RAPORT referitor la ancheta privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală

16.11.2017 - (2017/2013(INI))

Comisia de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a dreptului Uniunii și administrări defectuoase în aplicarea acestuia în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală
Raportori: Petr Ježek, Jeppe Kofod

Erată/AddendumSelectareERR01

• ERR01 (PDF - 502 KB)
• ERR01 (DOC - 54 KB)

CONCLUZII

ale anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală

Comisia pentru anchetarea spălării de bani, a evitării sarcinilor fiscale și a evaziunii fiscale

–  având în vedere articolul 226 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 116 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Decizia 95/167/CE, Euratom, CECO a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 19 aprilie 1995 privind modalitățile de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European[1],

–  având în vedere Decizia Parlamentului European din 8 iunie 2016 privind constituirea unei Comisii de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a dreptului Uniunii și administrări defectuoase în aplicarea acestuia în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală, precum și competențele, componența și mandatul comisiei[2],

–  având în vedere dezvăluirile Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), privind utilizarea societăților offshore, care au devenit cunoscute drept dosarul „Panama Papers”,

–  având în vedere Rezoluția referitoare la Agenda de acțiune de la Addis Abeba, adoptată la 27 iulie 2015 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului[3],

–  având în vedere Directiva 2006/70/CE a Comisiei din 1 august 2006 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește definiția „persoanelor expuse politic” și criteriile tehnice de aplicare a procedurilor simplificate de precauție privind clientela, precum și de exonerare pe motivul unei activități financiare desfășurate în mod ocazional sau la scară foarte limitată[4],

–  având în vedere planul de acțiune al Comisiei care vizează consolidarea luptei împotriva finanțării terorismului, prezentat în februarie 2016,

–  având în vedere Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei[5],

–  având în vedere Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE[6],

–  având în vedere Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE[7],

–  având în vedere Directiva 2014/107/UE a Consiliului din 9 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal[8],

–  având în vedere Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului[9],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 537/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public și de abrogare a Deciziei 2005/909/CE a Comisiei[10],

–  având în vedere Directiva 2014/56/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2006/43/CE privind auditul legal al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare consolidate[11],

–  având în vedere Directiva 2012/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2012 de modificare a Directivei 89/666/CEE a Consiliului și a Directivelor 2005/56/CE și 2009/101/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește interconectarea registrelor centrale, ale comerțului și ale societăților[12],

–  având în vedere Recomandarea 2012/771/UE a Comisiei din 6 decembrie 2012 privind măsuri menite să încurajeze țările terțe să aplice standarde minime de bună guvernanță în chestiuni fiscale[13] și Recomandarea 2012/772/UE a Comisiei din 6 decembrie 2012 privind planificarea fiscală agresivă[14],

–  având în vedere rezoluțiile sale din 25 noiembrie 2015[15] și din 6 iulie 2016[16] referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2015 conținând recomandări adresate Comisiei privind favorizarea transparenței, a coordonării și a convergenței în politicile de impozitare a societăților în Uniune[17],

–  având în vedere exercițiul de cartografiere a Platformei unităților de informații financiare din UE și analiza lacunelor în ceea ce privește competențele unităților de informații financiare din UE și obstacolele cu care se confruntă acestea în obținerea și schimbul de informații (15 decembrie 2016),

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei din 16 mai 2005 privind prevenirea terorismului (Convenția de la Varșovia),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 ianuarie 2016 către Parlamentul European și Consiliu privind o strategie externă pentru impozitarea eficace (COM(2016)0024),

–  având în vedere Raportul din 7 martie 2017 al Comisiei pentru afaceri economice și monetare și al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne[18] din cadrul Parlamentului referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului și de modificare a Directivei 2009/101/CE [(COM(2016)0450 – C8 0265/2016 – 2016/0208(COD)],

–  având în vedere Raportul OCDE intitulat „Îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile fiscale și autoritățile de combatere a spălării banilor: accesul administrațiilor fiscale la informațiile deținute de unitățile de informații financiare în scopul procedurilor penale și civile”, publicat la 18 septembrie 2015,

–  având în vedere raportul final al Proiectului „ECOLEF”, publicat în februarie 2013, privind eficiența economică și juridică a politicii de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, finanțat de DG Afaceri Interne a Comisiei Europene (JLS/2009/ISEC/AG/087);

–  având în vedere Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (propunerea privind raportarea pentru fiecare țară în parte),

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal în legătură cu modalitățile transfrontaliere raportabile [COM(2017)0335],

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Consiliului privind o bază fiscală comună a societăților [COM(2016)0685)],

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) (COM(2016)0683),

–  având în vedere Convenția multilaterală a OCDE din iunie 2017 privind punerea în aplicare a unor măsuri legate de tratatul fiscal în scopul prevenirii erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor,

–  având în vedere Studiul final al ONU din 15 ianuarie 2015 privind fluxurile financiare ilicite, drepturile omului și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, realizat de un expert independent, cu privire la efectele datoriei externe și ale altor obligații financiare internaționale ale statelor asupra exercitării depline a tuturor drepturilor omului, în special a drepturilor economice, sociale și culturale,

–  având în vedere Raportul din 22 mai 2014 al Raportorului special al ONU pentru sărăcia extremă și drepturile omului, Magdalena Sepúlveda Carmona,

–  având în vedere articolul 198 din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 8 iunie 2016, Parlamentul European a constituit o comisie de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a dreptului Uniunii și administrări defectuoase în aplicarea acestuia în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală (Comisia PANA);

B.  întrucât o „încălcare” presupune existența unei conduite ilegale, mai precis a unei acțiuni sau omisiuni care contravine legii, din partea instituțiilor sau organelor Uniunii sau a statelor membre atunci când pun în aplicare legislația Uniunii;

C.  întrucât „administrarea defectuoasă” înseamnă administrarea necorespunzătoare sau incorectă care are loc, de exemplu, atunci când o instituție nu respectă principiile bunei administrări și întrucât unele exemple de administrare defectuoasă ar fi neregulile și omisiunile administrative, abuzul de putere, darea și luarea de mită, inechitatea, procedurile nelegale, funcționarea defectuoasă sau incompetența, discriminarea, întârzierile care pot fi evitate, refuzul de a transmite informații sau netransmiterea lor, neglijența și alte deficiențe care reflectă o funcționare defectuoasă în aplicarea legislației Uniunii în orice domeniu care intră sub incidența acestei legislații;

D.  întrucât „spălarea banilor” presupune ascunderea de fonduri ilicite, inclusiv prin intermediul rețelelor criminale internaționale, pentru a disimula proveniența veniturilor obținute ilegal, astfel încât să se creeze impresia că aceste venituri provin din surse legale; întrucât aceste infracțiuni sunt cunoscute ca infracțiuni premergătoare spălării de bani, printre care se află și infracțiunile fiscale, conform recomandărilor din 2012 ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și celei de a 4-a Directive privind combaterea spălării banilor (Anti-Money Laundering Directive – AMLD), care se aplică începând cu 26 iunie 2017;

E.  întrucât Agenda europeană pentru securitate din aprilie 2015 a subliniat necesitatea de a se lua în considerare legătura dintre terorism și crima organizată, evidențiind faptul că criminalitatea organizată alimentează terorismul prin diverse canale, printre care furnizarea de arme, finanțarea prin contrabandă cu droguri și infiltrarea piețelor financiare;

F.  întrucât comisia a fost constituită după publicarea așa-numitelor „Panama Papers”; întrucât dosarul „Panama Papers” reprezintă cea mai importantă scurgere de informații privind spălarea banilor, evitarea obligațiilor fiscale și evaziunea fiscală până în prezent; întrucât scurgerile de informațiile confidențiale, în volum de 2,6 terabyți, de la Mossack Fonseca, care este un cabinet de avocatură și o societate fiduciară autorizată, cuprind 11,5 milioane de documente și reprezintă mai multe date decât toate datele combinate din Wikileaks (2010), Offshore Leaks (2013), Luxleaks (2014) și Swissleaks (2015);

G.   întrucât dosarul „Panama Papers” a putut fi publicat în urma unor anchete aprofundate desfășurate de jurnaliști de la 107 de organizații mass-media din 80 de țări reuniți în Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), care au analizat documente ce conțineau detalii privind activitatea companiei Mossack Fonseca, utilizând programe informatice de ultimă generație pentru a prelucra volumul foarte mare de date dezvăluite;

H.  întrucât dosarul „Panama Papers” ilustrează importanța unei prese libere și a jurnalismului de investigație, precum și rolul avertizorilor în democrațiile funcționale, elemente pe care Parlamentul European le prețuiește ca surse importante de informații și factori indispensabil pentru promovarea integrității, transparenței și a răspunderii atât în instituțiile publice, cât și în cele private;

I.  întrucât activitatea avertizorilor legată de interesele financiare ale Uniunii poate fi definită ca divulgarea sau raportarea abuzurilor, inclusiv, dar nu numai, a corupției, a fraudei, a conflictelor de interese, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, a spălării banilor, a infiltrării de către criminalitatea organizată și a actelor care disimulează aceste fapte;

J.  întrucât raportarea de către avertizori a informațiilor referitoare la practicile care ar putea amenința sau prejudicia interesul public se realizează în temeiul libertății lor de exprimare și de informare, aceste două libertăți fiind consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE, și cu un puternic simț al responsabilității și moralității civice; întrucât avertizorii își riscă adesea siguranța personală, care este protejată în temeiul articolului 6 din Carta drepturilor fundamentale;

K.  întrucât este esențial să se asigure sancționarea în mod corespunzător a oricăror represalii împotriva avertizorilor, deoarece, potrivit OCDE, peste o treime dintre organizațiile care dețin un mecanism de raportare nu au o politică scrisă privind protejarea de represalii a avertizorilor sau nu au cunoștință despre o asemenea politică;

L.  întrucât, de exemplu, Comisia a declarat în comunicarea sa din 5 iulie 2016 că protecția avertizorilor atât în sectorul public, cât și în cel privat contribuie la corectarea gestiunii defectuoase și a neregulilor, inclusiv a corupției transfrontaliere, subliniind că aceasta din urmă privează autoritățile fiscale europene de venituri fiscale legitime;

M.  întrucât este important să se sublinieze faptul că majoritatea companiilor și a persoanelor fizice respectă legea; întrucât este esențial, prin urmare, ca activitățile ilegale să fie dezvăluite, iar breșele să fie închise, fără a crea o povară inutilă pentru contribuabilii care respectă legea;

N.  întrucât scurgerile de date din dosarul „Panama Papers” conțin înregistrări confidențiale referitoare la 213 634 de societăți offshore, împreună cu numele a doisprezece actuali și foști șefi de state, aproape 200 de politicieni din întreaga lume și o serie de personalități din diverse domenii de activitate; întrucât Mossack Fonseca a constituit și a gestionat aceste societăți offshore între anii 1970 și 2015, iar în momentul în care aceste date au fost divulgate mai erau încă active 55 728 de entități; întrucât marea majoritate a entităților care mai erau active (aproximativ 90%) își aveau sediul pe Insulele Virgine Britanice, în Panama și în Seychelles;

O.  întrucât o pătrime din stocurile de ISD din lume se află în două state membre, Țările de Jos și Luxemburg[19]; întrucât, potrivit statisticilor disponibile, Țările de Jos sunt statul membru cu cel mai mare număr de societăți fictive din UE;

P.  întrucât, cu o cotă de aproximativ 5%-10% din piața activităților secretizate în zone offshore și cu entități înregistrate în 21 de jurisdicții[20], Mossack Fonseca nu este cea mai mare societate care desfășoară activități de secretizare în zone offshore; întrucât aceasta indică faptul că dosarul „Panama Papers” ar putea reprezenta doar vârful aisbergului;

Q.   întrucât potrivit estimărilor Europol dosarul „Panama Papers” reprezintă doar 0,6% din numărul total de cazuri de spălare de bani înregistrate anual;

R.  întrucât Comisia Parlamentului pentru anchetarea cazului „Panama Papers” (PANA) a convocat reuniuni, a desfășurat misiuni de anchetă și a comandat studii în vederea unei cercetări mai aprofundate, dincolo de practicile consemnate în dosarul „Panama Papers”[21];

S.  întrucât frauda fiscală și evaziunea fiscală constituie activități ilegale care constau în sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, în timp ce „evitarea sarcinilor fiscale” constă în utilizarea necorespunzătoare sau îndoielnică a regimurilor fiscale pentru a reduce sau a evita obligațiile fiscale, adesea încălcându-se cel puțin spiritul legii la care se face trimitere pentru a recuza acuzațiile de nelegalitate[22]; întrucât planificarea fiscală agresivă constă în a profita de detaliile tehnice ale unui sistem fiscal sau de neconcordanțele dintre două sau mai multe sisteme fiscale, în scopul reducerii obligațiilor fiscale; întrucât dosarul „Panama Papers” a scos la iveală numeroase cazuri de utilizare a societăților offshore cu scopul vădit de a evita sau de a se sustrage de la obligațiile fiscale sau de a spăla bani; întrucât în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene[23] privind principiul abuzului de drept în materie de impozitare Curtea a hotărât că resortisanții unui stat membru nu pot încerca să profite în mod abuziv sau fraudulos de dispozițiile dreptului UE; întrucât mai multe state membre aplică conceptul de abuz de drept aspectelor fiscale[24];

T.  întrucât, ca urmare a scurgerilor de date din ultimii ani, a crescut considerabil gradul de cunoaștere a schemelor de spălare de bani, evaziune fiscală și fraudă fiscală și a corupției, aceste probleme devenind un subiect major de preocupare politică la nivel internațional, precum și o preocupare importantă a cetățenilor UE;

U.  întrucât soluționarea eficientă a acestor probleme necesită o mai mare coerență politică între politicile fiscale și alte forme de guvernanță economică, cum ar fi politicile comerciale și tratatele de arbitraj privind investițiile;

V.  întrucât nedeclararea și neimpozitarea veniturilor au ca rezultat reducerea veniturilor fiscale ale statelor membre și reprezintă o amenințare la adresa stabilității sistemului financiar[25]; întrucât evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale creează o concurență neloială, în special față de întreprinderile mici și mijlocii și companiile mari care nu utilizează structuri complexe; întrucât spălarea de bani, evitarea obligațiilor fiscale și evaziunea fiscală periclitează repartizarea corectă a veniturilor fiscale în statele membre și, prin urmare, denaturează concurența pe piața internă; întrucât evitarea masivă a obligațiilor fiscale de către persoane și întreprinderi cu venituri și averi considerabile nu doar penalizează contribuabilii de rând, finanțele publice și investițiile sociale, ci și amenință buna guvernare, stabilitatea macroeconomică, coeziunea socială și încrederea populației în instituții;

W.  întrucât taxa pe valoarea adăugată (TVA) este una dintre principalele surse de venituri în statele membre și, potrivit datelor disponibile, diferența globală dintre veniturile estimate din TVA și suma colectată efectiv (deficitul de încasare a TVA) se ridică la 159,5 miliarde de euro;

X.  întrucât 1,5 milioane de locuri de muncă ar fi putut fi susținute în Europa cu banii pierduți de autoritățile naționale din cauza pierderilor fiscale asociate cu dosarul „Panama Papers”[26];

Y.  întrucât autoritățile publice sunt responsabile pentru cadrul normativ și de supraveghere, precum și pentru impozitare; întrucât, prin intermediul reglementărilor, al registrelor de întreprinderi, al legislației fiscale și al supravegherii, autoritățile publice joacă un rol important în existența paradisurilor fiscale și a centrelor financiare offshore; întrucât, de fapt, aceste centre pot funcționa numai dacă guvernele creează condițiile necesare pentru aceasta;

Z.  întrucât structurile offshore care oferă regimuri preferențiale nu ar putea exista fără intervenția factorilor favorizanți și a intermediarilor, cum ar fi băncile, firmele de contabilitate, consultanții fiscali, administratorii de patrimoniu și avocații, atât în paradisurile fiscale, cât și în alte jurisdicții;

AA.  întrucât unele guverne și jurisdicții, inclusiv din UE, s-au specializat ori s-au implicat în crearea unor regimuri fiscale preferențiale care denaturează concurența în favoarea companiilor multinaționale și a persoanelor cu patrimoniu considerabil, care nu sunt efectiv prezente cu activități economice în aceste jurisdicții, ci sunt doar reprezentate de societăți fictive;

AB.  întrucât, spre deosebire de cazul LuxLeaks, presupusa implicare a persoanelor expuse politic (PEP) în activități posibil ilegale divulgate de dosarul „Panama Papers” poate conduce la situația în care unele guverne nu sunt dispuse să investigheze în mod corespunzător astfel de cazuri; întrucât în unele țări din afara UE care tolerează un grad redus de transparență și atunci când există suspiciuni cu privire la corupția funcționarilor guvernamentali, nu există niciun interes de a se lua măsuri ca răspuns la informațiile scoase la iveală în dosarul „Panama Papers”;

