Propunere de rezoluţie - B7-0236/2014Propunere de rezoluţie
B7-0236/2014

Propunere de rezoluție referitoare la prioritățile UE pentru cea de a 25-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului

5.3.2014 - (2014/2612(RSP))

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Barbara Lochbihler în numele Grupului Verts/ALE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0234/2014

Procedură : 2014/2612(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0236/2014
Texte depuse :
B7-0236/2014
Dezbateri :
Texte adoptate :

B7‑0236/2014

Rezoluția Parlamentului European referitoare la prioritățile UE pentru cea de a 25-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului

(2014/2612(RSP))

Parlamentul European,

–       având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, convențiile ONU privind drepturile omului și protocoalele opționale ale acestora,

–       având în vedere Rezoluția 60/251 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de înființare a Consiliului pentru Drepturile Omului (UNHRC),

–       având în vedere Declarația Mileniului a Organizației Națiunilor Unite din 8 septembrie 2000 și rezoluțiile Adunării Generale a ONU referitoare la aceasta,

–       având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, Carta socială europeană și Carta drepturilor fundamentale a UE,

–       având în vedere Cadrul strategic al UE privind drepturile omului și democrația și Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația, astfel cum au fost adoptate la cea de a 3179-a reuniune a Consiliului Afaceri Externe din 25 iunie 2012,

–       având în vedere Recomandarea sa din 13 iunie 2012 adresată Consiliului referitoare la Reprezentantul special al Uniunii Europene pentru drepturile omului,

–       având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Consiliul Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (UNHRC), inclusiv prioritățile Parlamentului în acest context, în special Rezoluția din 7 februarie 2013[1],

–       având în vedere rezoluțiile sale de urgență referitoare la aspecte legate de drepturile omului,

–       având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2013 referitoare la Raportul anual 2012 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință[2],

–       având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe al UE referitoare la prioritățile UE în cadrul forurilor ONU pentru drepturile omului, adoptate la 10 februarie 2014,

–       având în vedere articolul 2, articolul 3 alineatul (5), precum și articolele 18, 21, 27 și 47 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–       având în vedere viitoarele sesiuni ale UNHRC din 2014, în special cea de a 25-a sesiune ordinară, ce urmează a avea loc în perioada 3 februarie - 28 martie 2014,

–       având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât respectarea, promovarea și garantarea universalității drepturilor omului fac parte integrantă din acquis-ul etic și juridic al Uniunii Europene și reprezintă una din pietrele de temelie ale unității și integrității europene;

B.     întrucât o consecvență mai mare între politicile sale interne și externe cu privire la drepturile omului va spori credibilitatea UE în cadrul UNHRC;

C.     întrucât, pentru a obține cele mai bune rezultate cu putință, UE și statele sale membre ar trebui să se pronunțe la unison împotriva încălcării drepturilor omului și, în acest context, ar trebui să-și intensifice cooperarea și să consolideze raporturile organizaționale și coordonarea dintre statele membre și dintre instituțiile UE;

D.     întrucât Consiliul Afaceri Externe al UE din 10 februarie 2014 și-a stabilit prioritățile în perspectiva celei de a 25-a sesiuni ordinare a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului și a viitoarei Comisii III a Adunării Generale a ONU, printre care se numără situația din Siria, Republica Populară Democrată Coreeană, Iran, Sri Lanka, Myanmar/Birmania, Belarus, Republica Centrafricană, Sudanul de Sud, Republica Democratică Congo, Eritreea, Mali și Sudan; întrucât printre prioritățile tematice schițate de Consiliul Afaceri Externe s-au numărat pedeapsa cu moartea, libertatea religiei sau a credinței, drepturile copilului, drepturile femeilor, agenda mondială post-2015, libertatea de opinie și de exprimare, libertatea de asociere și de întrunire, cooperarea ONG-urilor cu organismele ONU pentru drepturile omului, tortura, LGBTI, rasismul, popoarele indigene, drepturile economice, sociale și culturale, afacerile și drepturile omului, precum și sprijinirea mecanismelor și a organismelor ONU pentru drepturile omului;

E.     întrucât, la 25 iulie 2012, a fost desemnat un Reprezentant special al UE pentru drepturile omului (RSUE), al cărui rol este acela de a mări eficacitatea și vizibilitatea politicii UE în materie de drepturi ale omului și de a contribui la transpunerea în practică a Cadrului strategic și a Planului de acțiune privind drepturile omului și democrația;

F.     întrucât, în octombrie 2013, au fost aleși 14 noi membri ai UNHRC, care și-au intrat în drepturi la 1 ianuarie 2014, și anume Algeria, China, Cuba, Franța, Maldivele, Mexicul, Marocul, Namibia, Arabia Saudită, Africa de Sud, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Vietnamul, Rusia și Regatul Unit; întrucât în prezent nouă state membre ale UE sunt membre ale UNHRC;

G.     întrucât tema prioritară a celei de a 58-a sesiuni a Comisiei pentru Statutul Femeii va fi dedicată provocărilor și realizărilor în ceea ce privește transpunerea în practică a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului pentru femei și fete;

H.     întrucât corupția din sectorul public și privat perpetuează și agravează inegalitățile și discriminarea atunci când se pune problema beneficierii în condiții de egalitate de drepturi civile, politice, economice, sociale și culturale; întrucât s-a dovedit că actele de corupție și încălcările drepturilor omului implică utilizarea necorespunzătoare a puterii, lipsa de răspundere și diferite forme de discriminare;

I.      întrucât atât ratificarea Amendamentelor de la Kampala de către state, cât și activarea jurisdicției Curții Penale Internaționale în ceea ce privește crima de agresiune vor constitui încă o contribuție la încetarea impunității pentru persoanele care comit această crimă,

