RAPORT referitor la contractele OMD

20.2.2009 - (2008/2128(INI))

Comisia pentru dezvoltare
Raportor: Alain Hutchinson

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la contractele OMD

2008/2128INI))

Parlamentul European,

- având în vedere Declarația mileniului a Organizației Națiunilor Unite din 18 septembrie 200, prin care comunitatea internațională se angajează să îndeplinească Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM), în vederea reducerii la jumătate a sărăciei în lume, înainte de 2015, și reafirmată cu ocazia mai multor conferințe ale Organizației Națiunilor Unite, în special la Conferința de la Monterrey pe tema finanțării pentru dezvoltare,

- având în vedere angajamentele asumate de statele membre la Consiliul european de la Barcelona, din 14 martie 2002,

- având în vedere rezoluția sa din 20 iunie 2007 referitoare la ODM - bilanț intermediar[1],

- având în vedere declarația comună a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, al Parlamentului European și al Comisiei privind politica de dezvoltare a Uniunii Europene, intitulată „Consensul european”[2] și semnată la 20 decembrie 2005,

- având în vedere „pachetul ODM” al Comisiei, din 2005,

- având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Accelerarea ritmului progreselor înregistrate în vederea atingerii Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului – finanțare pentru dezvoltare și eficacitatea ajutorului” (COM(2005)0133),

- având în vedere respectarea promisiunii Uniunii europene privind finanțarea dezvoltării (COM(2007)0164),

- având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Ajutorul UE - mai substanțial, mai eficient și mai rapid” (COM(2006)0087),

- având în vedere rezoluția sa din 23 septembrie 2008 în urma conferinței de la Monterrey din 2002 referitoare la finanțarea dezvoltării[3],

- având în vedere rezultatele și documentul final în urma Conferinței internaționale privind finanțarea dezvoltării, în vederea revizuirii aplicării Consensului de la Monterrey (Doha, Qatar, 29 noiembrie - 2 decembrie 2008)[4],

- având în vedere rezoluția sa din 22 mai 2008 referitoare la acțiunile întreprinse în urma Declarației de la Paris din 2005 privind eficacitatea ajutorului pentru dezvoltare[5],

- având în vedere documentul Comisiei din 19 iunie 2007 intitulat „Contractul ODM - o abordare în vederea unui ajutor bugetar pe termen mai lung și mai predictibil”,

- având în vedere noul parteneriat strategic Africa-UE,

- având în vedere rezoluția sa din 25 octombrie 2007 referitoare la stadiul relațiilor dintre Uniunea Europeană și Africa[6],

- având în vedere declarația de la Paris cu privire la eficacitatea ajutorului, din 2 martie 2005, și concluziile forumului la nivel înalt de la Accra, care a avut loc în perioada 2-4 septembrie 2008, cu privire la acțiunile întreprinse în urma acestei declarații,

- având în vedere rezoluția sa din 6 aprilie 2006 referitoare la eficacitatea ajutorului și corupția în țările în curs de dezvoltare[7],

- având în vedere rezoluția sa din 4 septembrie 2008 referitoare la mortalitatea maternă, în perspectiva reuniunii la nivel înalt a Națiunilor Unite cu privire la ODM din 25 septembrie 2008[8],

- având în vedere documentul „The Aid Delivery Method Guidelines on the Programming, Design & Management of General Budget Support[9] (Metodele de acordare a ajutorului - Orientări privind programarea, conceperea și gestiunea sprijinului bugetar general),

- având în vedere prevederile acordului de la Cotonou din 23 iunie 2000, și mai ales articolul 58 al acestuia, revizuit în 2005 care enumără instituțiile eligibile pentru finanțare,

- având în vederile recomandările de bune practici ale OCDE referitoare la ajutorul bugetar, din cadrul raportului „Armonizarea ajutorului în vederea consolidării eficacității sale”[10],

- având în vedere raportul special al Curții de conturi nr. 2/2005 referitor la ajutoarele bugetare din cadrul FED pentru țările ACP: gestionarea de către Comisie a componentei referitoare la reforma finanțelor publice[11],

- având în vedere raportul nr. 10/2008 al Curții de Conturi privind „Ajutorul pentru dezvoltare oferit de CE serviciilor de sănătate din Africa subsahariană”, însoțit de răspunsurile Comisiei,

- având în vedere raportul „Evaluarea sprijinului bugetar general - raport de sinteză”, IDD și asociații, mai 2006[12],