AC.  întrucât Comisia a făcut trimitere la unele estimări potrivit cărora pierderile anuale de venituri din cauza evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale se ridică la cel puțin 1 mie de miliarde EUR numai în cadrul Uniunii Europene[27]; întrucât această situație afectează în mod direct bugetele naționale și bugetul UE; AD.  întrucât suma totală a „pierderilor de finanțare a dezvoltării” din țările în curs de dezvoltare (adică veniturile fiscale pierdute și câștigurile reinvestite care sunt pierdute ca profit) se ridică la aproximativ 250 de miliarde de euro pe an;

AE.  întrucât, potrivit situației din 2014, din avuția privată totală existentă în lume, în valoare de 95,5 mii de miliarde USD, cel puțin 7,6 mii de miliarde nu erau documentate; întrucât 8% din avuția financiară privată de la nivel mondial sunt deținute în zone offshore, ceea ce duce la pierderi globale de venituri fiscale în valoare de 190 de miliarde USD pe an; întrucât, potrivit estimărilor, 2,6 mii de miliarde USD din avuția financiară privată din Europa sunt deținute în zone offshore, ceea ce duce la pierderi anuale de venituri fiscale în valoare de 78 de miliarde USD[28];

AF.  întrucât, potrivit unor estimări din 2011, 3,1 mii de miliarde USD se pierd la nivel mondial în fiecare an din cauza evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale de către marile companii multinaționale[29];

AG.  întrucât avocatul rus Serghei Magnițki a scos la iveală un caz proeminent de spălare de bani la nivel transnațional care are legătură cu dosarul „Panama Papers” și care a făcut obiectul unor investigații privind spălarea banilor în statele membre ale UE și în întreaga lume;

AH.  întrucât Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a solicitat îmbunătățirea cooperării internaționale în investigarea urmelor lăsate de fondurile provenite din rambursările fiscale frauduloase denunțate de dl Magnițki; întrucât autorii și beneficiarii crimelor comise împotriva lui Serghei Magnițki și a celor demascate de acesta nu au fost aduși în fața justiției;

AI.  întrucât se estimează că amploarea spălării de bani la nivel internațional reprezintă o cotă de 2%-5% din PIB-ul mondial; întrucât numărul cazurilor de spălare de bani se află în creștere, conform statisticilor publicate de Eurojust[30], iar pentru a se putea combate astfel de infracțiuni transnaționale este necesară coordonarea răspunsurilor din partea multor jurisdicții;

AJ.  întrucât mai multe state membre ale UE și țări și teritorii de peste mări (TTPM) figurează printre primele 100 de țări cu cele mai secrete practici[31]; întrucât Luxemburg și Germania se află pe locul 6 și, respectiv, pe locul 8;

AK.  întrucât pe baza dosarului „Panama Papers” s-a documentat și s-a făcut publică folosirea sistematică a unor practici ilegale, cum ar fi antedatarea de documente, și s-a scos în evidență încălcarea flagrantă a obligației elementare de diligență, inclusiv în cazul externalizării sarcinilor, din partea avocaților, administratorilor de patrimoniu și a altor intermediari vizați, lucru demonstrat, de exemplu, de faptul că se întrețin relații de afaceri cu întreprinderi ale căror directori nominali reprezintă până la 1 000 de societăți fictive sau care au decedat cu mai mulți ani în urmă;

AL.  întrucât dosarul „Panama Papers” indică, de asemenea, o neglijență flagrantă din partea guvernelor, a parlamentelor și a autorităților naționale și europene de a adopta acte legislative pentru combaterea spălării banilor și pentru controale fiscale și de a le aplica, această omisiune facilitând infracțiunile financiare;

AM.  întrucât statele membre au lansat în mod colectiv cel puțin 1 300 de anchete, audituri și investigații privind dezvăluirile din dosarul „Panama Papers”; întrucât statele membre au identificat mai mult de 3 000 de contribuabili și întreprinderi din UE care au legătură cu dosarul „Panama Papers”; întrucât, în ultimele 12 luni, aceasta a dus la recuperarea de către autoritățile naționale a zeci de milioane de dolari sau euro sub formă de impozite aplicate fondurilor nedeclarate anterior[32];

AN.  întrucât Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigații (ICIJ) a menționat în raportul său privind dosarul „Panama Papers” acțiunile la purtător, descriindu-le drept o modalitate de a proteja anonimatul proprietarilor de companii, ceea ce face mai dificilă identificarea proprietarilor efectivi ai societăților; întrucât titlurile de proprietate reală și efectivă pot fi transferate de la o parte la alta în condiții de anonimat deplin, fără urme și documente suplimentare; întrucât, prin acțiuni la purtător, o persoană fizică sau o entitate poate controla o societate, desfășurând simultan activități comerciale cu bani publici;

AO.  întrucât UE este lider mondial în lupta împotriva spălării banilor, a fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale; întrucât UE trebuie să-și mențină această poziție, adoptând în aceste domenii standarde și recomandări mai stricte decât cele internaționale, pentru a influența situația la nivel mondial;

1. Evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale

1.1. Structurile offshore

1.  ia act de faptul că există mai multe definiții cu privire la ceea ce constituie un centru financiar offshore (OFC), un paradis fiscal, un paradis al secretelor, o jurisdicție fiscală necooperantă sau o țară cu un risc ridicat în ceea ce privește spălarea de bani; constată faptul că tocmai absența unei definiții unice constituie unul dintre principalii factori care împiedică adoptarea unei legislații adecvate și eficace pentru combaterea fenomenelor de evitare a obligațiilor fiscale, evaziune fiscală și spălare de bani;

2.  reamintește că, în funcție de definiția aleasă a ceea ce constituie un centru financiar offshore, numărul acestor centre și volumul fondurilor deținute în zone offshore variază între 1 mie de miliarde și 21 de mii de miliarde USD[33];

3.  ia act de faptul că centrele financiare offshore prezintă, de obicei, următoarele caracteristici: 1) axarea activităților comerciale în principal pe nerezidenți; 2) cerințe financiare și de supraveghere reduse sau moderate și/sau cerințe minime privind publicarea de informații; 3) existența unor regimuri fiscale cu obligații reduse (neprecizate) sau inexistente[34]; 4) sisteme financiare cu active și pasive externe disproporționate față de intermedierea financiară internă; 5) existența unor avantaje fiscale foarte specifice și restricționate sau a anumitor practici administrative care oferă avantaje selective planificatorilor fiscali;

4.  observă că zonele economice libere (freeports) pot să constituie instalații de depozitare offshore, care favorizează spălarea de bani și comerțul neimpozitat cu bunuri de valoare; subliniază că OCDE a exprimat o opinie critică cu privire la zonele economice libere, și anume că spațiile de depozitare de acest tip ar putea fi utilizate pentru spălarea banilor, întrucât eludează normele internaționale privind transparența;

5.  salută faptul că serviciile Comisiei și Grupul de lucru pentru codul de conduită sunt în curs de a elabora „o listă comună a UE privind jurisdicțiile fiscale necooperante”;

6.   salută faptul că serviciile Comisiei au elaborat și actualizează cu regularitate lista UE a țărilor terțe cu grad ridicat de risc cu deficiențe strategice în regimurile lor de AML-CFT, care prezintă riscuri pentru sistemul financiar al Uniunii;

7.  ia act de faptul că cele două liste pot conține în unele cazuri aceleași țări, deși au obiective diferite, sunt bazate pe criterii diferite, utilizează procese diferite de selectare și produc consecințe diferite; consideră, cu toate acestea, că cele două liste ar trebui să se completeze reciproc pentru a asigura un grad ridicat de protecție a bazelor de impozitare ale statelor membre, integritatea sistemului financiar al UE și buna funcționare a pieței unice;

8.  ia act de faptul că unele proiecte gestionate de Banca Europeană de Investiții au implicat cabinetul de avocatură Mossack Fonseca, iar Comisia a blocat 18 proiecte în 2016, împiedicând 1 miliard de euro să ajungă în paradisuri fiscale;

9.  constată cu îngrijorare gradul ridicat de corelare dintre numărul de societăți fictive, deciziile fiscale și anumite jurisdicții fiscale și state membre ale UE;

1.2. Lista comună la nivelul UE a jurisdicțiilor fiscale necooperante

10.  salută faptul că Consiliul intenționează să instituie, până la sfârșitul anului 2017, „o listă comună la nivelul UE a jurisdicțiilor fiscale necooperante”, cu scopul de a contracara riscurile externe pe care le prezintă pentru bazele de impozitare ale statelor membre țările terțe și jurisdicțiile situate în apropierea UE care refuză să respecte normele internaționale de bună guvernanță fiscală; constată, totuși, că procesul de evaluare, care este desfășurat și supravegheat de Subgrupul pentru țările terțe din cadrul Grupului de lucru pentru codul de conduită (impozitarea întreprinderilor), nu este transparent în totalitate și nu-i permite Parlamentului să-și exercite competențele de control; subliniază că lista menționată anterior ar trebui să fie realistă și obiectivă pentru a fi credibilă și pentru a restabili încrederea în acțiunile UE de combatere a paradisurilor fiscale;

11.  ia act de faptul că această listă[35] are scopul de a oferi o metodologie comună la nivelul UE pentru evaluarea, selectarea și enumerarea jurisdicțiilor fiscale din țările terțe, care să le permită statelor membre să identifice jurisdicțiile care au un rol important în evitarea obligațiilor fiscale și în evaziunea fiscală[36]; constată că Grupul de lucru pentru codul de conduită (impozitarea întreprinderilor) a retras menționarea clară a cotei de impozitare zero sau aproape de zero a întreprinderilor drept criteriu de definire a paradisurilor fiscale și de includere pe o astfel de listă;

12.  salută faptul că, în mai 2016, Consiliul a aprobat procesul de constituire a listelor și a solicitat ca, până la sfârșitul anului 2017, să fie deja finalizată o listă la nivelul UE; regretă faptul că Grupul de lucru pentru codul de conduită (impozitarea întreprinderilor) gestionează procesul într-o manieră lipsită de transparență;

1.3. Schimbul de informații

13.  reamintește că Standardul comun de raportare al OCDE obligă jurisdicțiile să obțină informații de la instituțiile lor financiare și să realizeze în fiecare an schimburi automate de astfel de informații cu alte jurisdicții; regretă faptul că Statele Unite nu s-au angajat să respecte acest nou standard internațional; subliniază că Standardul comun de raportare are și puncte slabe și salută faptul că OCDE lucrează la îmbunătățirea standardului pentru ca acesta să devină mai eficace; regretă faptul că doar mai puțin de jumătate dintre jurisdicțiile care s-au angajat să respecte Standardul comun de raportare îl vor fi pus în practică în 2017;

14.  reamintește că, la 15 februarie 2011, Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) a adoptat Directiva 2011/16/UE a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE (DAC 1); reamintește că această directivă obligă administrațiile fiscale naționale să pună la dispoziție, la cerere, informații referitoare la un contribuabil dintr-un alt stat membru, chiar dacă aceste informații sunt deținute numai de către o bancă sau altă instituție financiară; constată că la 1 ianuarie 2013 au intrat în vigoare actele cu putere de lege și actele administrative naționale de punere în aplicare a acestei directive, cu excepția dispozițiilor privind schimbul automat de informații de anumite categorii[37], care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015;

15.  reamintește că DAC 1 a fost extinsă cu succes prin mai multe reformări pentru a include schimburile automate de informații fiscale, schimburile automate de informații cu privire la deciziile fiscale și acordurile de preț în avans, schimburile obligatorii de informații fiscale în funcție de țară și schimburile de informații privind combaterea spălării banilor, în temeiul cărora administrațiile fiscale naționale ale statelor membre vor avea acces la registrele centrale ale proprietarilor efectivi deținute de unitățile de informații financiare;

16.  salută propunerea Comisiei din 21 iunie 2017 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul obligatoriu și automat de informații în domeniul impozitării în legătură cu acordurile transfrontaliere supuse raportării (DAC 6);

1.4. Constatări

17.  observă că entitățile offshore sunt înființate în multe cazuri ca societăți fictive[38], fără ca în țara de înregistrare să existe un context sau o justificare economică subiacentă;

18.  subliniază că printre principalele motive de constituire a unor entități offshore se află adesea ascunderea originii fondurilor și activelor și disimularea identității beneficiarului real final (UBO)[39], evitarea sau eschivarea de la plata impozitelor în legătură cu activele moștenite, a impozitului pe venit sau a impozitului asupra creșterii capitalului în țările în care UBO își au reședința[40], disimularea activelor de la creditori sau moștenitori, evitarea sancțiunilor, mascarea activităților infracționale și de spălare de bani, transferul de active de la o persoană sau de la o societate către o altă societate fără a onora datoriile celei dintâi sau evitarea impozitării activelor transferate unei entități fiduciare; observă că mai multe documente din „Panama Papers” au demonstrat cunoașterea, de către intermediari și de Mossack Fonseca, a acestor motive;

19.  adaugă că, în cazul corporațiilor multinaționale, în cadrul schemelor de planificare fiscală agresivă sunt folosite și companii fictive și de tip „cutie poștală” pentru a ușura crearea de mecanisme bazate pe prețurile de transfer; reamintește poziția Parlamentului potrivit căreia planificarea fiscală agresivă practicată de corporațiile multinaționale este incompatibilă cu responsabilitatea socială a întreprinderilor[41];

20.  susține că în rândul statelor membre ale UE, Regatul Unit a avut cel mai mare număr de entități offshore care au fost divulgate în „Panama Papers” (17 973 de entități), urmat de Luxemburg (10 877 de entități) și Cipru (6 374 de entități), fiind menționate și Letonia, Irlanda, Spania, Estonia și Malta[42]; evidențiază, de exemplu, că, la un moment dat, Mossack Fonseca a înființat 115 societăți în Luxemburg în numai o săptămână[43]; subliniază că dintre cele 21 de țări cel mai des utilizate de Mossack Fonseca pentru înființarea de societăți fictive sau de alte structuri complexe, 12 țări, în afară de Regatul Unit, sunt teritorii britanice de peste mări, teritorii dependente ale Coroanei Britanice sau țări membre ale Commonwealth; 

21.  observă cu îngrijorare că dezvăluirile din dosarul „Football Leaks” și diferitele cazuri individuale de evaziune fiscală descoperite recent în lumea fotbalului au demonstrat că încă există numeroase lacune și discrepanțe în legislația națională în ceea ce privește impozitarea veniturilor generate de drepturile de imagine și de transferurile internaționale de jucători de fotbal; 

22.  subliniază că cetățeni ai UE dețin în proprietate aproximativ 9% din entitățile offshore constituite de Mossack Fonseca, proporție dedusă din numărul de acționari identificați ca persoane fizice[44];

23.  subliniază că, atunci când au fost divulgate informațiile în cauză, mai erau active 55 728 de entități, iar aproximativ 90% dintre ele își aveau sediul pe Insulele Virgine Britanice (BVI), în Panama și în Seychelles;

24.  constată că, în multe cazuri, registrele întreprinderilor și autoritățile din jurisdicțiile offshore și din unele state membre ale UE fie nu solicită, fie nu pun la dispoziție informațiile necesare pentru identificarea beneficiarilor reali finali, a acționarilor calificați, a membrilor consiliului de supraveghere, a membrilor consiliului de administrație și a directorului general, nici informațiile cuprinse în bilanț și în contul de profit și pierdere; observă că, în unele țări, identificarea UBO se bazează exclusiv pe autodeclararea beneficiarilor reali, fără verificări suplimentare[45];

25.  constată că în majoritatea teritoriilor offshore nu există obligații fiscale și de raportare[46]; este îngrijorat de faptul că unele dintre aceste jurisdicții prevăd în legislația lor națională sau în practica administrativă obstacole în calea schimbului de informații cu autoritățile competente străine;

26.  observă că niciuna dintre cele trei jurisdicții, și anume BVI, Panama și Seychelles, nu este inclusă în prezent printre „paradisurile fiscale necooperante” identificate de Comitetul OCDE pentru afaceri fiscale; reamintește că BVI, Panama și Seychelles au fost excluse din listă între 2000 și 2002, după ce s-au angajat oficial să pună în aplicare standardele globale ale OCDE privind transparența și schimbul de informații, fără ca totuși să se fi stabilit punerea în aplicare efectivă a acestor standarde și cu toate că aceste țări continuă să funcționeze ca paradisuri fiscale; regretă faptul că, începând din luna iulie 2017, lista paradisurilor fiscale întocmită de OCDE cuprinde o singură țară;

27.  subliniază că unele jurisdicții oferă posibilitatea de a avea reședință în mai multe jurisdicții, cu utilizarea mai multor pașapoarte sau în baza programelor de acordare de vize pentru investitori, care permit obținerea unei autorizații de reședință în schimbul unei investiții în aceste jurisdicții[47]; evidențiază situații și cazuri concrete în care astfel de programe de vize pentru investitori au fost utilizate abuziv în scopul spălării de bani[48];