1.      salută prioritățile stabilite de Consiliu în vederea celei de a 25-a sesiuni ordinare a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului; îndeamnă Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să țină seama de recomandările sale atunci când promovează prioritățile UE în cadrul UNHRC;

Lucrările Consiliului ONU pentru Drepturile Omului

2.      își reiterează convingerea că alegerile pentru UNHRC trebuie să fie competitive și își exprimă dezacordul față de aranjarea unor alegeri neconcurențiale de către grupurile regionale; reafirmă importanța standardelor privind calitatea de membru în UNHRC sub aspectul angajamentului și performanțelor înregistrate în domeniul drepturilor omului și îndeamnă statele membre să insiste asupra acestor standarde atunci când stabilesc candidații pentru care urmează să voteze; subliniază că membrii UNHRC trebuie să respecte cele mai înalte standarde de promovare și protecție a drepturilor omului; reiterează importanța unor criterii stricte și transparente în ceea ce privește reintegrarea membrilor suspendați;

3.      își exprimă îngrijorarea în legătură cu abuzurile afectând drepturile omului din mai multe state nou alese ca membre ale UNHRC, printre care Algeria, China, Cuba, Marocul, Rusia, Arabia Saudită și Vietnamul;

4.      continuă să se opună „votului în bloc” în cadrul UNHRC; îndeamnă țările care sunt membre ale UNHRC să păstreze transparența atunci când votează;

5.      regretă faptul că spațiul de interacțiune între societatea civilă și UNHRC se diminuează și că ONG-urilor le sunt oferite mai puține ocazii de a vorbi în cadrul acestor sesiuni; îndeamnă UE și UNHRC să procedeze astfel încât societății civile să i se permită să contribuie cât mai mult cu putință în cadrul celei de a 25-a sesiuni a UNHRC, precum și în cadrul procesului de evaluare periodică universală și al altor mecanisme ale ONU dedicate drepturilor omului, fără a se teme de represalii la întoarcerea în țara de origine; condamnă relatările despre astfel de represalii și îndeamnă SEAE și statele membre să ia măsuri pentru ca aceste cazuri să fie urmărite în mod sistematic;

6.      felicită Înaltul comisar pentru drepturile omului, Navi Pillay, pentru eforturile sale neîncetate urmărind consolidarea organismelor instituite prin tratate; reafirmă insistent natura multipartită a organismelor instituite prin tratate și subliniază că societatea civilă trebuie să fie inclusă în permanență în aceste procese; relevă, de asemenea, că independența și eficacitatea organismelor instituite prin tratate trebuie să fie prezervată și consolidată;

 

 

Aspecte specifice fiecărei țări în parte

Siria

7.      își reiterează condamnarea cu fermitate a răspânditelor încălcări ale drepturilor omului și ale legislației umanitare internaționale de către regimul sirian, inclusiv a tuturor actelor de violență, a torturii sistematice și a executării prizonierilor; condamnă toate abuzurile privind drepturile omului și încălcarea legislației umanitare internaționale de către grupările armate care se opun regimului; își exprimă grava îngrijorare cu privire la repercusiunile severe exercitate de conflictul de trei ani asupra populației civile și la deteriorarea continuă a situației umanitare din țară și din regiune; cere tuturor factorilor înarmați să pună neîntârziat capăt violențelor din Siria; sprijină pe deplin recenta rundă de convorbiri inițiată pe baza comunicatului de la Geneva, care ar trebui să constituie primul pas în cadrul unui proces care să conducă la o soluționare politică și democratică a conflictului, de natură să faciliteze o tranziție democratică condusă de sirieni în măsură să satisfacă aspirațiile legitime ale poporului sirian;

8.      îndeamnă toate părțile implicate în conflict, în special regimul sirian, să asigure accesul transfrontalier larg și în condiții de securitate în contextul eforturilor în materie de ajutor umanitar internațional și să-și respecte promisiunea de a permite femeilor și copiilor să se refugieze din orașele asediate, cum este Homs, și tabăra de la Yarmouk; salută Rezoluția 2139 a Consiliului de Securitate al ONU din 22 februarie 2014, prin care se solicită accesul în întreaga țară a convoaielor cu ajutoare umanitare, pentru a se ușura suferințele populației civile și cere implementarea neîntârziată a acesteia; cere eliberarea activiștilor pașnici deținuți de guvern și a ostaticilor civili reținuți de grupările armate;

9.      subliniază că, dată fiind amploarea fără precedent a crizei, alinarea suferinței a milioane de sirieni care au nevoie de bunuri și servicii de bază trebuie să constituie o prioritate pentru UE și pentru întreaga comunitate internațională; le reamintește statelor membre ale UE responsabilitatea umanitară ce le incumbă față de refugiații sirieni și remarcă faptul că tragedii ca cea de la Lampedusa nu ar trebui să se mai întâmple; îndeamnă Comisia și statele membre să ajute refugiații care părăsesc zonele de conflict; remarcă faptul că, în rezoluția sa din 9 octombrie 2013, Parlamentul a încurajat statele membre să răspundă nevoilor acute ale sirienilor, permițându-le intrarea în condiții de siguranță în UE spre a fi primiți temporar, prin relocare peste cotele naționale existente și admitere umanitară;

10.    invită din nou SEAE și statele membre să garanteze că situația din Siria continuă să fie tratată ca o chestiune de maximă prioritate în cadrul ONU, în special în cadrul UNHRC;