- având în vedere rezoluția sa din 13 februarie 2006 referitoare la noile instrumente financiare pentru dezvoltare în contextul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului[13],

–  având în vedere semnarea de către Comunitatea Europeană și de către statele sale membre a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap din 13 decembrie 2006,

- având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

- având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare (A6-0085/2009),

A.  întrucât, prin adoptarea Declarației pentru dezvoltare a mileniului, în 2000, Uniunea Europeană s-a angajat împreună cu comunitatea internațională să reducă la jumătate sărăcia extremă la nivel mondial până în 2015, concentrându-și eforturile asupra celor opt ODM;

B.   întrucât, conform unor noi estimări, în jur de 1,4 miliarde de oameni trăiesc încă sub limita sărăciei (1,25 dolari pe zi), ceea ce reprezintă mai mult de un sfert din populația țărilor în curs de dezvoltare,

C   întrucât se au în vedere noile angajamente luate în 2007 de către Comisie și statele membre ale Uniunii Europene în vederea contribuției semnificative la recuperarea întârzierilor în îndeplinirea acestor obiective;

D.  întrucât lipsa de acces la servicii de îngrijire medicală și la serviciile de bază are ca rezultat decesul a milioane de persoane și perpetuează ciclul sărăciei, iar accesul la acest tip de îngrijiri și la o educație elementară constituie un drept al omului a cărui respectare și aplicare trebuie garantate de guverne;

E.   întrucât contractele ODM pot constitui unul dintre instrumentele menite să răspundă provocărilor cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare din cauza crizei alimentare mondiale, mai ales în sectorul agricol;

F.   întrucât, în pofida numeroaselor eforturi care s-au putut depune până acum, majoritatea țărilor în curs de dezvoltare nu dispun de resursele necesare pentru a face față provocărilor în materie de sănătate și de educație și întrucât ajutorul extern este indispensabil;

G.  întrucât Parlamentul European a fost solicitat să ofere descărcarea pentru FED;

H.  întrucât Comisia intenționează să crească semnificativ utilizarea ajutorului bugetar pe perioada celui de al zecelea FED pentru a îmbunătăți eficacitatea ajutorului săi și pentru a îndeplini obiectivele pe care și le-a stabilit;

I.    întrucât lucrătorii în domeniul sănătății și profesorii din țările în curs de dezvoltare lucrează în momentul de față în condiții deplorabile și întrucât sunt necesari în jur de două milioane de profesori și peste patru milioane de lucrători în domeniul sănătății, pentru a realiza obiectivele ODM, și întrucât ajutoarele la un nivel adecvat, sub formă de ajutor bugetar în cadrul unui contract ODM, ar putea permite angajarea și instruirea acestora;

J.    întrucât lipsa constantă de lucrători în domeniul sănătății și a profesorilor este agravată de către fuga creierelor organizată de către țările bogate;

K.  întrucât Uniunea intenționează să continue să crească cheltuielile în materie de ajutor bugetar, în special prin creșterea semnificativă a ajutorului bugetar sectorial pentru sănătate și educație, mai ales pentru țările africane;

L.   întrucât contractele ODM stabilesc realizarea unor rezultate în ceea ce privește OMD în materie de sănătate și educație de bază, dar alte sectoare prioritare ar putea fi, de asemenea, vizate de către un contract ODM;

M.  având în vedere că, în conformitate cu poziția oficială a Parlamentului cu privire la ajutorul pentru dezvoltare, așa cum a fost exprimată în rezoluția sa din 13 februarie 2006 referitoare la noile instrumente financiare pentru dezvoltare și la Obiectivele mileniului[14] ...„creșterea cantitativă a ajutorului trebuie însoțită de o creștere calitativă, cu alte cuvinte, eficacitatea ajutorului trebuie îmbunătățită prin intermediul celor trei C - coordonare, complementaritate, coerență - precum și prin reducerea costurilor de tranzacție a ajutorului, îmbunătățirea previzibilității și durabilității mecanismelor de ajutor, crescând viteza în oferirea ajutorului, deblocarea și mai mare a ajutorului, găsirea de soluții pentru datoriile nesustenabile, promovarea unei bune guvernări, combaterea corupției și creșterea capacității de absorbție a destinatarilor ajutorului”;

N.  întrucât un flux de ajutor previzibil și pe termen lung ar putea contribui direct și în mod eficace la realizarea concretă a strategiilor de eliminare a sărăciei, definite în cadrul ODM;