28.  subliniază că fiecare jurisdicție offshore oferă servicii persoanelor fizice și întreprinderilor, adaptate la modelul lor de afaceri; evidențiază că furnizorii de servicii offshore profită de beneficiile fiscale și de regimurile fiscale speciale oferite de anumite jurisdicții pentru a crea structuri care ascund identitatea beneficiarului real, fiind posibilă relocarea acestor structuri în doar câteva minute în altă jurisdicție, dacă este necesar (de exemplu, la demararea de către autoritățile fiscale a unei anchete în jurisdicția anterioară);

29.  observă că cea mai mare parte a structurilor offshore evidențiate în „Panama Papers” au fost înființate din Luxemburg, Regatul Unit și Cipru și că aceste țări ar fi trebuit să presupună că acest lucru a însemnat reducerea bazei de impozitare din alte state membre în care își aveau reședința UBO; subliniază că, de exemplu, în Luxemburg, numeroase societăți offshore au fost înființate exclusiv în scopul de a eluda reținerea la sursă[49] (care se aplică numai persoanelor fizice, nu și societăților offshore), iar unele dintre acestea erau încă active după intrarea în vigoare a DAC 1; observă că o transparență sporită în ceea ce privește identitatea UBO prin crearea de registre publice ar descuraja abaterile;

30.  observă că în Regatul Unit, peste 75% din cazurile de corupție bazate pe patrimoniu anchetate de autorități au presupus implicarea de societăți anonime înregistrate în jurisdicții care cultivă secretul; adaugă că 78% din societățile implicate erau înregistrate fie în teritorii britanice de peste mări, fie în teritorii dependente ale Coroanei Britanice; constată că guvernul Regatului Unit are competența de a invoca prerogative speciale care ar obliga teritoriile britanice de peste mări și teritoriile dependente ale Coroanei Britanice să introducă registre publice centrale ale proprietarilor societăților și să pună capăt secretelor fiscale;

31.  subliniază că în cadrul Uniunii Europene, zonele economice speciale precum Madeira sunt utilizate abuziv de societăți mari și de persoane bogate pentru a ascunde profiturile și a evita plata impozitelor; constată, așadar, necesitatea revizuirii de către Comisia Europeană a statutului acestor mecanisme în cazul în care nu au fost îndeplinite obiectivele inițiale și, de asemenea, necesitatea revizuirii orientărilor privind acordarea de către UE a ajutoarelor regionale pe baza unor condiții fiscale mai stricte;

32.  constată că autoritățile de reglementare, de supraveghere și autoritățile și organismele responsabile cu aplicarea legislației fiscale din statele membre nu dispun de capacități adecvate, inclusiv de resurse umane calificate, resurse tehnologice și resurse financiare; constată, de exemplu, că numai Autoritatea Bancară Europeană (ABE) alocă resurse pentru asigurarea coordonării măsurilor AML cu alte autorități financiare din UE, însă resursele disponibile pentru această sarcină reprezintă doar 0,8% dintr-un post; regretă lipsa unei definiții comune la nivel european a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, ceea ce ar ușura cooperarea dintre statele membre; subliniază că cooperarea administrativă și asistența juridică în materie penală între două sau mai multe state membre în ceea ce privește evaziunea fiscală, frauda fiscală și spălarea de bani sunt împiedicate de neconcordanțele dintre legislațiile naționale; regretă că în anumite state membre, precum Luxemburgul, evaziunea fiscală simplă nu era sau încă nu este considerată o infracțiune gravă, fapt care împiedică cooperarea administrativă și asistența juridică transfrontalieră în materie penală; regretă că în anumite state membre, precum Luxemburgul, momentul săvârșirii infracțiunii încă mai este considerat punctul de la care se calculează termenul de prescripție, fapt care poate împiedica cooperarea administrativă și asistența juridică transfrontalieră în materie penală; salută faptul că anumite state membre, cum este Luxemburgul, și-au modificat sau își propun să modifice legislația națională în vederea înlăturării obstacolelor din calea cooperării administrative și a asistenței juridice transfrontaliere în materie penală;

33.  constată că serviciile Comisiei au deschis 18 proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre în legătură cu netranspunerea DAC 1[50], 13 proceduri legate de punerea în aplicare a DAC 2[51] și 8 proceduri privind punerea în aplicare a DAC 3; reamintește că Directiva privind cooperarea administrativă referitoare la raportarea pentru fiecare țară în parte între administrațiile fiscale trebuia pusă în aplicare de către statele membre în legislația națională până la data de 4 iunie 2017; observă că sunt pendinte acțiuni referitoare la 11 state membre (Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Grecia, Ungaria, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă și Slovacia)[52];

34.  subliniază că această lipsă de resurse afectează capacitatea administrațiilor fiscale de a respecta efectiv solicitările spontane de schimb de informații în temeiul DAC, aceasta fiind o problemă sistemică în cadrul UE;

35.  ajunge la concluzia că dispozițiile din DAC, în special cele de la articolele 1, 2 și de la articolul 8 alineatul (1) (referitoare la schimburile spontane de informații) nu au fost puse în aplicare, ceea ce constituie cazuri de administrare defectuoasă prin neglijență sau omisiune; atrage atenția asupra faptului că unele state membre aveau temei să presupună că alte state membre au suferit o pierdere a veniturilor fiscale din cauza schemelor offshore, însă nu au transmis aceste informații fiscale statelor membre respective; subliniază că deja din 2012 Grupul de lucru pentru codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor din cadrul Consiliului a recunoscut lipsa schimburilor spontane de informații privind deciziile fiscale[53]; concluzionează că Comisia nu a reușit să pună în aplicare în mod eficace prevederile DAC;

2. Spălarea de bani

2.1. Legislația privind combaterea spălării de bani  

36.  reamintește faptul că GAFI a stabilit standardele globale pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT), precum și că toți membrii săi, inclusiv principalele centre financiare offshore menționate în dosarul „Panama Papers” (BVI, Panama și Seychelles), s-au angajat să pună în aplicare aceste standarde;

37.  observă că Convenția de la Varșovia a Consiliului Europei constituie cea mai cuprinzătoare convenție internațională privind spălarea de bani, prin care se solicită părților să adopte măsuri legislative care să faciliteze prevenirea, anchetarea și urmărirea în justiție a spălării de bani, precum și înghețarea efectivă a conturilor și confiscarea produselor și a mijloacelor de săvârșire a infracțiunii; regretă că, până în prezent, Convenția de la Varșovia a fost ratificată de numai 18 state membre[54];

38.  ia act de faptul că actualul cadru al UE pentru combaterea spălării banilor îl constituie Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (AMLD IV), în care sunt identificate riscurile legate de spălarea banilor la trei niveluri, și anume la nivel supranațional, la nivelul statelor membre și la nivelul entităților care au obligații de raportare în temeiul măsurilor de precauție privind clientela (CDD); regretă, totuși, lipsa unei mai bune armonizări între abordările statelor membre în ceea ce privește combaterea infracționalității financiare[55];

39.  subliniază că AMLD III conține patru dispoziții esențiale, și anume CDD, obligațiile de raportare, obligațiile de păstrare a evidențelor și asigurarea aplicării; reamintește că data de punere în aplicare a AMLD III a fost stabilită la 15 decembrie 2007;

40.  observă că AMLD IV extinde amploarea CDD sporite în cazul raporturilor comerciale cu țări care prezintă un risc ridicat și îmbunătățește definițiile și obligațiile referitoare la persoanele expuse politic și UBO, reduce limita de plată în numerar, de la 15 000 EUR la 10 000 EUR, și extinde categoria entităților cu obligații de raportare astfel încât să includă întregul sector al jocurilor de noroc, nu numai cazinourile; reamintește că un criteriu pentru identificarea beneficiarilor reali ai societăților este deținerea a 25% din acțiuni plus o acțiune sau a unei participații în capitalurile proprii mai mare de 25%; reamintește că AMLD IV a intrat în vigoare la 26 iunie 2017, însă doar șase state membre au informat la timp Comisia Europeană cu privire la punerea deplină în aplicare în legislația națională[56]; invită celelalte state membre să pună în aplicare AMLD IV în regim de urgență;

2.2. Lista UE în care sunt enumerate țările terțe care prezintă un risc ridicat în ceea ce privește spălarea banilor

41.  reamintește că, la 14 iulie 2016, Comisia a adoptat Regulamentul delegat (UE) 2016/1675 de completare a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului în care sunt identificate unsprezece țări terțe cu risc ridicat, care au deficiențe strategice în regimurile lor AML/CFT, și anume Afganistan, Bosnia și Herțegovina, Guyana, Irak, Republica Democrată Populară Laos, Siria, Uganda, Vanuatu, Yemen, Iran și Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC);

42.  atrage atenția asupra faptului că această listă este identică cu cea întocmită de GAFI și nu include niciuna dintre țările menționate în dosarul „Panama Papers”;

43.  reamintește propunerea Comisiei de a se modifica lista, eliminându-se Guyana și adăugându-se Etiopia; reafirmă opoziția Parlamentului față de aceste acte delegate, exprimată la 19 ianuarie și la 17 mai 2017;

44.  observă că, din 2007, GAFI a analizat peste 80 de țări în ceea ce privește respectarea de către acestea a normelor și deficiențele conexe, 61 de țări fiind incluse pe lista publică în care sunt identificate țările cu deficiențe strategice privind AML/CTF; atrage atenția asupra faptului că, potrivit GAFI, 51 de țări au aplicat între timp reformele necesare pentru a elimina aceste deficiențe, de exemplu punând în aplicare cadre juridice și normative și realizând reforme, angajându-se să respecte standardele fiscale internaționale, cum ar fi standardele comune de raportare ale OCDE, și au fost eliminate de pe listă; subliniază faptul că eliminarea de pe lista publică nu ar trebui să aibă loc doar pentru că țările respective s-au angajat să realizeze reforme, ci după o evaluare aprofundată de către GAFI prin care să se confirme că schimbările preconizate există în practică;

45.  regretă faptul că procesul de evaluare de către GAFI și de revizuire inter pares a condus la o listă care nu este utilă pentru combaterea spălării banilor;

2.3. Unitățile de informații financiare (FIU)

46.  reamintește că, în temeiul AMLD III, fiecare stat membru este obligat să instituie o unitate de informații financiare în scopul partajării de informații între diferitele servicii de informații ale statelor membre, al combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, că fiecare FIU națională trebuie să dispună de resurse adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile și că FIU trebuie să fie echipate pentru a putea asigura accesul eficient și în timp util la informațiile financiare, administrative și judiciare de care au nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile în mod corespunzător, incluzând interoperabilitatea între bazele de date ale autorităților competente;

47.  reamintește că instituțiile și persoanele fizice și juridice care intră sub incidența directivei[57] trebuie să informeze unitățile de informații financiare în cazul în care suspectează că sunt comise, au fost comise sau se încearcă comiterea unor infracțiuni de spălare de bani sau de finanțare a terorismului, precum și să completeze rapoarte de tranzacții suspecte (RTS), fiind obligate, de asemenea, să pună la dispoziție, la cerere, toate informațiile necesare;

48.  constată că nu există o definiție uniformă a noțiunii de „tranzacție suspectă”, iar definiția în vigoare este considerată inadecvată în unele cazuri;

49.  subliniază că statele membre trebuie să oblige instituțiile lor de credit și financiare să instituie sisteme care să le permită să răspundă integral și rapid la solicitările FIU, în conformitate cu legislația națională;

50.  ia act cu satisfacție de crearea mecanismului de cooperare FIU.net în cadrul Europol; reamintește că Grupul Egmont, un organism internațional pentru cooperarea dintre FIU, reunește 154 de FIU din întreaga lume; regretă faptul că mai multe unități de informații financiare din Europa, potrivit cadrului lor juridic național, nu pot face încă schimb de date direct cu autoritățile de aplicare a legii din străinătate; regretă faptul că Europol nu dispune de competențe de anchetare în vederea urmăririi evaziunii fiscale și a spălării banilor;

2.4. Constatări

51.  constată că o serie de intermediari, precum banca Berenberg din Germania sau banca Pilatus din Malta, nu au realizat în mod adecvat măsurile consolidate CDD, care sunt obligatorii, nici la inițierea raporturilor comerciale cu clienții lor, nici în cursul acestor raporturi, chiar și atunci când apăreau suspiciuni privind spălarea de bani; subliniază, așadar, că entitățile supuse obligației de raportare către FIU competente a activităților suspectate de spălare de bani nu respectă aceste obligații sau le respectă parțial[58];

52.  constată că în multe cazuri nu s-au efectuat anchete, sau acestea au fost superficiale, pentru a identifica beneficiarii reali ai entităților offshore; subliniază că, prin urmare, nu au putut fi determinați proprietarii entității și nici structura sa de control și/sau nici nu au putut fi obținute informații privind scopul și caracterul preconizat al raporturilor comerciale³⁴; subliniază că documentele publice din dosarul „Panama Papers” arată că Mossack Fonseca era conștientă de faptul că verificările CDD nu au fost realizate întotdeauna în mod corespunzător de către unii dintre clienții săi sau de unele dintre filialele sale[59]; subliniază că Mossack Fonseca a recunoscut că, în unele cazuri, nu știa cine erau beneficiarii reali ai entităților înregistrate[60];

53.  condamnă faptul că, pentru a permite activități speciale ale clienților săi, Mossack Fonseca percepea taxe mai mari pentru anumite servicii, fără a efectua în mod corespunzător verificările de precauție privind clientela, fiind pe deplin conștient de faptul că aceste servicii presupuneau un risc mai mare de spălare a banilor[61];

54.  subliniază, prin urmare, că FIU naționale și alte autorități competente dispun de o documentație insuficientă pentru a efectua investigații și analize corespunzătoare, în conformitate cu legislația națională;

55.  constată faptul că mai multe țări, inclusiv unele state membre, au dezvoltat recent programe de cetățenie pentru rezidenții din afara UE, așa numitele „vize de aur” sau „programe pentru investitori”, oferind cetățenie în schimbul unor investiții financiare în țara lor, fără verificarea corespunzătoare a originii fondurilor și fără efectuarea unor CDD corespunzătoare, reducând astfel eficacitatea controalelor AML; subliniază faptul că dubla cetățenie care rezultă din aceste programe poate submina, de asemenea, obiectivele schimbului automat de informații fiscale;

56.  constată că lipsa documentației și a anchetelor caracterizează, de asemenea, și anumite polițe de asigurare de viață acordate de societățile de asigurări și puse la dispoziția clienților de către intermediarii de asigurări sau de alte entități identificate drept instituții financiare în temeiul AMLD III;

57.  reamintește solicitarea exprimată de unele unități de informații financiare de a avea un acces mai mare la informații prin intermediul unei cooperări sporite cu omologii lor și acces la mai multe surse de informații, precum la date centralizate privind conturile bancare sau la registre de bunuri imobile sau de asigurări de viață[62];

58.  observă că, în unele cazuri, autoritățile fiscale sau alte organisme administrative ori de supraveghere au descoperit existența unor scheme offshore, dar nu le-au comunicat FIU[63];

59.  constată faptul că o problemă majoră în anchetele desfășurate în UE legate de spălarea banilor este mecanismul îndelungat și ineficient, precum și obstacolele juridice și tehnice care împiedică sau/și provoacă întârzieri semnificative în cooperarea dintre FIU din UE; observă că FIU din statele membre ale UE au structuri, dimensiuni și competențe diferite și, adesea, suferă de o lipsă a resurselor în toate statele membre, iar aceste diferențe afectează modul în care FIU din statele membre colectează, analizează și difuzează informațiile, ceea ce afectează în cele din urmă schimbul de informații dintre acestea; subliniază că acest lucru are ca rezultat reacții fragmentate, asimetrice și necomparabile din partea FIU din statele membre[64];

60.  reamintește importanța existenței unor FIU independente și autonome care să primească rapoartele RTS în mod direct și exclusiv, ceea ce nu este cazul în toate statele membre;

61.  regretă faptul că Comisia nu este în măsură să efectueze de sine stătător evaluări corespunzătoare ale țărilor terțe care prezintă un grad ridicat de risc în legătură cu spălarea banilor, deoarece nu dispune de suficient personal calificat pentru îndeplinirea acestei obligații în conformitate cu AMLD;

62.  atrage atenția, în special, asupra creșterii numărului de RTS (rapoarte de tranzacții suspecte), determinată de noua legislație, precum și asupra faptului că lipsa resurselor presupune că FIU pot trata doar o mică parte a cazurilor[65]; constată că 67% din STR transmise în Uniune le revin Regatului Unit și Țărilor de Jos; observă că numărul de STR din unele țări nu pare să corespundă volumului activităților desfășurate de sectoarele reglementate[66]; constată că rapoartele bazate pe praguri primite de unele FIU le pot îmbunătăți accesul la informații[67];