11.    subliniază faptul că înfometarea deliberată a civililor și atacurile împotriva instalațiilor medicale sunt interzise conform legislației internaționale și pot fi considerate crime de război; reafirmă importanța asigurării responsabilizării la toate nivelurile; își exprimă, în acest context, aprecierea pentru activitatea Comisiei independente de anchetă privind Siria, inclusiv pentru ultimul său raport, ce urmează a fi discutat în cadrul UNHRC, și invită Comisia de anchetă să investigheze recentul raport care cuprinde mii de fotografii ilustrând cazurile de tortură despre care s-a relatat că au fost comise de armata siriană; își reiterează apelul adresat Consiliului de Securitate al ONU de a prezenta situația din Siria Curții Penale Internaționale, în vederea unei investigații oficiale; îi solicită Vicepreședintelui / Înaltului Reprezentant să desfășoare acțiuni certe în această direcție;

Egipt

12.    condamnă abuzurile privind drepturile omului comise în Egipt, inclusiv hărțuirea și detenția jurnaliștilor, a activiștilor aparținând societății civile și opoziției politice, precum și utilizarea excesivă a forței care a avut ca rezultat moartea unui mare număr de civili, așa cum s-a întâmplat în cursul aniversării a trei de la revoluție și în zilele din apropierea referendumului din ianuarie 2013; îndeamnă autoritățile egiptene să asigure cercetarea completă, transparentă și independentă în cazul morții civililor, pentru tragerea la răspundere a tuturor făptașilor; condamnă detenția în închisoare a zeci de mii de egipteni și reprimarea acestora, inclusiv a Frăției Musulmane, care este descrisă drept o organizație teroristă, stânjenind un eventual proces de reconciliere integrator, necesar pentru stabilitatea și dezvoltarea țării; solicită UNHRC să condamne aceste încălcări ale drepturilor omului, să monitorizeze toate investigațiile desfășurate și să ia în considerare lansarea unor investigații proprii în eventualitatea în care autoritățile egiptene nu înregistrează progrese; subliniază importanța deschiderii urgente a unui birou regional al OHCHR la Cairo, conform celor convenite cu autoritățile egiptene;

13.    ia act de noua constituție egipteană; remarcă referirea la independență în ceea ce privește chestiunile religioase creștine și iudaice și recunoaște progresele legate de libertatea religiei; salută referirea din constituție la un guvern civil și la egalitatea tuturor cetățenilor, inclusiv îmbunătățirea în privința drepturilor femeilor, prevederile referitoare la drepturile copilului, interzicerea torturii în toate formele și manifestările sale, interzicerea și încriminarea tuturor formelor de sclavie, precum și angajamentul de a respecta tratatele internaționale din domeniul drepturilor omului semnate de Egipt; regretă profund amploarea puterilor conferite de constituție armatei și tribunalelor militare;

14.    este îngrijorat de faptul că mii de persoane, în majoritate refugiați din Eritreea și Somalia, inclusiv un număr mare de femei și copii, își pierd viața, dispar sau sunt răpiți și ținuți ostatici pentru răscumpărare, torturați, exploatați sexual sau uciși pentru comerțul cu organe, acte săvârșite de către traficanții de ființe umane din Sinai; reamintește, în acest context, că articolul 89 din noua constituție prevede că toate formele de sclavie, opresiune, exploatare forțată a ființelor umane, comerțul cu sex și alte forme de trafic cu ființe umane sunt interzise și pedepsite de lege în Egipt;

Libia

15.    solicită adoptarea unei rezoluții în cursul viitoarei sesiuni a UNHRC, construită pe raportul OHCHR, care să întărească mandatul OHCHR de monitorizare și raportare către Consiliul pentru Drepturile Omului cu privire la situația drepturilor omului și la provocările cu care s-a confruntat în Libia; este îngrijorat cu privire la detențiile ilegale legate de conflict și de practicarea torturii și a omorurilor extrajudiciare și salută, în acest context, recomandările din raportul Misiunii de sprijin a ONU privind tortura; își exprimă îngrijorarea cu privire la transformarea în ținte a lucrătorilor din media și solicită protejarea pluralismului media și a libertății de exprimare; insistă să se acorde sprijin soluționării conflictului și reconcilierii naționale;

Tunisia

16.    salută adoptarea, la 26 ianuarie 2014, a unei constituții de către Tunisia, care ar putea servi ca sursă de inspirație pentru țările din regiune și de dincolo de aceasta; încurajează autoritățile tunisiene să organizeze alegeri integratoare, transparente și credibile ulterior în cursul anului;

Palestina

17.    salută participarea Palestinei ca stat observator nemembru al ONU cu începere din noiembrie 2012; își reafirmă susținerea pentru această realizare; remarcă sprijinul exprimat de UE în favoarea dobândirii de către Palestina a statutului de membru cu drepturi depline al ONU, ca parte a soluției politice a conflictului israelo-palestinian; reafirmă că UE nu va accepta nicio altă modificare adusă frontierelor anterioare anului 1967, inclusiv în privința Ierusalimului, în afara celor convenite între părți; împărtășește, în această privință, concluziile Consiliului UE privind procesul de pace din Orientul Mijlociu din 16 decembrie 2013, în cadrul căruia a fost dezaprobată expansiunea continuă a coloniilor, care sunt ilegale în temeiul dreptului internațional și constituie o piedică în calea păcii;

Israel

18.    salută reînnoirea angajamentului Israelului în raporturile cu UNHRC și viitoarea adoptare a raportului EPU de ciclul doi cu privire la țară; le cere autorităților israeliene să coopereze în cadrul tuturor procedurilor speciale, inclusiv cu Raportorul special, privind situația drepturilor omului în teritoriile ocupate; sprijină concluziile rapoartelor Secretarului General al ONU și Înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului referitoare la Israel și la teritoriile palestiniene ocupate și cere Israelului să transpună în practică recomandările misiunii internaționale independente de informare privind implicațiile coloniilor israeliene în raport cu drepturile omului în cazul poporului palestinian; își exprimă profunda îngrijorare suscitată de relatările referitoare la cazurile de detenție politică a copiilor în locuri de detenție israeliene;