O.  întrucât, în pofida angajamentelor luate la Monterey (2002), Gleneagles (2005), Paris (2005) și la Accra (2008) în vederea îmbunătățirii cantității și calității ajutorului pentru dezvoltare, mai multe state membre ale Uniunii Europene nu acordă întotdeauna tot ajutorul promis, iar atunci când este furnizat, o parte a acestui ajutor se dovedește a fi inadecvat;

P.   întrucât se pare că în 30% din cazuri se înregistrează întârzieri în furnizarea ajutorului bugetar furnizat de către Comisie din motive de birocrație excesivă a procedurilor administrative;

Q.  întrucât lipsa de previzibilitate a ajutorului bugetar rezultă mai ales din caracterul anual al majorității condițiilor de acordare a acestui ajutor, iar această lipsă de previzibilitate nu servește întotdeauna țărilor beneficiare în cheltuirea ajutorului înainte ca acesta să fie oferit efectiv și fără a ști cu certitudine dacă se va întâmpla acest lucru vreodată;

R.   întrucât această lipsă de previzibilitate a ajutorului european pentru dezvoltare afectează atât țările beneficiare care au o anumită siguranță juridică și un mediu stabil de reglementare;

S.   întrucât Comisia este primul donator multilateral de ajutor pentru dezvoltare, fiind și unul din primii donatori de ajutor bugetar, și întrucât Comisia a recurs din ce în ce mai mult la acest tip de ajutor în ceea ce privește o cincime din ajutorul oferit în ultimii ani;

T.   întrucât, deși ajutorul bugetar constituie deja unul din instrumentele care permit îmbunătățirea ajutorului Uniunii, acesta ar fi mai benefic dacă ar fi mai previzibil și acordat pe termen mai lung;

U.  întrucât ajutorul bugetar furnizat în prezent de către Comisie este în mod general programat pentru o perioadă de trei ani, iar pentru anumite agenții, pentru un an;

V.  întrucât propunerea de contract ODM nu are implicații bugetare și întrucât contractul ODM nu constituie un instrument nou, ci o modalitate de implementare a instrumentelor existente,

W. întrucât, în momentul de față, nu este clar statutul documentului Comisiei privind contractele ODM;

X.  întrucât Comisia consideră că a venit momentul ca, în cazul ODM, să se aplice conceptul de contract corelat cu rezultate tangibile în locul verificării anuale a condiționalităților tradiționale ale fiecărui donator;

Y.  întrucât termenii contractului presupun o angajare financiară care garantează o mai mare predictibilitate din partea țării care oferă ajutorul, în schimbul unei angajări mai susținute din partea țărilor beneficiare, în ceea ce privește rezultatele concrete care se pot aștepta;

Z.   întrucât Comisia a prevăzut încheierea unei serii de contracte ODM pentru o perioadă de 6 ani sau până la sfârșitul celui de al zecelea FED;

AA. întrucât propunerea Comisiei de a încheia contracte pentru o perioadă de 6 ani depășește tendința actuală a altor țări care se împrumută la nivel mondial;

AB. întrucât apelul făcut de Comisie statelor membre pentru cofinanțarea contractelor ODM în cadrul contribuțiilor adiționale la FED, făcute în mod voluntar;

AC. întrucât contractele ODM, referitoare la instrumentul de ajutor bugetar general, elaborate pe baza criteriilor stabilite în cadrul Acordului de la Cotonou, nu necesită nicio modificare privitoare la deciziile legate de programele în curs de desfășurare și de diferențele dintre modalitățile de aplicare a ajutorului bugetar, iar contractele ODM nu presupun constituirea unui instrument financiar nou și se bazează în continuare pe dispozițiile în materie de ajutor bugetar conținute în acordul de la Cotonou, și întrucât contractele ODM rămân în general compatibile cu liniile directoare interne finalizate recent în materie de ajutor bugetar general;

AD. întrucât criteriile de eligibilitate pentru contractele ODM includ și respectarea articolului 9 al Acordului de la Cotonou privind drepturile omului, principiile democratice și statul de drept;

AE. întrucât un ajutor bugetar eficient ar permite beneficiarilor să își finanțeze propriile strategii și programe concrete de îmbunătățire a serviciilor publice din sectoarele educației și sănătății;