63.  salută activitatea desfășurată de FIU.net din cadrul Europol, însă regretă faptul că actuala platformă FIU.net nu este eficientă din cauza faptului că statele membre o utilizează neuniform și din cauza lipsei de resurse și competențe la nivelul UE;

64.  constată că, potrivit Europol, criptomonedele reprezintă o amenințare în ceea ce privește spălarea banilor și că, prin urmare, strategiile de combatere a spălării banilor ar trebui să se axeze și pe noi tehnici de spălare a banilor[68];

65.  constată faptul că Europol și-a comparat propria bază de date a persoanelor fizice și a întreprinderilor suspectate de activități infracționale cu dosarul „Panama Papers” și a identificat 3 469 de corelații probabile; observă că 1 722 dintre aceste corelații sunt legate de spălarea banilor, iar 116 de terorism; constată că cea mai mare parte a acestor cazuri au fost identificate în Regatul Unit, cel mai probabil datorită mărimii sectorului său financiar; constată că băncile aflate sub controlul Statului Islamic au acces la SWIFT și, prin urmare, pot trimite fonduri către și prin UE; constată că băncile au confirmat în fața membrilor comisiei de anchetă că au depus numeroase RTS în legătură cu finanțarea terorismului; observă că nici Comisia, nici Consiliul, nici băncile și nici unitățile de informații financiare nu ar putea oferi informații referitoare la numărul de conturi bancare din statele membre ale UE care au fost înghețate ca urmare a finanțării terorismului;

66.  ia act de faptul că întârzierile cu care sunt transmise răspunsurile la cereri afectează cooperarea dintre FIU, iar răspunsurile la cereri sunt de multe ori de calitate redusă și dau dovadă un nivel insuficient de detaliere, ceea ce împiedică cooperarea internațională dintre FIU; regretă faptul că anumite unități de informații financiare limitează utilizarea informațiilor transmise, inclusiv prin interzicerea utilizării acestora pentru urmărirea în judecată sau pentru anchete fiscale; constată că unele unități de informații financiare europene nu au primit un răspuns favorabil la cererile lor de cooperare cu omologii din afara UE din cauza obstacolelor juridice sau administrative din jurisdicțiile țărilor terțe;

67.  regretă că nu toate FIU din UE au competența de a le solicita entităților care au obligația de raportare informații, iar în multe cazuri aceste solicitări nu pot fi făcute decât după primirea unui RTS; observă, așadar, că unele FIU nu le pot solicita entităților care au obligația de raportare informații în numele unor FIU străine dacă în baza lor de date nu sunt înregistrate operațiuni suspecte conexe;

68.  constată că în unele state membre nu există orientări clare privind cooperarea dintre FIU naționale și autoritățile fiscale naționale în vederea asigurării respectării obligațiilor fiscale;

69.  salută faptul că infracțiunile fiscale au fost recunoscute recent ca infracțiuni premergătoare spălării banilor în AMLD IV, al cărei termen de transpunere a expirat la 26 iunie 2017; atrage atenția asupra faptului că în această directivă se prevede expres că diferențele dintre definițiile date de legislațiile interne infracțiunilor fiscale nu pot constitui un obstacol în calea schimbului de informații dintre FIU; regretă lipsa unei definiții europene comune a infracțiunilor fiscale[69], ceea ce a împiedicat până în prezent anchetarea și urmărirea penală a cazurilor legate de infracționalitatea fiscală din Uniune, precum și faptul că mai multe țări europene consideră că doar încălcările fiscale foarte grave constituie infracțiuni fiscale; observă că cooperarea internațională dintre FIU poate fi refuzată în temeiul existenței unor diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește definițiile și dispozițiile penale referitoare la infracțiunile premergătoare spălării banilor; ia act de negocierile în curs de desfășurare legate de o propunere de directivă privind combaterea spălării banilor prin dreptul penal, vizând stabilirea unor norme minime privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor în ceea ce privește infracțiunile de spălare a banilor;

70.  constată că AMLD IV prevede obligația de constituire a unor registre centrale ale beneficiarilor reali finali; regretă faptul că, până în prezent, această obligație nu a fost respectată de toate statele membre și nu toate FIU au acces la aceste informații privind UBO; observă faptul că publicarea acestor registre centrale ar facilita identificarea UBO și/sau a anomaliilor și a suspiciunilor de nereguli de către părțile interesate relevante, inclusiv de către autoritățile competente, de către entitățile supuse obligației de raportare și de către cetățeni și ar crește gradul de responsabilitate;

71.  subliniază că Platforma FIU din UE a identificat în cadrul exercițiului de cartografiere și analiză a lacunelor o serie de deficiențe legate de FIU; subliniază că acest lucru este determinat de lipsa punerii în aplicare sau de aplicarea inadecvată a dispozițiilor AMLD III, în special a celor referitoare la accesul la informațiile aferente conturilor bancare, precum și de diferențele semnificative dintre abordările aplicate de diferite țări;

72.   salută faptul că, până în mai 2016, 16 state membre au instituit sau erau pe cale să instituie mecanisme automatizate care să le permită să identifice deținătorii unor conturi bancare și de plăți[70]; constată, de asemenea, că raportul a evidențiat faptul că FIU nu dispun de capacități adecvate pentru a obține informații de la entitățile supuse obligației de raportare și de a efectua o analiză comună a cazurilor transfrontaliere pentru a identifica amenințările, riscurile și tendințele legate de spălarea banilor și de finanțarea terorismului[71];

73.  subliniază faptul că exercițiul de cartografiere realizat de Platforma FIU din UE concluzionează, de asemenea, că nu există norme europene suficient de detaliate și armonizate atunci când este vorba de combaterea spălării banilor;

74.  subliniază că unele dintre instituțiile statelor membre responsabile de punerea în aplicare și de asigurarea respectării normelor în ceea ce privește spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală par să nu fie pe deplin independente de influențe politice; subliniază că puterea discreționară a poliției din unele state membre de a investiga sau nu informațiile primite de la FIU și confirmate de acestea poate să reprezinte o administrare defectuoasă în caz de inacțiune; ia act de faptul că FIU malteză a elaborat un raport privind suspiciunile de spălare de bani care implică persoane expuse politic din Malta, care nu a condus până acum la anchete ale poliției; își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila nerespectare de către autoritățile competente a dispozițiilor privind combaterea spălării de bani consacrate în Directiva privind cerințele de capital IV, în special cerințele pentru acționarii care dețin participații calificate și cerințele de competență profesională și probitate morală pentru organele de conducere atunci când acordă o autorizație bancară;[72]

75.  constată că cel puțin un stat membru - Malta - a avut un ministru în guvern care făcea parte dintre persoanele expuse politic menționate în dosarul „Panama Papers”; constată că, în majoritatea statelor membre pe care comisia le-a vizitat în cadrul unei misiuni de anchetă[73], au fost inițiate cercetări după dezvăluirile din dosarul „Panama Papers”; regretă, cu toate acestea, că, în unele țări, inclusiv în Malta, poliția nu a întreprins nicio anchetă, în ciuda dovezilor din partea FIU privind riscurile grave de spălare de bani; regretă faptul că lipsa unor anchete a împiedicat identificarea și, eventual, sancționarea intermediarilor din Malta, care era posibil să nu respecte obligațiile care le revin, inclusiv obligația privind măsurile de precauție privind clientela; atrage atenția asupra sectorului jocurilor de noroc online și asupra procedurilor de autorizare a acestora în Malta, care ar putea să nu fie conforme cu legislația, întrucât jocurile de noroc online reprezintă un sector cu risc ridicat din cauza volumelor mari de tranzacții/fluxuri financiare și a tranzacțiilor la distanță, așa cum sunt identificate în evaluarea supranațională a riscurilor[74]; condamnă faptul că Comisia nu a investigat în continuare posibila nerespectare de către Malta a AMLD, deși i s-a atras atenția asupra acestui lucru; 

76.  își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul scăzut al respectării de către unele state membre UE a standardelor internaționale privind AML/CFT, după cum reiese din evaluarea inter pares a GAFI sau a Moneyval; subliniază faptul că au fost trimise scrisori de constatare a neîndeplinirii obligațiilor către 22 de state membre care nu au pus în aplicare AMLD III, iar șase state membre (Belgia, Franța, Spania, Irlanda, Polonia și Suedia) au fost trimise în fața Curții Europene de Justiție în octombrie 2008; observă că dosarul Poloniei a fost retras, însă celelalte cinci state membre au fost sancționate pentru că nu au pus în aplicare directiva la timp; subliniază, totuși, că acest lucru ridică întrebarea adecvării procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru a verifica în ce măsură statele membre pun în aplicare actele legislative;

77.  își reafirmă sprijinul, în conformitate cu recomandările Rezoluției sale din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (2015/2066(INI))[75], pentru rolul esențial al Comisiei Europene în calitate de autoritate competentă în domeniul concurenței în anchetele în curs privind ajutoarele de stat care se axează pe deciziile fiscale luate de statele membre față de societățile multinaționale și regretă decizia guvernului irlandez de a contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia Comisiei Europene prin care Irlanda este obligată să recupereze 13 miliarde EUR reprezentând impozite neplătite de Apple Inc.;

78.  conchide că, întrucât nu au reacționat în mod adecvat la aceste deficiențe, statele membre nu au aplicat efectiv AMLD III; este profund îngrijorat că, prin neacordarea FIU a competenței de a coopera, astfel cum se prevede în AMLD III, statele membre au încălcat articolul 4 din TFUE privind cooperarea loială[76]; de asemenea, atrage atenția asupra faptului că și Comisia poate fi acuzată de neaplicarea acestor dispoziții, deoarece nu a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; 79.  constată că unele state membre au recurs frecvent la amnistii fiscale pentru regularizarea activelor nedeclarate deținute offshore, ceea ce a mușamalizat posibile active dobândite ilegal și a împiedicat desfășurarea unor investigații adecvate privind spălarea de bani în jurisdicțiile lor;

80.  regretă faptul că, dată fiind insuficiența personalului, Comisia nu a supravegheat în mod corespunzător punerea în aplicare a AMLD de către statele membre; constată, de asemenea, că Comisia nu a efectuat o evaluare independentă a listei UE în care sunt enumerate țările terțe care prezintă un risc ridicat în ceea ce privește spălarea banilor;

81.  regretă faptul că, în perioada 2011-2014, autoritățile europene și naționale de supraveghere bancară și autoritățile fiscale naționale nu au fost atente la transferurile de capital din Portugalia către zone offshore, în măsura în care cel puțin 10 miliarde EUR au fost transferate în principal în Panama, fără a fi supuse taxelor și fără a face obiectul controalelor pentru combaterea spălării de bani, dintre care 8 miliarde au fost transferate de corporații care au legătură cu Grupul Espírito Santo, înainte de prăbușirea Băncii Espírito Santo, dar într-un moment în care autoritățile de reglementare investigau deja banca și grupul; constată că Grupul Espírito Santo l-a mituit pe fostul prim-ministru José Sócrates, potrivit acuzațiilor recente aduse de procurorul public la inițierea proceselor;

3 Intermediarii[77]

3.1. Cadrul juridic

82.  reamintește că, în conformitate cu AMLD IV, în definiția actuală a entităților care au obligații de raportare sunt incluse instituțiile financiare și de credit, auditorii, contabilii și consultanții fiscali, notarii, prestatorii de servicii fiduciare și destinate societăților, agenții imobiliari, prestatorii de servicii de jocuri de noroc și alți membri ai profesiunilor juridice independente; reamintește că, în conformitate cu AMLD IV, statele membre sunt obligate să se asigure că autoritățile lor competente responsabile cu supravegherea dispun de resursele financiare, umane și tehnice adecvate pentru a-și îndeplini funcțiile (articolul 37 din AMLD III și articolul 48 din AMLD IV) și constată că, în rapoartele de evaluare reciprocă ale GAFI și Moneyval, s-au identificat deficiențe legate de resurse;

83.  reamintește că entitățile care au obligații de raportare sunt obligate, conform AMLD, să efectueze CDD și să raporteze cu privire la activitățile suspecte ce pot avea legătură cu spălarea de bani; observă că, în cazul membrilor profesiunilor juridice, această cerință se aplică numai în cazul în care aceștia nu intră sub incidența cerinței legale de a respecta secretul sau privilegiul profesional;

84.  reamintește că CDD sporită este obligatorie mai ales pentru clienții care sunt persoane expuse politic (PEP) și pentru alți clienți cu risc ridicat, pentru a se determina proveniența patrimoniului și a fondurilor; reamintește că instituțiile de credit și financiare au obligația să instituie sisteme care să le permită să răspundă integral și rapid la solicitări din partea FIU, în conformitate cu legislația națională;

85.  observă că statele membre au înființat o gamă largă de organisme de supraveghere pentru diferite tipuri de entități care au obligația de raportare în temeiul AMLD, consilierii și intermediarii fiind, prin urmare, reglementați și supravegheați fie de către organismele guvernamentale, fie de către organismele profesionale de autoreglementare;

86.  reamintește faptul că, în unele cazuri, organismele profesionale autoreglementate au acționat în legătură cu conduita necorespunzătoare a intermediarilor numai după dezvăluirile din dosarul „Panama Papers”, demonstrând astfel existența unor mecanisme de reglementare și de sancționare inadecvate sau ineficiente;

87.  subliniază că, în multe state membre, evaziunea fiscală, facilitată de aceste elemente, nu este o infracțiune premergătoare spălării de bani, deoarece nu intră sub incidența formelor grave de criminalitate definite în codul lor penal și că, în anumite state membre, evaziunea fiscală este o infracțiune minoră și, prin urmare, este considerată numai o contravenție administrativă; observă că AMLD IV, pentru care termenul de transpunere a expirat la 26 iunie 2017, are ca scop armonizarea acestui aspect;

88.  constată că Consiliul a invitat „Comisia să analizeze posibilitatea unor inițiative legislative pe marginea normelor privind informarea obligatorie, inspirate din acțiunea nr. 12 a proiectului OCDE privind BEPS, în vederea introducerii unor măsuri disuasive mai eficace vizând intermediarii care contribuie la metode de evaziune fiscală sau de evitare a obligațiilor fiscale”;

89.  salută propunerea Comisiei de la 21 iunie 2017 privind schimbul obligatoriu și automat de informații în domeniul impozitării în legătură cu acordurile transfrontaliere supuse raportării; ia act de faptul că printre caracteristicile unei tranzacții transfrontaliere au fost incluse acordurile în care beneficiarul este rezident în scopuri fiscale într-o jurisdicție care nu impune niciun impozit pe profit sau care impune un impozit pe profit la cota zero sau la o rată legală de impozitare a profitului mai mică de jumătate din rata medie legală de impozitare a profitului din Uniunea Europeană;

90.  regretă faptul că propunerea prevede doar o obligație de raportare și nu o interzicere imediată a schemei dezvăluite, după ce a fost analizată și considerată o utilizare abuzivă a unui sistem fiscal;

91.  reamintește că Directiva 2013/36/UE cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții (CRD IV) obligă statele membre să asigure aplicarea sancțiunilor administrative pentru instituțiile financiare care sunt găsite vinovate de o încălcare gravă a dispozițiilor naționale adoptate în temeiul AMLD III; reamintește că CRD IV impune autorităților competente să refuze acordarea autorizației de începere a activității pentru o instituție de credit dacă, luând în considerare necesitatea de a asigura gestionarea solidă și prudentă a unei instituții de credit, acestea nu sunt mulțumite cu privire la adecvarea acționarilor sau a membrilor, și anume dacă există motive întemeiate să se suspecteze că se comite, că s-a comis sau că se încearcă să se comită infracțiuni precum spălarea de bani sau finanțarea terorismului sau că achiziția propusă ar putea crește riscul acestor infracțiuni;

92.  reamintește că Parlamentul European, prin votul privind rapoartele comisiilor speciale TAXE și TAX2, a votat în favoarea unei reglementări stricte a activităților consultanților, pentru a interzice orice conflict de interese și pentru a separa activitățile de consiliere a administrațiilor fiscale de cele de consiliere a clienților privați;

93.  reamintește că Directiva din 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate (SAD 2006) trebuia să fie pusă în aplicare până la 29 iunie 2008;

94.  observă că Directiva modificată din 2014 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate (SAD 2014) și SARPIE (pentru entitățile de interes public) ar fi trebuit să fie puse în aplicare până la 17 iunie 2016, cu excepția articolului 16 alineatul (6) din SARPIE, care trebuia pus în aplicare până la 17 iunie 2017; constată că dosarul „Panama Papers” a relevat necesitatea revizuirii Directivei 2014/56/UE;

3.2. Constatări

95.  constată că în dosarul „Panama Papers” sunt menționați în total 14 000 de intermediari, dintre care aproximativ 2 700, sau 19 %, își au sediul în UE[78];

96.  observă că intermediarii din UE menționați în „Panama Papers” sunt responsabili de crearea a aproximativ 20 %, sau 39 700, din toate entitățile constituite de Mossack Fonseca;