Bahrain

19.    își exprimă îngrijorarea cu privire la situația apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor politici din opoziție din Bahrain; salută declarația din septembrie 2013 referitoare la Bahrain, din cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului, semnată de toate statele membre; cere eliberarea imediată și necondiționată a tuturor prizonierilor de conștiință, a activiștilor politici, jurnaliștilor, apărătorilor drepturilor omului și a protestatarilor pașnici; cere statelor membre ale UE să acționeze în direcția adoptării, în cursul următoarei sesiuni a UNHRC, a unei rezoluți referitoare la situația drepturilor omului în Bahrain, orientată asupra transpunerii în practică a angajamentelor asumate de Bahrain în cursul procesului EPU și a recomandărilor Comisiei independente de anchetă privind Bahrainul, salutate de Regele Bahrainului, inclusiv a celor privitoare la apărătorii drepturilor omului;

 

Arabia Saudită

20.    solicită Arabiei Saudite, în calitate de membru nou ales al Consiliului pentru Drepturile Omului, să acorde atenție recomandărilor formulate în cadrul celei de 17-a sesiuni a Grupului de lucru privind evaluarea periodică universală, și anume: să pună capăt tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor din legislație și din practică și să permită femeilor să participe pe deplin și în condiții de egalitate la viața socială; să ia toate măsurile necesare pentru combaterea violenței domestice și să garanteze accesul victimelor la mecanismele de protecție și de compensare; să dea o lege care să interzică toate căsătoriile timpurii și forțate între copii și să stabilească vârsta legală minimă pentru căsătorie la 18 ani; să adopte legi pentru protejarea libertății de asociere, libertății de exprimare, libertății de întrunire pașnică și a libertății religioase; să impună un moratoriu cu privire la pedeapsa cu moartea, în perspectiva eventualei aboliri a acesteia; să permită înregistrarea ONG-urilor care activează în domeniul drepturilor omului; să ratifice principalele instrumente privind drepturile omului;

Iran

21.    salută rezoluția adoptată de UNHRC în martie 2013 referitoare la situația drepturilor omului în Republica Islamică Iran și prelungirea mandatului Raportorului special privind situația drepturilor omului în Iran; își reafirmă sprijinul pentru continuarea mandatului și îi solicită Iranului să permită intrarea în țară a Raportorului special ca pas esențial către deschiderea unui dialog în vederea evaluării situației drepturilor omului din Iran; își reiterează condamnarea cu privire la pedeapsa cu moartea din Iran, la creșterea semnificativă a numărului de execuții, cu 40 de persoane spânzurate în primele două săptămâni din 2014, și la încălcarea permanentă a dreptului la libertatea de credință; ia act de primele semne de progres pe care le dă guvernul iranian în ceea ce privește drepturile omului, printre care eliberarea prizonierilor politici; invită UE și UNHRC să continue să monitorizeze îndeaproape situația drepturilor omului și să asigure că drepturile omului rămân o prioritate esențială în cadrul tuturor raporturilor cu guvernul iranian;

Rusia

22.    condamnă cu fermitate legislația privind „agenții străini” care este utilizată la hărțuirea ONG-urilor prin raiduri organizate în birourile acestora, amenzi și alte metode de intimidare; solicită UE și statelor sale membre să-și mențină presiunea asupra Rusiei, atât în cadrul UNHRC, cât și în afara acestuia, pentru a pune capăt acestor încălcări evidente ale libertății de exprimare și de asociere; își exprimă grava îngrijorare cu privire la persistența altor abuzuri privind drepturile omului în Rusia, cum sunt reprimarea mass-mediei, legile discriminatorii privind minoritățile sexuale, încălcarea dreptului la întrunire și lipsa independenței judiciare;

Belarus

23.    își reafirmă sprijinul acordat Raportorului special al UNHRC privind situația drepturilor omului în Belarus; solicită prelungirea cu încă un an a mandatului Raportorului special, la încheierea acestuia în iunie 2014; salută rezoluția adoptată cu privire la Belarus în iunie 2013 și recunoașterea în continuare a abuzurilor semnificative privind drepturile omului din țară, precum și atenția acordată acestora; îndeamnă SEAE și statele membre să-și mențină presiunea în legătură cu drepturile omului exercitată asupra Belarusului;

Uzbekistan

24.    salută rezultatul evaluării periodice universale a Uzbekistanului; consideră regretabil refuzul permanent al guvernului Uzbekistanului de a răspunde favorabil la cererile de vizită ale experților HRC pentru proceduri speciale; îndeamnă statele membre ale UE să depună eforturi pentru crearea unui mecanism de monitorizare în cadrul HRC dedicat situației drepturilor omului în Uzbekistan;

Republica Centrafricană

25.    își reafirmă profunda îngrijorare cu privire la situația din Republica Centrafricană, cere comunității internaționale să sprijine în regim de urgență apelul umanitar al ONU, care este grav subfinanțat și solicită ameliorarea situației în vederea asigurării accesului populației la asistență umanitară; nutrește speranța că desfășurarea rapidă a misiunii UE din cadrul PESAC va contribui la ameliorarea situației de la fața locului; salută Rezoluția 2136(2014) a Consiliului de Securitate al ONU, rezoluția Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, sesiunea specială a acestuia dedicată situației din Republica Centrafricană din 20 ianuarie 2014 și numirea unui expert independent privind situația drepturilor omului în țară; îl îndeamnă pe Președintele interimar, Samba-Panza, să facă tot ceea ce îi stă în putință pentru a pune capăt violenței și pentru a calma tensiunile sectare din țară;