AF. întrucât Comisia nu și-a respectat angajamentele de a include în mod sistematic deputații europeni și reprezentanții organizațiilor societății civile în dialogurile cu guvernele țărilor în curs de dezvoltare și întrucât se recunoaște în general că, în prezent, din motive de eficiență, dezvoltarea ar trebui să fie în întregime atât responsabilitatea guvernelor, cât și a parlamentelor și a organizațiilor societății civile din țările în curs de dezvoltare;

AG. întrucât Comisia a prevăzut că țările eligibile vor fi cele care au înregistrat rezultate satisfăcătoare la nivel macroeconomic și la cel al administrării bugetului în cadrul aplicării ajutorului bugetar, și întrucât, procedând astfel, Comisia s-a demarcat de alți furnizori de ajutor bugetar, cum ar fi FMI sau Banca Mondială, care impun numeroase condiții pentru a acorda ajutor, în contradicție cu principiul proprietății țării beneficiare;

AH. întrucât numeroase țări, care au nevoie urgentă de un ajutor mai substanțial și mai eficace pentru a-și accelera progresele în vederea atingerii ODM, nu îndeplinesc în momentul de față criteriile prevăzute de Comisie în vederea încheierii unui contract ODM;

AI. întrucât, în forma actuală, contractele ODM se adresează numai țărilor ACP;

AJ. întrucât ajutorul bugetar acordat de Comisie suferă de o gravă lipsă de transparență și de absorbție la nivelul țărilor sărace, iar acordurile de finanțare sunt rareori făcute publice;

AK.    întrucât principiul fundamental al ajutorului pentru dezvoltare este acela de oferi ajutor celor care au cea mai mare nevoie și acolo unde poate fi folosit în modul cel mai eficient,

AL. întrucât, de exemplu, în ceea ce privește Burkina Faso, nimeni nu cunoaște stadiul negocierilor în curs pentru un contract ODM între Burkina Faso și Comisie, și în momentul de față nu este disponibilă nicio informație referitoare la acest aspect pe pagina de internet a delegației Comisiei Europene în Burkina Faso;

AM. întrucât, în cadrul consensului european pentru dezvoltare, Uniunea s-a angajat să adopte o abordare bazată pe rezultate și pe utilizarea indicatorilor de performanță;

AN.    întrucât Comisie trebuie să coreleze în continuare ajutorul bugetar cu rezultatele înregistrate de către țările beneficiare în domeniul egalității între femei și bărbați și a promovării drepturilor femeii;

AO.    întrucât în materie de ajutor bugetar, au fost deja încheiate acorduri între Comisie și Burkina Faso (2005-2008), Etiopia (2003-2006), Ghana (2007-2009), Kenya (2004-2006), Madagascar (2005-2007), Malawi (2006-2008), Mali (2003-2007), Mozambic (2006-2008), Tanzania (2006-2008), Uganda (2005-2007) și Zambia (2007-2008);

AP. întrucât există 650 de milioane de persoane cu handicap, din care 80% trăiesc în țările în curs de dezvoltare, iar unul din 5 dintre aceștia trăiește într-o sărăcie extremă; întrucât aceste persoane reprezintă unul din cele mai mari grupuri de excluși și săraci, fiind afectați de discriminare multiplă și având rareori acces la educație și îngrijire medicală;

AQ.    întrucât în conformitate cu obligațiile generale și mai ales cu articolul 32 al Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, părțile semnatare sunt obligate să țină seama de handicap în cadrul cooperării pentru dezvoltare;

AR. întrucât ODM nu vor fi realizate până în 2015 dacă nu se acordă atenția cuvenită includerii și participării persoanelor cu handicap;

AS. întrucât se are în vedere raportul cu privire la punerea în aplicare a Parteneriatului Africa-UE din 22 noiembrie 2008, și mai ales a alineatului 37, care subliniază lipsa flagrantă de acțiuni în favoarea persoanelor handicapate în eforturile depuse în vederea realizării ODM,

Obiectivele Mileniului - Cooperarea pentru dezvoltare

1. reafirmă că ajutorul pentru dezvoltare trebuie să se bazeze pe necesități și performanță și că politica de ajutor pentru dezvoltare trebuie să fie concepută în parteneriat cu țările beneficiare;

2. reafirmă că, pentru îndeplinirea ODM, țările donatoare trebuie să-și respecte toate angajamentele și să îmbunătățească calitatea ajutorului pe care îl oferă;

3. insistă asupra necesității dezvoltării de mecanisme noi pentru un ajutor care să fie mai previzibil și mai puțin volatil;