97.  constată că firmele de avocatură, contabilii, societățile fiduciare și băncile sunt cele mai răspândite tipuri de intermediari, deși serviciile fiscale și financiare, cum ar fi înființarea de societăți în zone offshore și planificarea fiscală, pot fi prestate și de reprezentanți ai multor alte profesii autoreglementate și nereglementate;

98.  observă că legislația UE, dar și legislațiile interne ale statelor membre și ale țărilor terțe, nu definesc și nu reglementează în măsură suficientă activitatea băncilor, a administratorilor de patrimoniu, a auditorilor și a consilierilor fiscali și juridici; consideră că caracterul transfrontalier al serviciilor prestate de aceste entități prezintă dificultăți deosebite legate de monitorizarea și sancționarea corectă și adecvată a activităților lor;

99.  observă că intermediarii fie sunt supravegheați, fie fac parte dintr-o profesie autoreglementată, în funcție de jurisdicție și de tipul intermediarului sau al consilierului; observă că multe dintre aceste structuri sunt înregistrate în afara jurisdicției entităților care au obligații de raportare, multe cazuri nefiind, prin urmare, vizate de cerințele legislative respective; constată că majoritatea intermediarilor din UE sunt înregistrați în Regatul Unit, Luxemburg și Cipru[79], care se numără printre primele zece țări cu cei mai activi intermediari enumerați în „Panama Papers”[80], precum și în alte țări aparținând Spațiului Economic European (de exemplu, Liechtenstein) și Asociației Europene a Liberului Schimb (de exemplu, Elveția);

100.  observă că societățile fiduciare și prestatorii de servicii pentru societăți comerciale constituie cel mai important grup care îi solicită Mossack Fonseca crearea unor entități offshore, urmat de contabili, consilieri fiscali, avocați și consultanți, care sunt responsabili de aproximativ o treime din entitățile offshore înființate[81]; reamintește faptul că Mossack Fonseca a câștigat clienți cel mai adesea la recomandarea intermediarilor și că acești clienți noi au fost verificați doar superficial prin măsurile de precauție privind clientela;[82]

101.  subliniază faptul că intermediarii acordă asistență la crearea unor societăți fictive și la deschiderea de conturi, punând la dispoziție deseori un director nominal pentru gestionarea activelor, care lucrează în numele beneficiarului real, ceea ce îi asigură beneficiarului real anonimatul; reamintește dovezile furnizate de FIU din Franța referitoare la faptul că băncile, firmele de avocatură, contabilii și alți intermediari sunt principalii arhitecți care concep structuri și rețele offshore pentru clienții lor, Mossack Fonseca fiind în mare parte un furnizor de servicii pentru implementarea acestora;

102.  evidențiază faptul că piața imobiliară reprezintă un instrument important pentru persoanele care urmăresc să spele sau să investească fonduri obținute în mod ilicit, proprietățile imobiliare fiind achiziționate prin intermediul unor societăți fictive anonime sau al unor societăți fiduciare care nu sunt supuse unor măsuri de diligență adecvate, în special atunci când legislația statelor membre permite companiilor străine și altor structuri juridice să cumpere proprietăți fără a dezvălui identitatea beneficiarului real al acestora[83], astfel cum demonstrează, de exemplu, piața imobiliară din Londra; atrage atenția asupra necesității de a consolida monitorizarea și standardele privind spălarea banilor în acest domeniu; subliniază, în acest scop, că este important ca informațiile privind deținerea și controlul bunurilor imobile să fie puse în totalitate la dispoziția autorităților și a publicului prin intermediul unui registru funciar centralizat la nivel european;

103.  subliniază faptul că produsele de asigurare, în special asigurarea de viață, oferă un mijloc foarte atractiv și simplu de spălare a banilor și că cei care spală bani și organizațiile teroriste iau măsuri extreme pentru a-și ascunde activitățile financiare și pentru a le face imposibil de distins de tranzacțiile legitime;

104.  își exprimă îngrijorarea cu privire la tendința recentă de a crea noi canale strategice și forme inovatoare de spălare a banilor, cum ar fi trecerea și „albirea” capitalului ilicit prin afaceri imobiliare de lux, vânzarea de valori mobiliare și de polițe de asigurare de viață; constată că banii iliciți depozitați prin răscumpărarea acestor tranzacții sunt transformați în fonduri legitime care provin din tranzacții legitime; speră, așadar, ca normele de combatere a spălării banilor să fie extinse și pe piața imobiliară de lux în scopul prevenirii unor noi fenomene ilicite;

105.  subliniază că, în unele cazuri, entitățile care au obligații de raportare și-au externalizat obligațiile de CDD către terți, ceea ce a avut ca rezultat eludarea completă sau aproape completă a CDD; subliniază că obligațiile de combatere a spălării banilor se aplică numai entităților cu obligații de raportare care intră în domeniul de aplicare al AMLD IV și nu terților; subliniază că mandatul Parlamentului European pentru negocierile tripartite privind AMLD V sugerează statelor membre să solicite autorităților competente să monitorizeze în mod eficient activitățile persoanelor cărora li se deleagă sarcini legate de AML/CFT de către entitățile care au obligații de raportare și organismele de autoreglementare;

106.  observă că unele entități care au obligații de raportare au recurs la arbitraj juridic între diferite jurisdicții pentru a evita respectarea măsurilor obligatorii de CDD și, prin urmare, pentru a asigura anonimatul beneficiarilor reali;

107.  constată că în unele state membre și țări terțe evaziunea fiscală nu constituie o infracțiune penală și că acest fapt riscă să amplifice fenomenul; constată că consilierii fiscali au ca sarcină identificarea celor mai favorabile scheme fiscale pentru clienții lor, fiind obligați în caz contrar să le plătească despăgubiri acestora;

108.   constată cu îngrijorare că, în conformitate cu legislația din anumite state membre, anumite tipuri de intermediari nu sunt supuși urmăririi penale pentru infracțiuni de evaziune fiscală dacă o astfel de infracțiune are loc într-un alt stat membru sau într-o țară terță;

109.  atrage atenția asupra faptului că, la nivelul statelor membre și la nivelul UE în ansamblu, autoritățile competente nu practică cooperarea în materie de supraveghere și schimbul de informații;

110.  subliniază faptul că legislația UE în vigoare nu este suficient de bine aplicată și că acest lucru le permite intermediarilor să-și îndeplinească formal sarcinile, cum ar fi CDD și alte obligații de raportare, neglijând totodată spiritul normelor, în special prin invocarea „secretului profesional” sau „ a secretului bancar”; regretă faptul că intermediarii, în special entitățile financiare, adoptă o abordare descentralizată în care standardele privind combaterea spălării banilor variază prea mult de la o sucursală la alta; consideră că sediul central al unui intermediar ar trebui să fie întotdeauna responsabil de asigurarea punerii corecte în aplicare a standardelor privind combaterea spălării banilor în toate sectoarele de activitate și în toate sucursalele;

111.  ia act cu deosebită îngrijorare de faptul că dezvoltarea tehnologiilor digitale și utilizarea lor tot mai largă și răspândită în tranzacțiile comerciale, economice și financiare facilitează obstrucționarea AML și a controalelor fiscale, în timp ce autoritățile fiscale naționale, autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare nu au instrumentele necesare pentru a face față acestor provocări;

Rolul și responsabilitățile băncilor

112.  constată că băncile, alte instituții financiare și administratorii de patrimoniu sunt actori activi în inițierea acestor practici, înființând aproximativ o șesime dintre entitățile dezvăluite în dosarul „Panama Papers”; subliniază că băncile au avut rol de intermediar pentru aproximativ 9 % din entitățile offshore constituite de Mossack Fonseca; ia act de faptul că mai multe bănci care apar în dosarul „Panama Papers” au fost salvate cu bani publici în perioada 2008-2012;

113.  reamintește că majoritatea fluxurilor financiare ilicite legate de spălarea de bani, evaziunea fiscală și evitarea sarcinilor fiscale trec prin sistemul bancar internațional; regretă faptul că instituțiile bancare europene a căror implicare activă și sistematică în astfel de practici ilicite a fost demonstrată continuă să funcționeze în mod liber, fără să li se fi aplicat niciun fel de sancțiuni;

114.  ia act de faptul că băncile au fost implicate în patru tipuri de activități, și anume punerea la dispoziție și gestionarea structurilor offshore, asigurarea de conturi bancare pentru entitățile offshore, asigurarea de alte produse financiare și exercitarea rolului de bancă corespondentă[84], dar și de faptul că s-a constatat că sectorul serviciilor financiare – bănci, consilieri de investiții sau firme de avocatură – oferă clienților oportunități de evaziune fiscală[85];

115.  constată cu deosebită îngrijorare că deseori autoritățile de reglementare naționale și europene nu reușesc să controleze originea averii, ceea ce le permite persoanelor expuse politic din regimurile cleptocratice și altor infractori să investească și să dețină participații în bănci, instituții financiare și de asigurări și în grupuri economice foarte importante din UE, facilitând astfel spălarea acestor active în sistemul financiar al UE; subliniază faptul că aceasta include neasigurarea supravegherii și controlului consolidat al legăturilor dintre băncile, întreprinderile și grupurile economice europene și structurile lor holding sau structurile-mamă înregistrate în jurisdicții necooperante sau în jurisdicții care aplică insuficient AML;

116.  subliniază că băncile constituie elementul determinant în depistarea operațiunilor suspecte și raportarea lor către FIU naționale, dar și faptul că anumite bănci nu facilitează investigațiile efectuate de FIU naționale și de unitățile de recuperare a activelor, de exemplu, prin faptul că nu furnizează informații complete pe suport digital cu privire la entitățile sau tranzacțiile suspectate; ia act de dovezile prezentate comisiei potrivit cărora anumite bănci au deschis conturi pentru clienții lor înainte de a finaliza cerințele CDD și de a identifica beneficiarii reali; constată că mai multe bănci menționate în dosarul „Panama Papers” au fost amendate de către autoritățile de supraveghere pentru nerespectarea standardelor AML/CFT, însă sancțiunile impuse rămân inferioare celor adoptate în SUA pentru încălcări similare; regretă că amenzile aplicate entităților financiare cu obligații de raportare de către autoritățile de supraveghere sunt deductibile din punct de vedere fiscal;

117.  constată că intermedierea de către bănci în constituirea unor structuri offshore a scăzut semnificativ începând cu 2007, atunci când s-a constatat că băncile promovau eludarea masivă a cerințelor Directivei privind impozitarea economiilor (2005); observă că, după criza financiară, riscul de reputație și cel normativ au contribuit de asemenea, începând cu 2008, la reducerea numărului entităților offshore pentru care băncile au jucat rol de intermediar[86]; recunoaște totuși că, la nivel mondial, datele statistice arată că nu există un declin general al dirijării fondurilor către paradisurile fiscale, cel puțin până în 2014[87], ci mai degrabă o reorganizare a jurisdicțiilor și a instrumentelor utilizate; constată că, în paralel cu creșterea progresivă a impozitului la sursă perceput de Luxemburg, Austria și Belgia (până în 2009) de la 15 % în 2005, 20 % în 2008 la 35 % în 2011, s-au alocat din ce în ce mai mulți bani proveniți din activități offshore societăților de tip „cutie poștală” din jurisdicții precum Bahamas, Singapore și Hong Kong; constată, cu toate acestea, că activitatea de intermediere a fost preluată de alte profesii, și anume de avocați, așa cum se arată în dosarul „Panama Papers”;

118.  observă că filialele care oferă servicii bancare private ale marilor bănci din centrele financiare au jucat un rol determinant în prestarea de servicii la nivel transfrontalier pentru persoanele cu patrimoniu net considerabil; constată că cele mai mari 20 de bănci europene înregistrează aproximativ 1 euro din fiecare 4 euro de profit în jurisdicții cu fiscalitate redusă, estimându-se un total de 25 de miliarde de euro în 2015, și că activitatea desfășurată de bănci în jurisdicții cu fiscalitate redusă este disproporționată față de 11 % din populația mondială și 5 % din PIB-ul mondial pe care aceste jurisdicții le reprezintă[88];

119.  subliniază că instituțiile care oferă servicii bancare nu au respectat întotdeauna propriile orientări interne și nici cerințele normative (privind CDD) și că, în unele cazuri, băncile nu își clasau clienții în categoria corespunzătoare de risc ridicat, în loc să respecte politicile privind „cunoașterea clientului”, iar raportarea ulterioară în baza măsurilor sporite de precauție (EDD) era incompletă[89]; ia act cu îngrijorare de cazurile în care instituțiile financiare - inclusiv în statele membre ale UE - sunt deținute sau gestionate de PEP sau de cunoștințe ale PEP, influențând modul în care acestea aplică măsurile de precauție privind clientela;

120.  constată că verificările din cadrul CDD se bazează în principal pe declarații proprii sau pe bifarea căsuțelor de către entitățile care deschid un cont bancar, fără ca profilul respectiv să fie cercetat în mod corespunzător[90];

121.  ia act de faptul că unele răspunsuri furnizate de către intermediari comisiei par să fie în contradicție cu informațiile obținute din dosarul „Panama Papers”[91]; condamnă eventualele afirmații false făcute în fața comisiei;

Supravegherea bancară

122.  constată că măsurile de supraveghere adoptate de autoritățile competente din statele membre după scandalul „Panama Papers” au variat de la verificări orizontale complete ale tuturor băncilor supuse supravegherii până la verificări prin sondaj sau lipsa oricăror măsuri;

123.  subliniază că în unele state membre atribuțiile autorităților competente sunt limitate la verificarea existenței mecanismelor de combatere a spălării banilor; constată că divergențele în ceea ce privește competențele acordate autorităților de supraveghere financiară din diferite state membre împiedică punerea în aplicare integrală a standardelor AML/CFT și buna cooperare; observă că BCE, cea mai mare autoritate de supraveghere prudențială din cadrul UE, nu este competentă în baza MUS pentru supravegherea AML/CFT, ceea ce împiedică autoritățile competente să realizeze schimburi de informații confidențiale cu BCE;

124.  observă că, în unele cazuri, capacitatea autorităților competente de a verifica aplicarea politicilor și procedurilor la nivel de grup de întreprinderi este îngreunată de legislația națională privind protecția datelor și secretul bancar;

125.  observă că, potrivit informațiilor furnizate de Autoritatea Bancară Europeană (ABE), până în decembrie 2016 au fost verificate aproape 1 300 de bănci fie prin evaluări externe, fie printr-o combinație de evaluări externe și vizite la fața locului; rezultatele finale sunt așteptate înainte de al treilea trimestru din 2017; subliniază că, potrivit rezultatelor preliminare, în unele cazuri au fost depistate deficiențe;

126.  constată că, în decembrie 2016, ABE a trimis un chestionar membrilor consiliului său de supraveghetori pentru a determina mai exact ce acțiuni de supraveghere trebuie întreprinse în urma dosarului „Panama Papers”; constată că rezultatele acestui exercițiu nu au fost încă făcute publice;

127.  observă că puține dintre autoritățile competente au reacționat la cazul „Panama Papers” examinând și alte infracțiuni decât spălarea de bani și numai câteva dintre ele au stabilit legătura evidentă cu infracțiunile fiscale;

128.  constată că autoritățile statelor membre nu au supravegheat în mod eficace instituțiile financiare nici înainte de dezvăluirile din dosarul „Panama Papers” și că acestea nu au sancționat în mod adecvat instituțiile financiare vizate de CRD IV care au fost găsite vinovate de încălcări grave ale dispozițiilor naționale adoptate în temeiul AMLD III; constată că dezvăluirile din dosarul „Azerbaijan Laundromat” demonstrează eșecul unor autorități de supraveghere financiară de a garanta că instituțiile financiare respectă obligațiile AMLD care le revin, chiar și după adoptarea unor noi recomandări GAFI în anul 2012;

129.  subliniază faptul că primele 20 de bănci din UE înregistrează profituri mai mari în jurisdicții fiscale speciale decât pot fi justificate de nivelul activității economice reale care are loc în acestea din urmă, de cele mai multe ori fără a angaja nicio persoană în țările în cauză și fără a plăti taxe sau plătind taxe reduse în aceste jurisdicții[92]; consideră că autoritățile competente ale UE nu pot asigura o supraveghere eficientă a acestor practici desfășurate de băncile din UE în țările terțe și că acest lucru ar putea reprezenta un risc pentru stabilitatea financiară a uniunii bancare;

130.  constată că peste 20 de autorități din UE responsabile de supravegherea bancară au întreprins măsuri de supraveghere ca rezultat direct al publicării dosarului „Panama Papers”[93];

Avocații și cabinetele de avocatură

131.  atrage atenția asupra dificultăților întâmpinate în procesul de reglementare a avocaților și a cabinetelor de avocatură implicate în constituirea și menținerea structurilor offshore, deoarece acestea desfășoară adesea activități transfrontaliere și în cel puțin o țară terță în care cerințele legislative nu sunt supuse controlului sau măsurilor de precauție privind clientela[94];