R.D. Congo

26.    subliniază solicitarea ONU privind necesitatea sprijinirii în continuare a părții estice a Republicii Democratice Congo, măcinată de conflicte, astfel încât aceasta să nu devină o criză uitată; este profund îngrijorat cu privire la recentele strămutări masive de populație în regiunea Katanga; condamnă cu vehemență atacurile forțelor rebele din estul țării îndreptate împotriva populației civile, inclusiv a femeilor și copiilor; condamnă cu fermitate utilizarea sistematică a violului ca armă de război; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la folosirea în continuare a copiilor-soldați și cere dezarmarea, reabilitarea și reintegrarea acestora; consideră că Cadrul pentru pace, securitate și cooperare în RDC și în regiune al ONU rămâne un cadru-cheie pentru instaurarea unei păci durabile; salută Rezoluția 2136 a Consiliului de Securitate al ONU din ianuarie 2014, care reînnoiește embargoul asupra armelor impus R.D. Congo;

Eritreea

27.    îndeamnă UE și UNHRC să își mențină încontinuu treze atenția și vigilența în ceea ce privește situația drepturilor omului din Eritreea, deoarece încălcările grave ale drepturilor omului generează un număr mare de refugiați și de migranți; salută Rezoluția UNHRC privind situația drepturilor omului în Eritreea, adoptată în unanimitate în iunie 2013; elogiază primul raport elaborat de Raportorul special privind situația drepturilor omului în această țară și solicită reînnoirea mandatului Raportorului special în cursul celei de-a 26-a sesiuni a UNHRC;

Mali

28.    salută numirea unui expert independent privind situația drepturilor omului în Mali, monitorizarea neîntreruptă a situației drepturilor omului în perioada post-conflict și rolul bine definit de lider jucat de alte state africane în ce privește îmbunătățirea drepturilor omului din această țară; solicită reînnoirea mandatului expertului independent;

Sudanul de Sud

29.    își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la situația din Sudanul de Sud, inclusiv cu privire la lupta politică pentru preluarea puterii din această țară, care a dus la intensificarea ciocnirilor între etnii și la strămutarea a peste 650 000 de persoane; îndeamnă statele membre să prezinte această chestiune în fața UNHRC, pentru ca situația din Sudanul de Sud să rămână pe lista de priorități la nivel internațional; salută acordul privind încetarea ostilităților semnat la 24 ianuarie 2014, însă subliniază faptul că acesta reprezintă doar un prim pas pe calea păcii și a reconcilierii; condamnă încălcările drepturilor omului și abuzurile comise la scară largă și subliniază că trebuie să li se ceară socoteală celor răspunzători; salută angajamentul Uniunii Africane în ce privește crearea unei comisii de anchetă care să reprezinte un temei al justiției, responsabilizării și viitoarei reconcilieri.

Sri Lanka

30.    condamnă atacurile în desfășurare asupra minorităților religioase și hărțuirea și intimidarea apărătorilor drepturilor omului, avocaților și jurnaliștilor; recunoaște progresele realizate în ce privește reconstrucția și punerea în aplicare a unora dintre recomandările formulate de Comisia pentru lecțiile învățate și reconciliere, însă regretă faptul că guvernul din Sri Lanka nu reușește în continuare să organizeze anchete independente și credibile ale cazurilor de încălcare a drepturilor internaționale ale omului și a dreptului umanitar înregistrate în trecut; sprijină cu fermitate recomandarea Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului cu privire la instituirea unui mecanism internațional de anchetă independent, care să contribuie la stabilirea adevărului acolo unde mecanismele interne de anchetă au dat greș;

Myanmar/Birmania

31.    salută Rezoluția adoptată de UNHRC privind Myanmar/Birmania și activitatea neîntreruptă a Raportorului special; solicită UNHRC să nu întrerupă sau să modifice mandatul Raportorului special atâta timp cât în această țară nu se instituie un birou de țară al OHCHR cu mandat complet și solicită Myanmarului/Birmaniei să garanteze că comisia însărcinată cu evidența prizonierilor își continuă activitatea de rezolvare a cazurilor nerezolvate și să abroge legea controversată care prejudiciază libertatea de exprimare și de asociere (în special legea din 2011 privind întrunirile pașnice și procesiunile); condamnă violența continuă și abuzurile săvârșite asupra minorității Rohingya din statul Rakhin și atacurile împotriva musulmanilor și a altor minorități religioase și solicită o anchetă completă, transparentă și independentă a unor astfel de încălcări;

 

Republica Populară Democrată Coreeană

32.    salută prelungirea planificată a mandatului Raportorului special privind situația drepturilor omului în Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC), rezoluția adoptată prin consens în martie 2013 și prezentarea raportului de către comisia de anchetă privind drepturile omului în țara respectivă; repetă solicitarea adresată guvernului RPDC de a coopera fără rezerve cu raportorul și de a-i facilita acestuia vizita în această țară; îndeamnă UNHRC să țină seama de recomandările comisiei internaționale de anchetă, acordând o atenție deosebită necesității de condamnare a crimelor de drept internațional comise în RDPC, să sporească capacitatea ONU de a dovedi încălcările drepturilor omului care au loc în această țară și să instituie mecanisme internaționale adecvate care să asigure responsabilizarea pentru crimele de drept internațional comise în RDPC;