4  reamintește obiectivul Declarației de la Abuja, fixat la 15% din bugetul național alocat sectorului de sănătate, și obiectivul Campaniei mondiale pentru educație, fixat la 20% din bugetul național alocat sectorului educației;

Sectoare prioritare

5. solicită Comisiei să continue să coreleze ajutorul din sectoarele sănătății și educației, mai ales în ceea ce privește asistența medicală de bază și educația primară, cu rezultatele înregistrate în aceste sectoare, în special cel al asistenței medicale de bază și al educației primare; cere, de asemenea, Comisiei să precizeze importanța pe care o va acorda performanțelor înregistrate în aceste sectoare, raportate la un ansamblu mai complet de indicatori, și modul în care intenționează să evalueze progresele înregistrate în aceste domenii;

Eficacitatea ajutorului - Stabilitate și previzibilitate

6. solicită Comisiei să îmbunătățească previzibilitatea ajutorului bugetar prin intermediul aplicării contractelor ODM și prin extinderea aplicării principiilor ce derivă din aceste contracte la un număr mai mare de țări, precum și prin intermediul ajutorului bugetar sectorial;

7. reamintește Comisiei necesitatea de a opera reduceri semnificative ale întârzierilor inutile, datorate caracterului excesiv de greoi al procedurilor sale administrative;

8. solicită guvernelor țărilor în curs de dezvoltare să crească cheltuielile în materie de sănătate la 15% din bugetul național, în conformitate cu recomandările din Declarația de la Abuja, precum și cheltuielile în materie de sănătate la 20% din bugetul național după cum se preconizează în Campania mondială pentru educație;

Ajutorul bugetar

9. solicită Comisiei să garanteze niveluri ridicate ale cheltuielilor sub forma ajutorului bugetar, urmărind mai ales creșterea ajutorului bugetar în sectorul social al țărilor ACP, și să crească ajutorul bugetar sectorial în celelalte regiuni;

Contractele ODM

10. constată cu interes că propunerea de contracte ODM a Comisiei prevede un nivel minim garantat al ajutorului (70% din angajamentul total) pentru țările eligibile;

11. își exprimă totuși dezamăgirea că documentul cu privire la contractele ODM nu specifică nici un calendar pentru aplicarea acestor contracte, care au fost concepute în principal pentru a fi derulate pe o perioadă de șase ani în cadrul celui de al zecelea FED, și solicită așadar Comisiei să prezinte un calendar precis;

12. constată că un contract ODM are ca obiectiv principal contribuția la îmbunătățirea eficacității ajutorului și la accelerarea îndeplinirii ODM pentru țările care au cea mai mare nevoie de aceasta;

13. solicită Comisiei să adopte un comunicat prin care să concretizeze inițiativa contractului ODM și să extindă această inițiativă la țările nemembre ACP care îndeplinesc condițiile de eligibilitate;

Parlamentele și societatea civilă - Asimilarea- Transparența

14. cere Comisiei și țărilor beneficiare să urmărească implicarea parlamentelor lor și a societății civile, inclusiv a organizațiilor care se ocupă de persoanele cu handicap, în toate etapele dialogului pe tema ajutorului bugetar, inclusiv elaborarea, aplicarea și evaluarea programului stabilit în contractele ODM;

15. subliniază că donatorii, în locul impunerii unor condiții stricte pentru beneficiari, ar trebui să se preocupe de promovarea bunei guvernanțe, a democrației și a stabilității în țările beneficiare, prin criterii transparente stabilite în parteneriat cu aceste țări;

16. este de opinie că, în interesul promovării transparenței, condițiile de plată a tranșei variabile a ajutorului ar trebui să se bazeze pe rezultate, în măsura în care acest fapt ar încuraja donatorii și beneficiarii să analizeze impactul real al banilor cheltuiți și ar contribui la îmbunătățirea transparenței utilizării fondurilor publice;

17. invită Comisia să monitorizeze periodic rezultatele programelor sale și să transmită aceste rezultate și Parlamentului;

18. recomandă Comisiei să depună eforturi în vederea consolidării dialogului între donatori și beneficiari, în special pentru a identifica nevoile reale și domeniile în care ajutorul este necesar;

19. solicită ca Adunarea parlamentară mixtă ACP-UE (APP) să se implice mai activ în definirea priorităților, în negocierea contractelor ODM, precum și în toate celelalte etape ale procesului;