132.  subliniază că avocații și cabinetele de avocatură oferă adesea recomandări și asistență fiscală și de investiții în procesul de constituire a entităților offshore, în multe cazuri comunicând direct cu beneficiarii reali;

133.  observă că numărul de RTS transmise de avocați și de alte profesii în mare parte autoreglementate este scăzut[95] și că raportările de către avocați sunt determinate adesea de dezvăluirile publicate în mass-media;

134.  ia act de faptul că, în majoritatea statelor membre, supravegherea avocaților este efectuată de barouri și de asociații profesionale, care nu își supraveghează membrii în mod activ, ci mai degrabă iau măsuri ca urmare a plângerilor parvenite de la clienți; regretă faptul că datele statistice privind sancțiunile sau măsurile disciplinare aplicate de barourile naționale nu sunt disponibile publicului în toate statele membre ale UE;

135.  ia act de faptul că membrii profesiei juridice sunt supuși unor sancțiuni severe (civile, iar uneori și penale) pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute în AMLD; constată, însă, că aceste proceduri disciplinare stricte au rareori ca rezultat radierea din tabloul avocaților[96];

136.  observă că domeniul de aplicare al dispozițiilor legale privind secretul profesional în relația client-avocat pentru anumite profesii desemnate, cum ar fi avocații și notarii, care le permit acestora să refuze să depună mărturii sau să prezinte probe în materie fiscală, nu este clar și consecvent în toate statele membre, cu atât mai puțin la nivelul Uniunii;

137.  subliniază în special faptul că în multe state membre avocații nu pot fi sancționați pentru acordarea nerezidenților de consultații cu privire la modalitățile de evitare a impozitelor sau de spălare a banilor într-o altă jurisdicție, în conformitate cu principiul teritorialității;

138.  constată că consultanții juridici s-au sustras de la îndeplinirea obligațiilor legale prin invocarea „secretului profesional” pentru a evita efectuarea CDD, chiar dacă nu acționează în calitate de avocați, ci ca presatori de servicii financiare[97];

Contabilii, firmele de contabilitate și auditorii

139.  observă că personalul firmelor de contabilitate este alcătuit în principal din contabili profesioniști, auditori și experți juridici și fiscali;

140.  constată că entitățile offshore constituite în principalele jurisdicții vizate de „Panama Papers” (BVI, Panama, Seychelles, precum și altele) nu au obligații de audit; subliniază, însă, că, atunci când entitățile offshore sunt integrate în întreprinderile-mamă, ele trebuie să fie supuse auditului; observă că autoritățile de supraveghere din unele jurisdicții obligă băncile și alți intermediari financiari să supună auditului unele dintre procesele lor, cum ar fi procedurile de combatere a spălării banilor;

141.  observă că rolul firmelor de contabilitate în schemele divulgate de „Panama Papers” a constat în principal în oferirea de consultații și în întreținerea structurilor offshore, iar auditorii nu au fost implicați activ, deoarece în multe cazuri entitățile offshore nu au obligații de audit; constată, totuși, că cele mai mari 4 firme de contabilitate, dominante pe piață, au jucat un rol în alte scandaluri fiscale, precum Luxleaks, și că activitățile lor de consiliere fiscală și de audit prezintă posibilitatea unor serioase conflicte de interese;

142.  observă că firmele de contabilitate emit în multe cazuri orientări interne privind practicile pe care le consideră acceptabile, dar că această autoreglementare nu este suficientă pentru a combate eficient evaziunea fiscală și evitarea sarcinilor fiscale pe care le promovează și le permit;

143.  constată că auditorii și consultanții fiscali au acționat ca firme integrate la nivel global, prezentându-se însă ca numeroase entități juridice separate care nu sunt în proprietate comună, dar care sunt obligate prin angajamente contractuale să utilizeze standarde comune sub o denumire comună în scopul de a diminua responsabilitatea, de a reduce costurile de reglementare și riscurile, de a se izola de riscul juridic și de a-și proteja clienții împotriva cererilor de reglementare[98];

144.  regretă faptul că numărul de RTS transmise de contabili către FIU este redus și nu reflectă expunerea sectorului la riscurile de spălare de bani[99];

145.  subliniază faptul că firmele de contabilitate nu doar că au jucat un rol-cheie în elaborarea unor sisteme de planificare fiscală agresivă pentru clienții lor, dar au și asistat guvernele naționale în conceperea codurilor și a legilor fiscale, dând naștere unui conflict de interese semnificativ;

146.  este îngrijorat de promiscuitatea și de conflictele de interese care afectează auditorii și consultanții, avocații și firmele de avocatură care deseori servesc drept consilieri guvernamentali pentru elaborarea legislației fiscale, pentru conceperea instrumentelor AML și care chiar desfășoară anchete și audituri în numele autorităților de reglementare, în timp ce prestează servicii sau au prestat servicii entităților reglementate;

Societățile fiduciare și alte structuri juridice similare

147.  reamintește că societățile fiduciare și alte structuri juridice similare joacă un rol important în crearea și întreținerea entităților offshore; constată, în acest sens, că investigațiile efectuate de Europol în dosarul „Panama Papers”, care au condus la 3 469 de corespondențe probabile cu baza sa de date a infractorilor suspectați, au evidențiat, de asemenea, utilizarea predominantă a structurilor fiduciare pentru a masca activele și identitățile;

148.  constată că o societate fiduciară reprezintă o colecție de active și este creată prin intermediul unui contract privat semnat de trei părți (fondatorul, administratorul fiduciar și beneficiarul) și nu are, ca atare, personalitate juridică;

149.  regretă faptul că societățile fiduciare nu pot fi vizate cu ușurință de factorii de decizie în jurisdicțiile offshore, deoarece aceste societăți au o prezență fizică minimă, iar informațiile disponibile legiuitorilor și autorităților sunt limitate;

150.  observă că societățile fiduciare acționează în numele beneficiarilor reali, însă clienții lor direcți sunt, în majoritatea cazurilor, alți intermediari, cum ar fi alte societăți fiduciare, cabinete de avocatură, firme de contabilitate și bănci;

151.  constată că societățile fiduciare pot fi societăți de sine stătătoare sau se pot afla în proprietatea altor tipuri de societăți de prestare de servicii, precum cabinete de avocatură sau bănci;

152.  constată că o societate fiduciară poate fi, de asemenea, inclusă în sistemele complexe de evaziune fiscală și de evitare a sarcinilor fiscale din cadrul grupurilor economice internaționale și adesea fac parte din sistemele multinaționale[100];

153.  subliniază riscul că anumite forme de societăți fiduciare comerciale și necomerciale ar putea deveni în viitor un instrument și mai important pentru practicile abuzive, deoarece acestea nu sunt entități juridice și, prin urmare, spre deosebire de societățile propriu-zise, nu fac obiectul niciunei forme de contabilitate și niciunei obligații de publicare, de exemplu în ceea ce privește conturile lor anuale; de asemenea, lipsa unui registru al societății fiduciare îngreunează foarte mult sarcina autorităților fiscale de a obține informații cu privire la activele din societățile fiduciare;

4. Aspecte legate de țările terțe

4.1. Constatări

154.  reamintește că, în prezent, potrivit legislației din unele țări terțe precum SUA, persoanele juridice nu au obligația de a colecta sau de a raporta la nivel centralizat informații referitoare la beneficiarii reali[101];

155. subliniază faptul că unele jurisdicții din țări terțe împărtășesc informații privind UBO cu FIU europene exclusiv în scopuri de informare, dar nu răspund cererilor internaționale de cooperare, împiedicând astfel utilizarea informațiilor în fața instanțelor; 

156.  subliniază că unele țări terțe au regimuri fiscale speciale menite să atragă întreprinderile; subliniază că în unele jurisdicții este extrem de ușor de înființat o întreprindere fără divulgarea identității, deoarece sunt cerute foarte puține informații; observă că, pentru crearea online a unor documente juridice simple, sunt necesare doar câteva etape; regretă faptul că acest lucru ar putea duce la răspândirea practicilor concepute pentru evitarea și eludarea impozitelor;

157.  constată că, deși SUA are o legislație mai puțin ambițioasă în materie de AML decât cea care există în UE, în special în ceea ce privește transparența UBO, dat fiind că nu deține un registru centralizat al UBO, această țară are rezultate mai bune în ceea ce privește punerea în aplicare efectivă și asigurarea respectării legislației privind AML;

158.  atrage atenția asupra sistemului existent în SUA care permite amânarea plății impozitelor, ceea ce le permite întreprinderilor multinaționale să-și păstreze profiturile generate peste hotare în zone offshore pentru o perioadă nedeterminată, evitând astfel plata impozitelor în momentul repatrierii profiturilor respective;

159.  reamintește solicitarea sa de a consolida rolul UE pe scena internațională prin adoptarea unei poziții comune și de a se depune eforturi pentru elaborarea unui cadru comun al UE pentru tratatele bilaterale în materie fiscală, ca modalitate de abordare a practicii de „treaty shopping” (alegerea celui mai avantajos tratat); consideră că instituirea unor acorduri de liber schimb trebuie să fie însoțită de dispoziții privind cooperarea fiscală consolidată care să prevină evitarea sarcinilor fiscale și ar trebui să includă principii de bună guvernanță fiscală;

160.  constată faptul că Comisia Europeană formulează observații pentru fiecare evaluare a statelor membre efectuată de GAFI sau de Comitetul Moneyval și propune ca aceste observații să fie făcute publice în viitor;

4.2. Țările în curs de dezvoltare

161.  subliniază că, odată cu aprofundarea inegalităților, țările mai puțin dezvoltate sunt afectate în mod disproporționat de evaziunea fiscală și spălarea de bani prin intermediul structurilor offshore; constată că 30 % din avuția financiară din Africa este deținută în zone offshore, ceea ce duce la pierderi de venituri fiscale în valoare de 14 miliarde USD[102];

162.  subliniază că fluxurile financiare ilicite au efecte devastatoare asupra țărilor în curs de dezvoltare[103]; ia act de faptul că, în raportul său din decembrie 2014, Global Financial Integrity (GFI) estimează că economiile emergente și cele în curs de dezvoltare au pierdut 6,6 mii de miliarde USD sub formă de fluxuri financiare ilicite în perioada 2003-2012, fluxurile de capital ilicite în exteriorul țărilor crescând cu o rată medie uluitoare de 9,4 % pe an[104];

163.  atrage atenția asupra situației inacceptabile în care unele societăți care își desfășoară activitatea în țări în curs de dezvoltare utilizează corupția, frauda fiscală, evaziunea fiscală, evitarea sarcinilor fiscale, prețurile de transfer și anonimatul structurii de proprietate a întreprinderilor pentru a-și reduce obligațiile fiscale sau pentru a spăla bani, în timp ce milioane de oameni sunt subnutriți și nu au un acces adecvat la servicii de sănătate și la educație[105];

164.  constată că, din cauza lipsei registrelor contabile electronice din țările în curs de dezvoltare, este dificil sau imposibil ca autoritățile competente să obțină informații financiare sau contabile;

165.  își exprimă îngrijorarea că majoritatea țărilor în curs de dezvoltare se vor confrunta cu dificultăți în implementarea sistemului OCDE de schimb automat de informații începând cu finele lui 2017 sau cu 2018, din cauza lipsei de capacitate tehnică, umană și instituțională, acestea putând fi excluse de la beneficiile oferite de acest instrument în lupta împotriva evaziunii fiscale și a evitării sarcinilor fiscale; observă că, în ceea ce privește cooperarea la nivel mondial, nu a fost încă stabilită o abordare comună a principiilor simple astfel încât să se asigure un rezultat eficace; își exprimă îngrijorarea cu privire la riscul apariției unui sistem internațional cu două viteze de schimb automat de informații, țările în curs de dezvoltare fiind excluse de la schimburile reciproce;

166.  constată că pierderile continentului african din cauza fluxurilor financiare ilicite se ridică la cel puțin 50 de miliarde USD pe an, ceea ce este de două ori mai mult decât ajutorul internațional pe care îl primește; este conștient de apelul insistent al reprezentanților țărilor în curs de dezvoltare de a se pune capăt paradisurilor fiscale, deoarece în acestea se păstrează capitalurile provenite din activități ilegale[106];

167.  consideră că îmbunătățirea capacităților fiscale ale țărilor afectate de evaziunea fiscală și de evitarea sarcinilor fiscale poate aduce beneficii semnificative; reamintește relația directă care există între pragul taxelor colectate și capacitatea instituțională a guvernului; reiterează, în acest sens, dovezile științifice care arată că o creștere de 10 % a capacității de gestionare fiscală corespunde unei creșteri anuale a PIB-ului de 1,5 %;

168.  constată faptul că acțiunile UE influențează transparența fiscală și prin intermediul activităților de investiții ale Băncii Europene de Investiții și ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care utilizează structuri de investiții netransparente în investițiile lor de portofoliu și solicită măsuri în vederea abordării acestor probleme;

169.  își exprimă îngrijorarea față de impactul negativ din ce în ce mai mare al fluxurilor financiare ilicite, care reprezintă un obstacol în calea creșterii economice, a dezvoltării sociale, a luptei împotriva inegalității, a împuternicirii guvernului și a capacității instituționale;

170.  constată că procesul BEPS nu a inclus țările în curs de dezvoltare ca parteneri egali de negociere și nu a oferit soluții eficace la problemele fiscale ale celor mai sărace țări, inclusiv prin rețeaua globală de tratate fiscale care împiedică deseori țările în curs de dezvoltare să impoziteze profiturile generate pe teritoriul lor; subliniază că doar o implicare deplină a țărilor în curs de dezvoltare în reforma fiscală globală poate oferi soluții eficiente la o problemă globală;

5. Avertizorii

171.  atrage atenția asupra faptului că LuxLeaks, Panama Papers, Swiss Leaks, Bahamas Leaks, Football Leaks și numeroase alte scurgeri de informații au demonstrat rolul determinant al avertizorilor în lupta împotriva spălării banilor, a fraudelor, a planificării fiscale agresive și a corupției sau în elucidarea în general a practicilor ascunse; subliniază, așadar, că protecția avertizorilor poate contribui la protecția interesului public, la promovarea bunei guvernanțe și la consolidarea statului de drept; constată că, atât timp cât entitățile care au obligații de raportare nu riscă decât amenzi reduse pentru neraportarea sau pentru raportarea eronată a activităților suspectate de spălare a banilor către autorități, prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului este împiedicată în mod semnificativ;

172.  subliniază rolul sindicatelor și al organizațiilor societății civile pentru a ajuta și a sprijini avertizorii în demersurile lor în cadrul organizației lor;

173.  regretă faptul că unele țări supun avertizorii urmăririi penale pentru a-și proteja secretele[107]; consideră că este extrem de regretabil faptul că, în cazul LuxLeaks, au fost urmăriți în instanță deocamdată numai avertizorii și jurnaliștii, iar întreprinderile și intermediarii implicați în practica soluțiilor fiscale anticipate dezvăluită de LuxLeaks au rămas neafectați; reamintește că Parlamentul European a solicitat în mod repetat îmbunătățirea protecției avertizorilor și a jurnaliștilor;

174.  salută faptul că, în prezent, Comisia evaluează posibilitatea introducerii unor eventuale măsuri orizontale sau a unor măsuri sectoriale suplimentare la nivelul UE pentru a îmbunătăți protecția avertizorilor; observă că Parlamentul este în curs de adoptare a unui raport din proprie inițiativă pentru a-și prezenta recomandările în acest sens;

6. Cooperarea interinstituțională

175.  reamintește că, potrivit articolului 4 alineatul (3) din TUE, în virtutea principiului cooperării loiale, Uniunea și statele membre, respectându-se reciproc, trebuie să se ajute în îndeplinirea misiunilor care decurg din tratate;

176.  observă că principiul cooperării loiale obligă statele membre să întreprindă toate măsurile necesare pentru a menține sfera de acțiune și eficacitatea legislației Uniunii; reamintește că statele membre ar trebui să se abțină de la adoptarea unor măsuri care ar putea periclita grav realizarea obiectivelor prevăzute de legislația UE;

177.  salută cooperarea cu Comisia Europeană în ceea ce privește audierile Președintelui Juncker și comisarilor Jourová și Moscovici, precum și participarea funcționarilor Comisiei la reuniunile comisiei de anchetă; regretă, însă, că unele dintre răspunsurile oferite în cadrul schimburilor de opinii nu au fost deloc pe măsura așteptărilor;

178.  salută răspunsurile oferite de miniștrii de finanțe și de miniștrii justiției din 25 de state membre la chestionarul transmis de comisie; regretă, însă, că Malta și Ungaria nu au răspuns la chestionar și că Malta, care a deținut Președinția în exercițiu a Consiliului, a fost deosebit de necooperantă[108];