Cambodgia, Côte d’Ivoire, Haiti, Somalia și Sudan

33.    salută prelungirea mandatelor experților independenți pentru Cambodgia, Côte d’Ivoire, Haiti, Somalia și Sudan; solicită insistent autorităților din aceste țări să coopereze fără rezerve cu titularii mandatelor;

Chestiuni tematice

Drepturile copilului

34.    salută activitatea UNHRC în domeniul drepturilor copilului, cum ar fi Rezoluția din septembrie 2013 privind mortalitatea și morbiditatea evitabilă în rândul copiilor sub cinci ani în calitate de preocupare legată de drepturile omului, precum și activitatea Comitetului pentru drepturile copilului; invită toate statele să ratifice Al treilea protocol opțional la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, prin care se va da copiilor posibilitatea de a-și prezenta plângerile comitetului; elogiază rezoluția în curs de elaborare a UNHRC ca fiind un exemplu excelent de cooperare între UE și Grupul statelor din America de Sud și Insulele Caraibe din cadrul ONU (GRULAC); își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la cazurile de tortură și de detenție a copiilor raportate de organizații cum ar fi UNICEF și Amnesty International; solicită ONU să investigheze în continuare astfel de cazuri și să formuleze recomandări de acțiuni.

Femeile și fetele

35.    invită UE să participe în mod activ la cea de-a 58-a sesiune a Comisiei pentru statutul femeii, pentru a nu submina realizările Platformei de acțiune a ONU de la Beijing cum ar fi, de exemplu, accesul la educație și sănătate în calitate de drept fundamental al omului, inclusiv drepturile în materie de sexualitate și reproducere; condamnă categoric utilizarea violenței sexuale împotriva femeilor ca tactică de război, inclusiv infracțiunile precum violurile în masă, sclavia sexuală, prostituția forțată, persecuțiile pe motiv de gen, printre care și mutilarea genitală a femeilor, traficul de persoane, căsătoriile precoce și forțate, crimele din motive de onoare sau orice altă formă de violență sexuală de o gravitate comparabilă; îndeamnă din nou UE și toate statele membre să semneze și să ratifice Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice;

Tortura

36.    reafirmă importanța combaterii torturii și a altor forme de rele tratamente, precum și importanța pe care UE o acordă acestei chestiuni, în special în ceea ce privește copiii; solicită UNHRC să se folosească de rezoluția anuală privind tortura pentru a reînnoi mandatul Raportorului special pentru o perioadă de încă trei ani și să adopte măsuri eficiente de urmărire a rezoluțiilor anterioare privind tortura; solicită SEAE, Comisiei și statelor membre să facă dovada angajamentului comun de a eradica tortura și de a sprijini victimele, îndeosebi prin continuarea sau, dacă e cazul, lansarea contribuției la Fondul voluntar al ONU pentru victimele torturii și la Fondul special creat prin Protocolul opțional la Convenția împotriva torturii;

Pedeapsa cu moartea

37.    condamnă din nou cu vehemență recurgerea la pedeapsa cu moartea și sprijină cu fermitate moratoriul împotriva acesteia, ca pas către abolirea ei; solicită UE, statelor membre și UNHRC să exercite în continuare presiune la nivel mondial pentru abolirea pedepsei cu moartea; îndeamnă insistent statele care practică încă pedeapsa capitală să publice cifre clare și exacte cu privire la numărul de sentințe și de execuții;

Libertatea de religie sau de convingeri

38.    condamnă încălcările necontenite ale dreptului la libertatea de religie sau de convingeri care se produc la nivel mondial; reafirmă importanța pe care UE o acordă acestei chestiuni; solicită statelor membre să își continue activitatea legată de aceasta; salută reînnoirea mandatului Raportorului special al ONU privind libertatea de religie sau de convingeri; reiterează că libertatea de gândire, de conștiință și de religie, inclusiv libertatea de schimbare sau de abandonare a religiei sau credinței, este unul dintre drepturile fundamentale ale omului; și, prin urmare, subliniază necesitatea de combatere reală a tuturor formelor de discriminare împotriva minorităților religioase din întreaga lume;

Drepturile lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor și intersexualilor (LGBTI)

39.    își exprimă îngrijorarea cu privire la înmulțirea legilor și practicilor discriminatorii și a actelor de violență împotriva persoanelor pe baza orientării lor sexuale și a identității lor de gen; încurajează urmărirea îndeaproape a situației din Nigeria și din Uganda, țări în care unele legi noi amenință în mod serios libertatea minorităților sexuale; condamnă introducerea unor legi discriminatorii și reprimarea libertății de exprimare în Rusia; își reafirmă sprijinul pentru activitatea neîntreruptă depusă de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în scopul combaterii acestor practici discriminatorii și, în general, pentru activitatea ONU cu privire la această chestiune; recomandă participarea activă a statelor membre, a Consiliului și a SEAE la combaterea tentativelor de subminare a acestor drepturi;

Discriminarea pe criterii de castă

40.    condamnă discriminarea pe criterii de castă; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la încălcările permanente la scară largă ale drepturilor omului pe criterii de castă și la actele de violență, inclusiv violența sexuală împotriva femeilor care fac parte din comunitățile respective; salută activitatea depusă de OHCHR și de reprezentanții ONU care dețin mandate pentru proceduri speciale în ceea ce privește combaterea acestei forme de discriminare; îndeamnă statele membre să încurajeze adoptarea proiectului de principii și orientări ale ONU privind eliminarea eficientă a discriminării fondate pe criterii de ocupație și origine și solicită UNHRC să adopte acest cadru;