Criterii de selecție - creativitate și flexibilitate

20. solicită Comisiei Europene să condiționeze acordarea ajutorului bugetar de rezultatele obținute în ceea ce privește buna guvernare și transparența, dar și în ceea ce privește protecția și respectarea drepturilor omului, mai ales în cazul celor mai sărace și mai marginalizate persoane, cum ar fi persoanele cu handicap, minoritățile, femeile și copiii, și să se asigure ca ajutorul bugetar nu este cheltuit pentru alte sectoare decât cele definite în contractul ODM;

21. reafirmă că programele indicative nominale ar trebui să fie stabilite în colaborare cu parlamentele țărilor implicate, de către APP și societatea civilă;

22. constată că propunerea cu privire la ODM nu menționează care țări vor fi vizate în cadrul primei runde de contracte ODM; și constată că în forma actuală, contractele ODM vizează numai țările ACP:

23. deplânge faptul că politica Uniunii de ajutor bugetar pentru țările în curs de dezvoltare este supusă din ce în ce mai mult condițiilor impuse de FMI, pentru a obține un ajutor de dezvoltare din partea Uniunii; consideră, de asemenea, că această condiționalitate este în contradicție cu politica țărilor beneficiare în ceea ce privește principiul asimilării;

24. atrage atenția asupra necesității dezvoltării și a altor demersuri de ajutor bugetar pentru țările care nu sunt eligibile pentru contractele ODM și mai ales pentru țările care traversează situații dificile; subliniază că este evident că țările care traversează situațiile cele mai dificile sunt în imposibilitatea de a îndeplini criteriile actuale de eligibilitate;

25. recomandă punerea la dispoziție a contractelor ODM și pentru țările acoperite de DCI;

26. solicită Comisiei să ofere explicații clare cu privire la modul în care a prevăzut combinarea contractelor ODM propuse cu alte modalități de distribuție a ajutorului;

27. avertizează în legătură cu pericolul pe care îl reprezintă recurgerea nenuanțată și într-o manieră excesivă la contractele ODM, care vor fi percepute ca un mod unic de distribuție cu adevărat eficace a ajutorului, și îndeamnă Comisia să aleagă mecanisme de distribuție a ajutorului mai bine adaptate fiecărei situații în parte;

28. solicită Comisiei să consolideze capacitatea parlamentelor țărilor beneficiare de a se implica în procesul bugetar și capacitatea parlamentelor și a societății civile de angajare în elaborarea de politici naționale, oferind un mai mare suport financiar și insistând asupra acestei participări în dialogurile politice cu țările beneficiare și concentrându-se asupra indicatorilor de gestionare a finanțelor publice care au ca scop îmbunătățirea responsabilizării guvernelor față de proprii cetățeni.

Evaluare - Indicatori de performanță

29. solicită Comisiei ca, în colaborare cu țările partenere, să asocieze fiecărui contract ODM o serie de indicatori de performanță pentru a evalua progresul înregistrat în executarea contractului, iar aceste indicatoare ar trebui să măsoare, de asemenea, incluziunea persoanelor și a copiilor cu handicap;

Dimensiunea de gen

30. atrage atenția Comisiei asupra faptului că ar trebui în mod imperios să își coreleze în continuare ajutorul bugetar cu rezultatele din țările beneficiare în ceea ce privește egalitatea între femei și bărbați și promovarea drepturilor femeilor și solicită ca indicatorii de performanță să fie consolidați în acest domeniu în cadrul contractelor ODM astfel încât să se extindă și la alte sfere cum ar fi drepturile femeilor și drepturile persoanelor cu handicap; solicită Comisiei să consolideze indicatorii de performanță de gen corelați cu ajutorul bugetar, lărgindu-le sfera de aplicare și la: drepturile persoanelor cu handicap, precum și drepturile femeii, în special promovarea accesului tuturor femeilor la informații și la serviciile globale de sănătate sexuală și a reproducerii, îmbunătățirea accesului și consolidarea recursului la metodele de planificare familială, promovarea susținută a educației și a emancipării femeilor, precum și combaterea discriminărilor și lupta pentru egalitatea între sexe;

0 0

0

31. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, Consiliului ACP, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și țărilor ACP.