179.  subliniază că au fost necesare șase luni pentru a se ajunge la un acord cu Comisia cu privire la accesul la documente confidențiale neclasificate, această întârziere constituind un obstacol important în calea activităților comisiei de anchetă; subliniază că nu toate documentele primite erau actualizate, iar multe dintre ale au fost puternic cenzurate sau înnegrite, ceea ce a creat noi obstacole importante pentru comisia de anchetă; reamintește că informațiile furnizate în aceste documente neclasificate au fost considerate confidențiale de către Comisie și Consiliu, iar comisiei de anchetă i-a fost interzis să le includă în raportul final;

180.  observă că Comisia PANA a invitat în mai multe rânduri actuala și viitoarea președinție să participe la audieri pentru a discuta chestiuni legate de cooperare și calea de urmat în materie de combatere a spălării banilor, a evaziunii fiscale și a evitării sarcinilor fiscale, însă regretă că aceste solicitări au fost respinse în toate cazurile pe baza unor argumente nefondate;

181.  observă că, în pofida solicitărilor comisiei de anchetă, Consiliul nu a pus la dispoziția acesteia niciun document adecvat; prin urmare, pune sub semnul întrebării voința politică a Consiliului de a îmbunătăți transparența și cooperarea în lupta împotriva evaziunii fiscale și a spălării de bani, precum și de a respecta tratatul și principiul cooperării loiale; subliniază că Parlamentul consideră că cetățenii ar trebui să aibă posibilitatea de a cunoaște pozițiile adoptate de guvernele lor respective cu privire la aceste aspecte importante;

182.  observă cu regret că de la înființarea comisiei de anchetă „Panama Papers” în cadrul Parlamentului European, Consiliul a încercat să împiedice lucrările acestei comisii, inclusiv prin emiterea, la 1 iulie 2016, a unei note de informare către Comitetul Reprezentanților Permanenți referitoare la PANA, care îndemna statele membre să adopte o abordare coordonată și unificată, menită să limiteze amploarea anchetei, și care încuraja statele membre să refuze să participe la anchetă în anumite circumstanțe;

183.  regretă faptul că președintele Grupului de lucru pentru codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor din cadrul Consiliului a refuzat invitația de a participa la audierile comisiei din motive juridice obscure („nu este un organism al UE”);

184.  constată că Consiliul și Grupul de lucru pentru codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor nu au cooperat deloc în mod satisfăcător până în prezent și că acest fapt în sine a constituit un obstacol puternic în calea activității Comisiei PANA, afectându-i rezultatele;

185.  remarcă faptul că, din cauza refuzului continuu al Comisiei și al Consiliului de a consimți la propunerea de regulament al Parlamentului European privind modalitățile detaliate de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului, comisiile speciale și de anchetă ale acestuia încă nu dețin competențe suficiente, precum dreptul de a cita martori și de a asigura accesul la documente, comparativ cu comisii similare ale statelor membre sau cu Congresul Statelor Unite ale Americii;

186.  își exprimă speranța că competențele de supraveghere ale autorităților fiscale vor fi extinse astfel încât să asigure o monitorizare mai strictă a opacității și informații financiare îmbunătățite;

187.  conchide, așadar, că a fost încălcat principiul cooperării loiale din motivele menționate mai sus de către unele state membre, precum și de către Consiliu și organismele acestuia;

7. Concluzii

188.  conchide că problema care se află la baza acțiunilor dezvăluite de „Panama Papers” este deplasarea banilor dintr-o jurisdicție în alta, atât offshore cât și onshore, în scopul de a nu plăti sau de a plăti mai puține impozite sau de a spăla bani; consideră că, pentru combaterea acestor practici, se impun de urgență o voință politică mai puternică, o reglementare mai strictă și intensificarea aplicării și monitorizării normelor existente;

189.  constată că, prin utilizarea de societăți fiduciare, societăți fictive, paradisuri fiscale și structuri financiare internaționale complexe, unele companii multinaționale și persoanele cu disponibilități financiare ridicate și-au protejat cu succes averile, printre altele, de autoritățile fiscale și de alte creanțe financiare legitime, asigurându-și astfel imunitatea prin plasarea avuției într-un vid legislativ;

190.  conchide că lipsa cooperării și coordonării între instituțiile UE și agențiile sale, între statele membre și autoritățile competente cu privire la diverse acte legislative care vizează evaziunea fiscală, evitarea obligațiilor fiscale și spălarea de bani este o problemă sistemică;

191.  conchide că, de obicei, unele state membre nu furnizează suficiente informații pertinente de calitatea dorită și, în general, nu par să depună eforturi sincere pentru a combate evaziunea fiscală și evitarea sarcinilor fiscale, ceea ce constituie o încălcare a principiului cooperării loiale consacrat în TUE; conchide, prin urmare, că aceste state membre încearcă să își ascundă propriile practici abuzive;

192.  reamintește că transparența, schimbul de informații, asigurarea corespunzătoare a aplicării și îmbunătățirea continuă a tehnicilor de combatere sunt esențiale în combaterea evaziunii fiscale, a evitării sarcinilor fiscale și a spălării de bani; conchide că este justificată raportarea publică pentru fiecare țară în parte a informațiilor fiscale de către toate societățile mari;

193.  conchide că legislația UE în vigoare nu era suficient de eficace înainte de scurgerile legate de dosarul „Panama Papers” și nici nu era aplicată efectiv în toate cazurile, iar acest lucru le permitea intermediarilor să-și îndeplinească formal sarcinile, cum ar fi CDD și alte obligații de raportare, neglijând totodată spiritul normelor; constată că, între timp, au fost realizate o serie de evaluări, de exemplu privind DAC și AMLD, și au fost prezentate propuneri legislative noi, cum ar fi raportarea pentru fiecare țară în parte și reglementarea intermediarilor, sau au fost reînnoite propuneri existente, cum ar fi propunerea legislativă referitoare la baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB); remarcă faptul că președintele Comisiei s-a angajat să înainteze propuneri menite să intensifice cooperarea fiscală între statele membre, prin instituirea unei obligații de a răspunde cererilor de grup privind chestiuni fiscale, astfel încât un stat membru să poată furniza toate informațiile necesare celorlalte țări în vederea urmăririi în justiție a evazioniștilor transfrontalieri, precum și să prezinte propuneri de reforme fiscale în temeiul articolului 116 din TFUE, în cadrul unei proceduri de codecizie a Consiliului și a Parlamentului European în vederea eliminării denaturării condițiilor de concurență pe piața internă; 

194.  constată, îndeosebi, că a avut loc o îmbunătățire treptată semnificativă în ceea ce privește existența unui registru al beneficiarilor reali, accesul fiind asigurat pe baza existenței unui interes legitim; subliniază că revizuirea în curs a AMLD urmărește consolidarea competențelor FIU din UE și facilitarea cooperării dintre acestea, însă sfera lor de aplicare este încă prea limitată, existând necesitatea de a împărtăși informații financiare nu numai pentru a contracara toate formele de infracțiuni economice, dar și pentru a urmări încasările din activități asociate cu frauda;

195.  concluzionează că identificarea corespunzătoare a UBO este în continuare un obstacol esențial în calea desființării sistemelor ilegale de evitare a sarcinilor fiscale, iar caracterul internațional al fluxurilor financiare și al structurilor societăților descoperite de Comisia PANA agravează această problemă;

196.  subliniază că inventivitatea persoanelor care urmăresc să evite plata impozitelor este mai dinamică decât viteza cu care sunt elaborate noi acte legislative, iar intermediarii și facilitatorii se află de obicei în situație legală, aplicând legea cu ingeniozitate; subliniază în acest sens că factorul principal care permite existența acestor practici este exploatarea neconcordanțelor normative dintre țări;

197.  conchide că administrarea patrimoniului este în continuare în mare parte o profesie nereglementată și că ar trebui instituite norme și standarde internaționale cu caracter obligatoriu pentru o mai bună reglementare și definire a acestui grup;

198.  observă că impozitele trebuie plătite acolo unde sunt generate profiturile; regretă faptul că legislația insuficient de strictă a Uniunii sau punerea în aplicare ineficace a acesteia a facilitat acțiunile și structurile financiare dezvăluite de „Panama Papers”, care au eludat cu succes acest principiu de bază; conchide că este necesar să se adopte o abordare comună din partea UE pentru a combate companiile fictive și de tip „cutie poștală” în țări terțe și RUP și TTPM și pentru a pune capăt definitiv practicilor de evitare a impozitelor datorate în UE, pe baza transparenței beneficiarilor reali;

199.  conchide că acest lucru a fost posibil din cauza implementării în măsură insuficientă a legislației de către statele membre și din cauza acțiunilor insuficiente de asigurare a aplicării acesteia din partea Comisiei; regretă că, uneori, din motive politice, chiar dacă există legislația necesară și personalul necesar pentru a o pune în aplicare, acest lucru nu asigură aplicarea sa efectivă;

200.  consideră că țările și teritoriile de peste mări aparținând statelor membre, dintre care unele apar în acțiunile dezvăluite de „Panama Papers”, nu dispun de infrastructura, resursele financiare și capacitatea umană necesare pentru a asigura supravegherea locală a sectorului financiar[109];

201.  constată că Comisia nu dispune de resurse suficiente pentru a asigura aplicarea integrală a legislației UE privind combaterea spălării de bani, evaziunii fiscale și a evitării sarcinilor fiscale;

202.  regretă că, la nivelul Consiliului, chestiunile de politică fiscală sunt deseori blocate de anumite state membre, în scopul de a proteja paradisurile fiscale; solicită, prin urmare, să se renunțe la principiul unanimității statelor membre în chestiuni fiscale, pentru a se înregistra progrese în lupta pentru justiție fiscală și a reduce povara asupra cetățenilor europeni;

203.  conchide că FIU reprezintă instrumentele principale în combaterea spălării de bani; observă, cu toate acestea, existența unor structuri diferite în UE și faptul că acestea nu dispun de personal suficient pentru a face față sarcinilor ce le revin, inclusiv examinarea numărului tot mai mare de RTS determinat de noua legislație, FIU fiind în măsură să trateze numai o parte a problemei; conchide că instituțiile statelor membre responsabile de punerea în aplicare și de asigurarea respectării normelor în ceea ce privește frauda fiscală și spălarea de bani trebuie să fie pe deplin independente de influența politică; conchide că este necesar să se asigure că investigațiile efectuate de FIU sunt urmate de anchete penale desfășurate de poliție dacă situația justifică acest lucru, și subliniază că în caz contrar lipsa de acțiune a poliției trebuie să fie considerată o administrare defectuoasă; regretă că în multe cazuri FIU sunt părtinitoare politic;

204.  constată că dificultățile privind schimbul de informații între FIU și dificultățile de utilizare a informațiilor extrase din RTS (rapoarte de tranzacții suspecte) și RAS (rapoarte de activități suspecte) apar, în parte, ca o consecință a evoluției inegale a FIU în diferite părți ale lumii;

205.  constată că sancțiunile fie nu sunt aplicate în toate cazurile, fie nu sunt suficient de disuasive; regretă faptul că, în acest context, statele membre continuă să se opună impunerii unor sancțiuni de către UE țărilor terțe ale căror regimuri fiscale sunt considerate dăunătoare pentru Uniune;

206.  conchide că pe baza constatărilor Comisiei PANA pot fi identificate mai multe cazuri de administrare defectuoasă a legislației UE, mai exact în ceea ce privește:

  necomunicarea de către autoritățile statelor membre în mod spontan a informațiilor fiscale către un alt stat membru, în cazul în care există motive de a se presupune că un alt stat membru poate suferi pierderi fiscale [articolul 9 alineatul (1) din DAC] și neasigurarea de către Comisia Europeană a punerii în aplicare efective a DAC;

  neluarea de către autoritățile din statele membre a măsurilor necesare în cazul existenței unor probe privind fapte grave și persistente de neidentificare a beneficiarilor reali în temeiul obligației de precauție privind clientela și nesolicitarea de către acestea ca verificarea identității clientului și a beneficiarului real să aibă loc înainte de stabilirea unei relații de afaceri sau de desfășurarea unei tranzacții [articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 9 alineatul (1) din AMLD III] și neasigurarea de către Comisia Europeană a punerii în aplicare efective a AMLD III;

  neasigurarea de către autoritățile din statele membre ca răspunderea entităților care au obligații de raportare în temeiul AMLD să poată fi angajată pentru încălcarea dispozițiilor naționale, inclusiv privind raportarea informațiilor referitoare la beneficiarii reali către autoritățile competente [articolul 39 alineatul (1) din AMLD III] și neasigurarea de către Comisia Europeană a punerii în aplicare efective a AMLD III;

  nefurnizarea de către Comisie a listei țărilor terțe cu deficiențe strategice în ceea ce privește regimurile lor de combatere a spălării banilor;

  neaplicarea de către autoritățile din statele membre a sancțiunilor administrative și a altor măsuri administrative în cazul instituțiilor găsite vinovate de o încălcare gravă a dispozițiilor naționale adoptate în temeiul AMLD III, conform articolului 67 alineatul (1) litera (o) și articolului 67 alineatul (2) din Directiva 2013/36/UE (CRD IV) și neasigurarea de către Comisia Europeană a punerii în aplicare efective a CRD IV;

  lipsa cooperării sincere a statelor membre în cadrul Grupului de lucru pentru codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor și nerespectarea principiului cooperării loiale, conform articolului IV din TFUE; neîndeplinirea de către Comisia Europeană a rolului de „gardian al tratatelor”;

207.  regretă că unele instituții ale UE au refuzat să coopereze cu Comisia PANA; consideră că, astfel, a fost încălcat principiul cooperării loiale;

208.  constată că caracterul închis și secretos și regimul decizional ineficient bazat pe un consens larg al Grupului de lucru pentru codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor din cadrul Consiliului dăunează elaborării, adoptării și punerii în aplicare eficace și rapide în UE a legislației esențiale pentru combaterea evaziunii fiscale; subliniază, prin urmare, că se impune îmbunătățirea răspunderii și a transparenței în ceea ce privește acțiunile, declarațiile și pozițiile statelor membre care participă la acest grup, precum și o reformă cuprinzătoare a Grupului de lucru pentru codul de conduită;

209.  constată că cerința unanimității în cadrul Consiliului pentru modificarea sau adoptarea legislației încetinește progresele în domeniul fiscal în UE;

210.  regretă profund faptul că un număr mare de părți interesate au refuzat să se întâlnească cu delegațiile Comisiei PANA sau au refuzat să se prezinte în fața Comisiei PANA sau nu au răspuns în mod satisfăcător la întrebările adresate;

211. condamnă asasinarea jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, unul dintre jurnaliștii implicați cel mai mult în combaterea corupției și spălării de bani, care a relatat intens cu privire la „Panama Papers” și care a fost asasinată la 16 octombrie 2017 într-un atentat cu mașină capcană; reiterează că astfel de evenimente sunt întru totul inacceptabile în statele membre ale UE;

212.  conchide, așadar, că o serie de întrebări au rămas fără răspuns în procesul determinării amplorii reale a acestei probleme și a metodelor utilizate în aceste scheme și propune ca activitățile de anchetă să continue, fiind instituită în cadrul Parlamentului European o comisie permanentă sau un grup de lucru permanent la nivel înalt.