Dreptul la întrunire pașnică

41.    solicită UE să sprijine acțiunile de punere în aplicare a raportului OHCHR privind măsurile eficiente și cele mai bune practici pentru a asigura promovarea și apărarea drepturilor omului în contextul protestelor pașnice, în special prin sprijinirea eforturilor de dezvoltare a cadrului juridic internațional privind dreptul la întrunire pașnică;

Locuințele

42.    salută din nou importanța acordată de UNHRC privind dreptul la locuință; își reiterează, de asemenea, solicitarea adresată UE și statelor membre de a promova accesul la locuințe adecvate ca drept fundamental;

Apa și instalațiile sanitare

43.    salută Rezoluția adoptată în septembrie 2013 de UNHRC privind dreptul la apă potabilă și sigură și la instalații sanitare sigure și activitatea Raportorului special al ONU pe această temă, și anume elaborarea unui manual privind modalitățile de punere în aplicare a dreptului la apă potabilă sigură și la instalații sanitare sigure; solicită SEAE, statelor membre și UNHRC să se concentreze în continuare asupra acestui drept al omului, deseori neglijat, însă de o importanță vitală, la apă potabilă și instalații sanitare;

Activitatea economică și drepturile omului

44.    sprijină cu tărie punerea în aplicare a Principiilor directoare ale ONU privind activitatea economică și drepturile omului; solicită UE și statelor membre să își asume un rol activ în cadrul celei de-a șaptea sesiuni a grupului de lucru al ONU privind chestiunea drepturilor omului, a societăților transnaționale și a altor întreprinderi comerciale și să sprijine eforturile de aliniere a politicilor lor cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și cu Principiile directoare ale ONU privind activitatea economică și drepturile omului; repetă solicitarea adresată Comisiei de a prezenta până la sfârșitul lui 2014 un raport privind punerea în aplicare de către statele membre a Principiilor directoare ale ONU privind activitatea economică și drepturile omului; remarcă inițiativa nou apărută de solicitare a semnării unui instrument internațional cu caracter juridic obligatoriu privind activitatea economică și drepturile omului în cadrul sistemului ONU;

Corupția și drepturile omului

45.    invită UE și statele membre să sprijine crearea funcției de Raportor special al ONU pentru infracțiuni de natură financiară, corupție și drepturile omului;

Sportul

46.    salută Rezoluția adoptată în septembrie 2013 privind promovarea drepturilor omului prin intermediul sportului și al idealului olimpic; își exprimă preocuparea în legătură cu situația lucrătorilor migranți din Qatar, în special în perioada premergătoare Cupei Mondiale 2022; ia act de inițiativa statului Qatar de a aborda această chestiune; solicită autorităților qatariene să reformeze legea muncii, să abolească legea privind sponsorizarea (sistemul „kafalaˮ) care este aplicabilă în regiune și să ratifice convențiile internaționale relevante; îndeamnă UE să garanteze faptul că întreprinderile din UE care își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor în Qatar nu au nicio implicare în încălcările drepturilor omului care afectează lucrătorii migranți; subliniază importanța monitorizării tuturor evenimentelor majore din domeniul sportului și a impactului acestora asupra drepturilor omului, fiind necesară, spre exemplu, în contextul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci care au debutat în februarie 2014, monitorizarea încălcărilor repetate ale libertății de întrunire și ale drepturilor minorităților sexuale, iar în contextul viitoarei Cupe Mondiale din Brazilia, investigarea cazurilor de evacuare din locuințe și de strămutări ale populației, care au fost raportate pe întreg teritoriul țării;

Utilizarea dronelor înarmate

47.    își exprimă îngrijorarea în legătură cu încălcările drepturilor omului și ale dreptului umanitar internațional ca urmare a comiterii unor asasinate selective ilegale prin intermediul dronelor înarmate, ceea ce a dus la moartea, rănirea gravă sau traumatizarea unei părți din populația civilă, în legătură cu care nu există cifre exacte, în afara zonelor declarate de conflict; sprijină eforturile întreprinse în temeiul procedurilor speciale ale ONU în vederea promovării utilizării transparente și responsabile a dronelor înarmate de către state în conformitate cu cadrul juridic internațional consacrat; invită UE, statele sale membre și UNHRC să continue să sprijine realizarea unor anchete privind asasinatele selective ilegale și să dea curs recomandărilor raportorilor speciali ai ONU privind execuțiile extrajudiciare, sumare sau arbitrare și privind combaterea terorismului;

Evaluarea periodică universală (EPU)

48.    reafirmă importanța universalității evaluării periodice universale în vederea unei depline înțelegeri a situației drepturilor omului din toate statele membre ale ONU și reiterează importanța permanentă a acestui al doilea ciclu de evaluare care se axează pe punerea în aplicare a recomandărilor acceptate pe parcursul primului ciclu; cu toate acestea, solicită din nou reluarea în considerare a recomandărilor care nu au fost acceptate de state pe perioada primului ciclu în continuarea procesului EPU;

49.    invită statele membre care participă la dialogurile interactive din cadrul evaluării periodice universale să prezinte recomandări specifice și măsurabile pentru a îmbunătăți calitatea măsurilor de urmărire și a punerii în aplicare a recomandărilor acceptate; subliniază importanța acordării de asistență tehnică de către Comisie și statele membre pentru a ajuta statele supuse monitorizării să pună în aplicare recomandările și să prezinte actualizări de etapă, asigurând, astfel, o mai bună punere în aplicare;

50.    subliniază necesitatea de a include sistematic recomandările formulate în cadrul evaluării periodice universale în dialogurile și consultările UE pe tema drepturilor omului și în strategiile de țară ale UE în domeniul drepturilor omului; recomandă, încă o dată, ca Parlamentul să ridice problema acestor recomandări în timpul vizitelor delegațiilor sale în țările terțe;