EXPUNERE DE MOTIVE

În 2005, Comisia Europeană a constatat în mod oficial ineficacitatea crescută a UE în ceea ce privește maniera de cooperare cu partenerii acesteia din țările în curs de dezvoltare. Printre numeroasele motive care au dus la această situație, se pot menționa procedurile administrative extrem de greoaie, o lipsă totală de coordonare între partenerii europeni sau chiar impunerea obligației țărilor partenere de a adopta strategii de dezvoltare la care nu au fost asociate.

S-au făcut pași importanți pentru o mai bună eficacitate a cooperării europene, dar există piedici mari, în special în cadrul statelor membre care au un rol major în această privință; cu toate acestea, sunt necesare în continuare eforturi considerabile. De exemplu, accesul la îngrijiri medicale și la educație primară reprezintă un adevărat vis pentru milioane de persoane din întreaga lume și în special pentru femei. În fiecare zi, 72 de milioane de copii, mai ales fete, nu merg la școală. În fiecare minut o femeie moare datorită complicațiilor legate de sarcină sau în timpul nașterii, iar la fiecare trei secunde un copil moare în urma unei boli pe care un medic ar putea să o prevină.

Accesul la îngrijiri medicale și la educație primară constituie totuși un drept al omului a cărui punere în aplicare cade în responsabilitatea guvernelor. În cursul ultimilor zece ani, mai multe guverne ale țărilor în curs de dezvoltare au depus eforturi extraordinare în acest sens, dar acestea nu dispun pur și simplu de resursele necesare atingerii acestui obiectiv.

Între timp, Africa sub-sahariană rămâne regiunea în care situația este, de departe, cea mai catastrofală și, dacă lucrurile continuă în acest ritm, situația riscă să persiste foarte mulți ani de acum încolo. Aproape jumătate dintre africani trăiesc cu mai puțin de 0,78 euro (un dolar) pe zi, trei sferturi dintre victimele SIDA sunt africani și aproximativ 42% din populația Africii nu are acces permanent la apă potabilă. Dincolo de Africa sub-sahariană, grupul țărilor în curs de dezvoltare, partenere ale Uniunii Europene, au nevoie urgentă de o cooperare publică pentru dezvoltare mai eficientă.

Ajutorul bugetar reprezintă unul din instrumentele acestei cooperări care, în anumite condiții, permite furnizarea unei asistențe mai previzibile și pe termen mai lung, în cadrul bugetelor țărilor beneficiare, în special în scopul finanțării îngrijirilor medicale, educației, precum și al altor domenii de acțiune prioritare. În privința acestui tip de asistență, Comisia Europeană este unul dintre principalii donatori.

În acest context, și pentru a răspunde provocărilor în ceea ce privește previzibilitatea ajutorului, Comisia Europeană a avut în vedere încheierea unor „contracte pentru Obiectivele mileniului”, a contractelor pe care a preconizat să le lanseze într-un anumit număr de țări la începutul punerii în aplicare a FED 10 și care vor avea drept obiective principale angajarea fondurilor pe o perioadă de 6 ani, punerea în aplicare a unei monitorizări anuale care să pună accentul pe rezultatele înregistrate, în special în materie de sănătate și educație și deschiderea unui dialog consolidat cu țările beneficiare.

Raportorul amintește faptul că Parlamentul European solicită de mult timp acordarea unei atenții sporite în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare a Comunității Europene (bugetul comunitar) pentru sectorul sănătății de bază și al învățământului primar. Încă de la începutul anului 2000,instituția a solicitat în mod sistematic, în cadrul negocierilor bugetare și în observațiile acestuia cu ocazia descărcării bugetare, ca cel puțin 20% din mijloacele financiare ale Comunității să fie investite în aceste sectoare. Din nefericire, acest lucru este departe de a se întâmpla: conform calculelor Parlamentului în cadrul descărcării bugetare pentru 2007, au fost investite în aceste sectoare mai puțin de 7% din bugetul comunitar pentru cooperare pentru dezvoltare. Parlamentul salută declarația Comisiei care, în cadrul negocierilor pentru regulamentul de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (ICD), s-a angajat să garanteze că „până în 2009, un procent de referință de 20% din ajutorul pe care îl alocă în cadrul programelor naționale cuprinse în ICD va fi destinat învățământului primar și secundar și îngrijirilor medicale de bază, prin intermediul proiectelor, al programelor și al ajutoarelor bugetare legate de aceste sectoare” și sugerează că lărgirea domeniului de aplicare a contractului ODM la țările cuprinse în ICD este un mijloc excelent care să permită Comisiei atingerea acestui obiectiv.

