conform propunerii Comisiei din 11 martie 2014; subliniază faptul că UE este pregătită să semneze textul integral al AA/ALSAA imediat ce guvernul ucrainean este pregătit să facă acest pas; insistă asupra unor semnale clare, care să îi arate Rusiei că nimic din acest acord nu va periclita sau prejudicia viitoarele relații politice și economice bilaterale dintre Ucraina și Rusia; subliniază, de asemenea, că în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Ucraina - la fel ca orice alt stat european - are o perspectivă europeană și poate cere să devină membră a Uniunii, cu condiția să-și însușească principiile democrației, să respecte libertățile fundamentale, drepturile omului și drepturile minorităților și să asigure un stat de drept;

22.  amintește, în acest sens, că exportul de arme și de tehnologie militară poate pune în pericol stabilitatea și pacea din întreaga regiune, și ar trebui oprit imediat; regretă profund faptul că statele membre ale UE au exportat la scară largă arme și tehnologie militară Rusiei, inclusiv capacități convenționale strategice majore;

23.  salută decizia Consiliului European din 6 martie 2014 privind un prim val de măsuri specifice privind Rusia, cum ar fi suspendarea discuțiilor bilaterale asupra vizelor și a noului acord, precum și decizia statelor membre și a instituțiilor UE de a-și suspenda participarea la Summitul G8 de la Soci; avertizează, totuși, că, în absența unei atenuări sau în cazul unei escaladări în continuare în ceea ce privește anexarea Crimeii, UE ar trebui să fie în măsură să ia rapid măsurile corespunzătoare, care ar trebui să includă un embargo asupra armelor și asupra tehnologiilor cu dublă utilizare, restricții privind vizele, înghețarea activelor, aplicarea legislației privind spălarea banilor împotriva celor implicați în procesul decizional referitor la invadarea Ucrainei, precum și măsuri împotriva companiilor rusești și a filialelor acestora, îndeosebi din sectorul energetic, pentru respectarea deplină a legislației UE, și care ar putea avea consecințe asupra legăturilor politice și economice existente cu Rusia;

24.  subliniază că cooperarea parlamentară stabilită între, pe de o parte, Parlamentul European și, pe de altă parte, Duma de Stat a Rusiei și Consiliul Federației Ruse nu-și poate urma cursul obișnuit;

25.  salută decizia Consiliului de a adopta sancțiuni axate pe înghețarea și recuperarea fondurilor ucrainene însușite fraudulos, care vizează 18 persoane, inclusiv pe fostul președinte Ianukovici;

26.  solicită Comisiei, în această privință, să sprijine proiectele din Coridorul Sudic care diversifică efectiv sursele de aprovizionare cu energie și îndeamnă statele membre să nu angajeze întreprinderile lor publice în proiecte cu întreprinderi ruse care cresc vulnerabilitatea europeană;

27.  subliniază importanța unor surse de aprovizionare cu energie sigure, diversificate și la prețuri accesibile pentru Ucraina; subliniază, în acest sens, importanța strategică a Comunității Energiei, a cărei președinție îi revine Ucrainei în 2014, precum și a creșterii rezistenței Ucrainei în fața amenințărilor legate de energie ale Rusiei; reiterează necesitatea creșterii capacităților de stocare ale UE și a unui flux al gazului în sens invers, dinspre statele membre ale UE spre Ucraina; salută propunerea Comisiei de a moderniza sistemul de tranzit de gaz al Ucrainei și de a o asista în plata datoriilor către Gazprom; subliniază nevoia urgentă de progrese suplimentare în vederea unei politici energetice comune, cu o piață internă robustă și cu surse diversificate de aprovizionare cu energie, precum și de eforturi în vederea punerii în aplicare complete a celui de al treilea pachet privind energia, astfel încât UE să nu mai depindă într-o atât de mare măsură de petrolul și gazul din Rusia;

28.  solicită Consiliului să autorizeze imediat Comisia să accelereze procesul de liberalizare a vizelor cu Ucraina, astfel încât să se progreseze în sensul eliminării vizelor, urmând exemplul Moldovei; solicită, între timp, introducerea imediată a unor proceduri temporare, foarte simple și ieftine de eliberare a vizelor la nivelul UE și al statelor membre;

29.  este ferm convins de faptul că evenimentele din Ucraina au evidențiat necesitatea dublării angajamentului și sprijinului acordat de UE opțiunii europene și integrității teritoriale ale Republicii Moldova și Georgiei, având în vedere că acestea se pregătesc să semneze Acordul de asociere și Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE ceva mai târziu anul acesta;

30.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre, Președintelui interimar, Guvernului și Parlamentului Ucrainei, Consiliului Europei, precum și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Federației Ruse.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2014)0170. (2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0595. (3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0101.