51.    salută toate măsurile care permit unei game largi de părți interesate, inclusiv societății civile, să participe pe deplin la procesul de evaluare periodică universală; subliniază că este important ca SEAE și statele membre să evidențieze în cadrul UNHRC chestiunea îngrijorătoare a reducerii marjei de manevră a ONG-urilor într-o serie de țări de pe glob;

Procedurile speciale

52.    își reafirmă sprijinul ferm pentru procedurile speciale, subliniază importanța fundamentală a independenței acestor mandate și îndeamnă toate statele ONU să coopereze pe deplin cu experții pentru proceduri speciale, inclusiv primind persoanele mandatate care efectuează vizite de țară, răspunzând solicitărilor urgente ale acestora de a se lua măsuri și în legătură cu acuzațiile de încălcări și asigurând o reacție corespunzătoare la recomandările făcute de aceștia; sprijină declarația emisă la 10 decembrie 2013 de către cei 72 de experți pentru proceduri speciale și este preocupat de faptul că lipsa de cooperare a statelor cu experții respectivi afectează capacitatea acestora de a-și exercita mandatul;

53.    condamnă cu fermitate toate formele de represalii împotriva apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor pentru drepturile omului care cooperează cu grupul pentru evaluare periodică universală și cu experții pentru proceduri speciale, în special în cazul Chinei; solicită UNHRC să cerceteze relatările potrivit cărora un activist chinez, Cao Shunli, care a pledat în favoarea implicării societății civile în evaluarea periodică universală se află în stare de arest din 14 septembrie 2013; îl îndeamnă pe președintele UNHRC să monitorizeze în mod activ acest caz și alte cazuri asemănătoare și îndeamnă toate statele să asigure o apărare adecvată împotriva unor asemenea acte de intimidare; subliniază faptul că asemenea acțiuni subminează întregul sistem al ONU în domeniul drepturilor omului;

Implicarea UE

54.    reafirmă importanța participării active a UE la toate mecanismele ONU privind drepturile omului, inclusiv UNHRC; încurajează statele membre ale UE să facă acest lucru prin cosponsorizarea și inițierea de rezoluții, prin participarea activă la dezbateri și dialoguri interactive, precum și prin formularea de declarații; își exprimă sprijinul ferm față de practica din ce în ce mai răspândită a UE de a recurge la inițiative transregionale;

55.    reafirmă importanța integrării lucrărilor de la Geneva în contextul UNHRC în activitățile pe plan intern și pe plan extern ale UE, inclusiv în activitățile Parlamentului, cum ar fi activitățile delegațiilor comisiilor sau ale delegațiilor interparlamentare și contribuțiile raportorilor speciali ai ONU la reuniunile comisiilor;

56.    încurajează Reprezentantul Special al Uniunii Europene să sporească eficiența, coerența și vizibilitatea politicii UE în domeniul drepturilor omului în contextul UNHRC și în ce privește dezvoltarea în continuare a unei cooperări strânse cu OHCHR și cu experții pentru probleme speciale și regretă absența Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant (VP/ÎR) de la dezbaterile la nivel înalt purtate în cadrul UNHRC;

57.    subliniază încă o dată importanța coordonării și cooperării eficace dintre SEAE, Comisie și statele membre ale UE cu privire la problematica drepturilor omului; încurajează SEAE, în special prin delegațiile UE de la Geneva și New York, să crească gradul de coerență din UE, printr-o consultare rapidă și substanțială, și să emită un „mesaj cu o singură voce”;

58.    subliniază faptul că este important ca statele membre ale UE să sprijine UNHRC prin colaborarea în direcția realizării caracterului indivizibil și universal al drepturilor omului și, îndeosebi, prin ratificarea tuturor instrumentelor internaționale în materie de drepturile omului instituite de către acest organism; își exprimă încă o dată regretul pentru faptul că niciun stat membru nu a ratificat Convenția privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și ale membrilor familiilor acestora; reiterează faptul că unele state membre nu au adoptat încă și/sau nu au ratificat Convenția pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate, Protocolul opțional la Convenția împotriva torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante sau Protocolul opțional la Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale; își reiterează apelul adresat tuturor statelor membre de a ratifica aceste convenții și protocoale; subliniază importanța transmiterii în timp util, de către statele membre, a rapoartelor lor periodice către organismele de monitorizare ale ONU; invită UE să elaboreze în mod activ o poziție a UE privind crima de agresiune și amendamentele de la Kampala;

59.    reiterează faptul că este important ca UE să continue să sprijine independența OHCHR pentru a garanta că acesta poate continua să-și exercite atribuțiile în mod eficace și imparțial; subliniază faptul că este esențial pentru imparțialitatea și funcționarea OHCHR ca acestuia să i se asigure finanțare suficientă, îndeosebi având în vedere necesitatea actuală de a deschide noi birouri regionale ale OHCHR ca urmare a situațiilor emergente; subliniază importanța găsirii unor fonduri suficiente pentru a finanța volumul tot mai mare de muncă al organismelor instituite prin tratate; solicită UE să-și asume un rol de lider în asigurarea unei funcționări eficiente a sistemului de organisme instituite prin tratate, inclusiv în privința unei finanțări adecvate;

60.    reiterează că protecția apărătorilor drepturilor omului este o prioritate-cheie în cadrul politicii UE în domeniul drepturilor omului; apreciază, prin urmare, sprijinul practic și financiar acordat pentru protecția urgentă și susținerea apărătorilor drepturilor omului, în cadrul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO);

61.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, Președintelui celei de-a 68-a Adunări Generale a ONU, Președintelui Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, precum și grupului de lucru UE-ONU, înființat de Comisia pentru afaceri externe.