Cu toate că pare întrutotul interesantă și de dorit pentru țările în curs de dezvoltare, această inițiativă a Comisiei ridică însă o serie de întrebări care necesită răspunsuri clare. De exemplu, este cazul criteriilor stabilite pentru a permite unei țări în curs de dezvoltare să solicite încheierea acestui tip de contract. În plus, Comisia nu a publicat până în prezent nicio comunicare oficială privind această inițiativă, ba mai mult, în afara informațiilor de bază difuzate pe site-ul web al Comisiei, nu există în prezent decât un document intern de referință. De asemenea, este cazul duratei de viață a acestei inițiative și, la modul mai general, al condițiilor sale de implementare.

Deși cuprinde multe aspecte pozitive, cum ar fi faptul de a fi asociată rezultatelor înregistrate în materie de sănătate și educație sau de a fi, în general, programată pentru trei ani, asistența bugetară a Comisiei Europene este departe de a fi perfectă. Mai întâi, nu exclude anumite condiții cu efect negativ asupra dezvoltării țărilor beneficiare. În realitate, faptul că, în general, Comisia – ca și majoritatea furnizorilor de asistență – nu alocă un ajutor bugetar decât țărilor care au pus în aplicare un program al FMI reprezintă un aspect cu adevărat problematic, din moment ce astfel de programe pot să limiteze capacitatea guvernului de a investi în dezvoltare, având în vedere fixarea unor obiective excesive în materie de inflație și de deficite bugetare.

Apoi, deși Comisia optează pentru o asistență bugetară pe termen lung, nimic nu garantează că acesta va ameliora previzibilitatea pe termen scurt și va simplifica procedurile birocratice care generează foarte frecvent întârzieri importante în ceea ce privește plățile.

În sfârșit, asistența bugetară a Comisiei suferă de o gravă lipsă de transparență și de absorbție la nivelul țărilor și al populației în cauză. Acordurile de finanțare nu sunt făcute publice decât foarte rar, iar Comisia nici nu include în mod sistematic organizațiile societății civile și parlamentarii în cadrul dialogurilor sale cu guvernele țărilor în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, există în prezent un consens general potrivit căruia, din motive de eficacitate, dezvoltarea nu trebuie să se afle în întregime și exclusiv sub controlul guvernelor, ci și la îndemâna cetățenilor țărilor în curs de dezvoltare.

Prin urmare, proiectul privind contractele ODM nu va putea să constituie, în realitate, o oportunitate pozitivă de ameliorare a eficacității cooperării europene decât în condițiile unei precizări foarte clare a principiilor sale, precum și a condițiilor de eligibilitate, de aplicare și de evaluare.

• [1]  Texte adoptate, P6_TA(2007)0274.
• [2]  JO C 46, 24.2.2006, p. 1.
• [3]  Texte adoptate la acea dată, P6_TA(2008)0420
• [4]  A/Conf.212/L.1/Rev1 din 9 decembrie 2008.
• [5]  Texte adoptate la acea dată, P6_TA(2008)0237.
• [6]  Texte adoptate la acea dată, P6_TA(2007)0483.
• [7]  JO C 293 E, 02.12.2006, p. 396.
• [8]  Texte adoptate la acea dată, P6_TA(2008)0406.
• [9]  Publicat în engleză de către Comisie în ianuarie 2007, AIDCO - DEV - RELEX.
• [10]  Document de referință DAC, volumul 2, 2006.
• [11]  JO C 249, 7.10.2005, p. 1.
• [12]  IDD și asociații, mai 2006.
• [13]  JO C 290 E, 29.11.2006, p. 396.
• [14]  JO C 290 E, 29.11.2006, p. 396, punctul 6.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	17.2.2009
Rezultatul votului final	+: –: 0:	23 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Alessandro Battilocchio, Thijs Berman, Thierry Cornillet, Alexandra Dobolyi, Fernando Fernández Martín, Alain Hutchinson, Romana Jordan Cizelj, Filip Kaczmarek, Glenys Kinnock, Maria Martens, Gay Mitchell, Luisa Morgantini, José Javier Pomés Ruiz, José Ribeiro e Castro, Toomas Savi, Frithjof Schmidt, Jürgen Schröder, Feleknas Uca
Membri supleanți prezenți la votul final	Miguel Angel Martínez Martínez, Manolis Mavrommatis, Renate Weber, Gabriele Zimmer
Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final	Emilio Menéndez del Valle