• [1]  JO L 113, 19.5.1995, p. 1.
• [2]  Texte adoptate, P8_TA(2016)0253.
• [3]  JO L 309, 25.11.2005, p. 15.
• [4]  JO L 214, 4.8.2006, p. 29.
• [5]    JO L 141, 5.6.2015, p. 73.
• [6]    JO L 176, 27.6.2013, p. 338.
• [7]    JO L 64, 11.3.2011, p. 1.
• [8]    JO L 359, 16.12.2014, p. 1.
• [9]    JO L 157, 9.6.2006, p. 87.
• [10]    JO L 158, 27.5.2014, p. 77.
• [11]    JO L 158, 27.5.2014, p. 196.
• [12]    JO L 156, 16.6.2012, p. 1.
• [13]    JO L 338, 12.12.2012, p. 37.
• [14]    JO L 338, 12.12.2012, p. 41.
• [15]  Texte adoptate, P8_TA(2015)0408.
• [16]  Texte adoptate, P8_TA(2016)0310.
• [17]  Texte adoptate, P8_TA(2015)0457.
• [18]  A8-0056/2017.
• [19]  A se vedea: Eurodad, „Fifty shades of tax dodging” (Cincizeci de nuanțe ale evaziunii fiscale), Bruxelles, octombrie 2015, p. 19.
• [20]  A se vedea: Willem Pieter de Groen, „Role of advisors and intermediaries in the schemes revealed in the Panama Papers” (Rolul consultanților și al intermediarilor în schemele dezvăluite de Panama Papers), Centre for European Policy Studies, aprilie 2017.
• [21]  Pentru lista completă a activităților, inclusiv numele vorbitorilor, a se vedea partea II din prezentul raport, care conține rapoartele delegațiilor trimise în Cipru, Portugalia, Malta, SUA, Regatul Unit, Luxemburg și Elveția.
• [22]  OCDE (2017), ‘Glossary of Tax Terms’ (Glosar de termeni fiscali), Paris: OCDE.
• [23]  C-255/02 – Halifax și alții, CJUE, 21 februarie 2006; C-196/04 – Cadbury Schweppes și Cadbury Schweppes Overseas, CJUE, 12 septembrie 2006.
• [24]  În special Franța, Italia, Germania, Polonia și Țările de Jos.
• [25]  A se vedea, de exemplu, Anna Meyendorff și Anyan V. Thakor (eds.), ‘Designing financial systems in transition economics: strategies for reform in Central and Eastern Europe’ (Conceperea sistemelor financiare în economiile aflate în tranziție: strategii de reformă în Europa Centrală și de Est), 2002, S. 102 [Rusia ca examplu]; sau: Keith Blackburn, Niloy Bose și Salvatore Capasso, ‘Tax evasion, the underground economy and financial development’ (Evaziunea fiscală, economia din umbră și dezvoltarea financiară) (2012): http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S016726811200128X.
• [26]  Studiul pentru Comisia PANA, „The Impact of Schemes revealed by the Panama Papers on the Economy and Finances of a Sample of Member States” (Impactul sistemelor scoase la iveală de dosarul „Panama Papers” asupra economiei și finanțelor unui eșantion de state membre).
• [27]  https://ec.europa.eu/taxation_customs/fight-against-tax-fraud-tax-evasion/a-huge-problem_en
• [28]  A se vedea: Gabriel Zucman, The Hidden Wealth of Nations – The Scourge of Tax Havens (Avuția ascunsă a națiunilor – flagelul paradisurilor fiscale), University of California, 2015.
• [29]  Tax Justice Network, noiembrie 2011.
• [30]  148 de cazuri de spălare de bani în 2012, 202 în 2013, 221 în 2014 și 285 în 2015.
• [31]  Financial Secrecy Index 2015 (Indicele practicilor financiare secrete pe 2015), Tax Justice Network.
• [32]  ICIJ 2017, „Where Are They Now? A Year Later, Mixed Fortunes For Panama Papers Line-Up” (Ce fac ei acum? După un an, evoluții diferite pentru suspecții din dosarul „Panama Papers”).
• [33]  Studiul pentru Comisia PANA „Offshore activities and money laundering: recent findings and challenges” (Activități offshore și spălarea de bani: constatări și provocări recente) realizat de Prof. dr. Brigitte Unger, Utrecht University School of Economics, Țările de Jos.
• [34]  Unger, op. cit.
• [35]  Elaborată de comisarul Moscovici.
• [36]  În septembrie 2016 a fost publicat un tabel comparativ provizoriu al jurisdicțiilor din țări terțe, care conține două serii de indicatori pentru determinarea riscului pentru statele membre ale UE: 1) evaluarea legăturilor economice cu UE ale jurisdicțiilor în cauză, amploarea activităților de servicii financiare și factorii stabilității financiare; 2) evaluarea riscului pe care îl prezintă jurisdicțiile, determinându-se gradul lor de transparență și măsura în care regimurile fiscale sunt favorabile întreprinderilor și dacă practică sau nu cote fiscale zero pentru întreprinderi.
• [37]  Veniturile din muncă, onorariile membrilor consiliilor de administrație, dividendele, câștigurile de capital, redevențele, anumite produse de asigurări de viață, pensiile, precum și bunurile imobiliare deținute în proprietate și veniturile din aceste bunuri.
• [38]  Potrivit definiției OCDE, o societate fictivă este o societate care este înregistrată oficial, constituită sau altfel organizată legal într-o economie, dar care nu realizează nicio activitate în economia respectivă, având doar funcția de tranzitare.
• [39]  Beneficiarul real final este persoana fizică în a cărei responsabilitate se află entitatea în ultimă instanță.
• [40]  A se vedea, de exemplu, Nordea (2016), „Report on Investigation of Nordea Private Banking in Relation to Offshore Structures” (Raportul anchetei care a vizat Nordea Private Banking și care s-a axat pe structurile offshore), raport comun al Nordea Group Compliance, Nordea Operational Risk și Mannheimer Swartling Advokatbyra.
• [41]  Rezoluția Parlamentului European din 16 decembrie 2015 conținând recomandări adresate Comisiei privind favorizarea transparenței, a coordonării și a convergenței în politicile de impozitare a societăților în Uniune – raportori: Anneliese Dodds și Ludek Niedermayer – Texte adoptate, P8_TA(2015)0457.
• [42]  „Role of advisors and intermediaries in the schemes revealed in the Panama Papers” (Rolul consultanților și al intermediarilor în schemele dezvăluite de Panama Papers), Willem Pieter de Groen, Centre for European Policy Studies, aprilie 2017.
• [43]  Intervenția lui Jan Lukas Strozyk, Norddeutsche Rundfunk, în cadrul audierii Comisiei PANA din 27 septembrie 2016.
• [44]  „Role of advisors and intermediaries in the schemes revealed in the Panama Papers” (Rolul consultanților și al intermediarilor în schemele dezvăluite de Panama Papers), Willem Pieter de Groen, Centre for European Policy Studies, aprilie 2017.
• [45]  Intervenția lui Daniel Thelesklaf, președintele Comitetului de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (MONEYVAL), în cadrul audierii Comisiei PANA din 13 octombrie 2016.
• [46]  Raportul Secretarului General al OCDE prezentat miniștrilor de finanțe din țările care alcătuiesc grupul G20, Baden-Baden, Germania, martie 2017: http://www.oecd.org/tax/oecd-secretary-general-tax-report-g20-finance-ministers-march-2017.pdf
• [47]  Brooke Harrington, „Capital without borders, wealth managers and the one percent” (Capital fără frontiere, administratorii de patrimoniu și cel un procent), Harvard University Press, 2016.
• [48]  „The golden visa deal: We have in effect been selling off British citizenship to the rich” (Comerțul prosper cu vize: într-adevăr vindem cetățenia britanică celor bogați), David Pegg, The Guardian, 4 iulie 2017.
• [49]  A se vedea, de exemplu, Nordea (2016), „Report on Investigation of Nordea Private Banking in Relation to Offshore Structures” (Raportul anchetei care a vizat Nordea Private Banking și care s-a axat pe structurile offshore), raport comun al Nordea Group Compliance, Nordea Group Operational Risk și Mannheimer Swartling Advokatbyra. Acest lucru a fost confirmat și de Comitetul național de anchetă din Belgia în cadrul unei întâlniri cu delegația Comisiei PANA.
• [50]  14 proceduri au fost inițiate din cauza necomunicării prevederilor naționale de către statele membre (nerespectarea termenului de transpunere prevăzut pentru 1 ianuarie 2013). O altă procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor a fost inițiată pentru netranspunere (inclusiv în ceea ce privește schimbul automat de informații), iar alte șase proceduri au fost inițiate pentru posibila transpunere incorectă a DAC 1. Dintre aceste șase acțiuni, trei cazuri sunt în curs.
• [51]  Termenul pentru transpunere a fost 1 ianuarie 2016.
• [52]  Cazurile în care sunt implicate Grecia și Portugalia vor fi, probabil, închise curând.
• [53]  Document de referință din 10 septembrie 2012 al Grupului de lucru pentru codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor din cadrul Consiliului: „Exercițiul de monitorizare discutat în cadrul reuniunii din 17 aprilie 2012 a Grupului de lucru a arătat că, în practică, nu a avut loc niciun schimb spontan de informații cu privire la deciziile fiscale.”
• [54]  Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Regatul Unit.
• [55]  „Fighting tax crimes – cooperation between Financial Intelligence Units” (Combaterea infracțiunilor fiscale — cooperarea dintre unitățile de informații financiare), Dr. Amandine Scherrer și Dr. Anthony Amicelle, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), martie 2017.
• [56]  Cele șase state membre sunt: Republica Cehă, Germania, Italia, Slovenia, Suedia și Regatul Unit. Au notificat doar punerea parțială în aplicare: Austria, Franța, Ungaria, Irlanda, Letonia, Slovacia și Spania.
• [57]  Această directivă se aplică (articolul 2): instituțiilor de credit, instituțiilor financiare, auditorilor, experților contabili externi și consilierilor fiscali, notarilor și membrilor altor profesii liberale juridice independente, prestatorilor de servicii fiduciare sau pentru întreprinderi, agenților imobiliari, altor persoane fizice și juridice care fac comerț cu bunuri și cazinourilor.
• [58]  Ancheta privind activitățile de servicii bancare private a băncii Nordea a arătat că aceasta nu respecta orientările interne și nici cerințele normative din Luxemburg. Mai exact, Nordea nu și-a clasat clienții în categoria corespunzătoare de risc ridicat, iar rapoartele ulterioare bazate pe măsurile sporite de precauție (enhanced due diligence, EDD) erau incomplete. Printre cerințele EDD se află, de exemplu, colectarea de informații privind proveniența fondurilor și destinația conturilor. În plus, măsurile de precauție trebuie repetate periodic și revăzute. Aceste măsuri permanente de precauție (ongoing due dilligence, ODD) nu erau însă aplicate în mod sistematic. Potrivit rezultatelor anchetelor interne ale băncii, în multe cazuri informațiile respective nu mai erau actuale (Nordea, 2016). Probleme similare privind punerea în practică și asigurarea respectării au fost menționate de un fost responsabil cu conformitatea de la banca germană Berenberg Bank, care a depus mărturii în fața Comisiei PANA.
• [59]  Într-un e-mail din 24 septembrie 2010, Jürgen Mossack a declarat: „Se pare că Mossfon UK nu efectuează verificările de precauție privind clientela în mod corespunzător (sau poate deloc) și probabil că de acum încolo vom efectua de sine stătător aceste verificări ale tuturor clienților înregistrați la noi de Mossfon UK, în prezent și în viitor!”
• [60]  Într-un e-mail referitor la un schimb de mesaje dintre Mossack Fonseca și UBS, reprezentantul Mossack Fonseca a afirmat: „A explicat că UBS nu a fost niciodată unul dintre partenerii noștri contractuali. Nu am fost de acord în această privință și am adăugat că, în unele cazuri, nici măcar nu știm cine este beneficiarul real. (...) Am răspuns că, în trecut, la cererea UBS și a altor bănci, identitatea beneficiarului real nu ne-a fost transmisă în mod intenționat.”
• [61]  Într-un e-mail din 5 mai 2009, un reprezentant al Mossack Fonseca a explicat că prețul pentru crearea a două fundații „este în principiu mai mare din cauza activității speciale pe care o va desfășura clientul cu fundația și din cauza caracterului flexibil al serviciului special pe care îl asigurăm (fără prea multe verificări de precauție), întrucât acestea implică în mod clar un risc mai mare.”
• [62]  Propunere enunțată în cadrul misiunii de informare efectuate de Comisia PANA în Regatul Unit.
• [63]  „Fighting tax crimes – cooperation between Financial Intelligence Units” (Combaterea infracțiunilor fiscale — cooperarea dintre unitățile de informații financiare), Dr. Amandine Scherrer și Dr. Anthony Amicelle, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), martie 2017.
• [64]  Cartografierea și analiza diferențelor în ceea ce privește competențele unităților de informații financiare ale UE și obstacolele cu care se confruntă acestea în obținerea și schimbul de informații, Platforma FIU din UE, 15 decembrie 2012.
• [65]  Audierea FIU în Comisia PANA din 21 iunie 2017.
• [66]  Unitatea de informații financiare din Regatul Unit poate fi beneficiara unora dintre cele mai mari volume de raportare din UE, întrucât aceasta este una dintre cele mai mari piețe financiare din Europa, care dispune de un regim al activităților suspecte. Volumele de raportare din Țările de Jos sunt anormal de ridicate și pot fi explicate prin faptul că nu primesc RTS, ci mai curând rapoarte de tranzacții neobișnuite (RTN), dintre care cea mai mare parte provine din instituțiile de schimb/remiteri care sunt obligate să raporteze toate tranzacțiile care depășesc valoarea de 2 000 EUR.
• [67]  În special Cipru, Malta și Luxemburg, care primesc foarte puține RTS în comparație cu mărimea sectoarelor reglementate din jurisdicțiile lor.
• [68]  Audiere publică în Comisia PANA, 14 noiembrie 2016.
• [69]  Diferențele constau în faptul dacă infracțiunea fiscală este incriminată atunci când este comisă intenționat, prin omisiune sau în ambele cazuri și dacă infracțiunea fiscală este tratată de organele administrative sau de autoritățile judiciare.
• [70]  Italia, Spania, Belgia, Bulgaria, Croația, Grecia, Franța, Republica Cehă, Polonia, Germania, Lituania, Portugalia, România, Slovenia, Țările de Jos și Austria.
• [71]  Studiul EPRS: „Member States' capacity to fight tax crimes” (Capacitatea statelor membre de a combate infracțiunile fiscale) - http://www.europarl.europa.eu/cmsdata/125760/EPRS_STUD_603.257_MS_capabilities_tax_crimes.pdf
• [72]  Rapoartele dezvăluite ale Unității de informații și analiză financiară (FIAU) din Malta.
• [73]  Regatul Unit, Luxemburg, Malta, Portugalia și Cipru.
• [74]  COM(2017)0340, p. 5.
• [75]  Texte adoptate - P8_TA(2015)0408.
• [76]  „Fighting tax crimes – cooperation between Financial Intelligence Units” (Combaterea infracțiunilor fiscale — cooperarea dintre unitățile de informații financiare), Dr. Amandine Scherrer și Dr. Anthony Amicelle, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), martie 2017.
• [77]  Procentajele menționate în această secțiune se bazează pe datele puse la dispoziție de ICIJ și analizate de Centrul de Studii Politice Europene (CEPS) la cererea Comisiei pentru anchetarea spălării de bani, a evitării sarcinilor fiscale și a evaziunii fiscale.
• [78]    „Role of advisors and intermediaries in the schemes revealed in the Panama Papers” (Rolul consultanților și al intermediarilor în schemele dezvăluite de Panama Papers), Willem Pieter de Groen, Centre for European Policy Studies, aprilie 2017.
• [79]  „Role of advisors and intermediaries in the schemes revealed in the Panama Papers” (Rolul consultanților și al intermediarilor în schemele dezvăluite de Panama Papers), Willem Pieter de Groen, Centre for European Policy Studies, aprilie 2017.
• [80]  Primele 10 țări în care operează intermediarii, ICIJ.
• [81]  Rezultatul unui exercițiu de cartografiere a intermediarilor responsabili de aproximativ 86 % din entitățile înscrise în baza de date a ICIJ.
• [82]  Într-un e-mail de la Mossack Fonseca de la 3 februarie 2012, un reprezentant al companiei explică faptul că a existat un acord cu banca privată HSBC Bank Lux pentru a lucra direct cu Mossack Fonseca și că noii clienți vor face obiectul unor măsuri de precauție superficiale, numite „Ddlight”, pe baza informațiilor puse la dispoziție de către bancă.
• [83]  Maíra Martini, „Doors wide open: corruption and real estate in four key markets” (Uși larg deschise: corupția și proprietățile imobiliare pe patru piețe principale), 2017.
• [84]  Obermayer și Obermaier, 2016.
• [85]  Contribuții sub formă de răspunsuri în scris ale lui Norbert Naulin către Comisia PANA, audierea Comisiei PANA, 14 noiembrie 2016.
• [86]  „Report on Investigation of Nordea Private Banking in Relation to Offshore Structures” (Raportul anchetei care a vizat Nordea Private Banking și care s-a axat pe structurile offshore), 20 iunie 2016, și misiunea la Comisia de anchetă din cadrul Parlamentului Belgiei, 26 aprilie 2017.
• [87]  Potrivit datelor furnizate de FMI, Banca Reglementelor Internaționale, Comisia Europeană și de economistul Gabriel Zucman
• [88]  Oxfam, „Opening the vaults” (Deschiderea seifurilor), 2017.
• [89]  Audiere în Comisia PANA, 9 februarie 2017.
• [90] Audierile în Comisia PANA din 13 octombrie 2016 și din 24 ianuarie 2017.
• [91]  De exemplu, Société Générale a afirmat în fața comisiei că nu era beneficiarul real al celor două fundații Rousseau și Valvert pe care le-a cerut societății Mossack Fonseca să le creeze, dar acest lucru a fost contrazis de documentele din dosarul „Panama Papers” publicate de jurnaliștii consorțiului ICIJ; în mod similar, Nexia BT, un intermediar maltez, a răspuns la întrebările scrise din partea comisiei noastre, declarând că unul dintre fondatorii societății nu are relații cu Keith Schembri, șeful de cabinet al prim-ministrului maltez, deși a semnat o scrisoare de referință către Mossack Fonseca, explicând că are o relație de afaceri și personală cu dl Schembri de mulți ani;
• [92]  Oxfam, „Opening the vault: The use of tax havens by Europe’s biggest banks”, (Deschiderea seifului: utilizarea paradisurilor fiscale de către cele mai mari bănci din Europa), martie 2017. https://www.oxfam.org/en/research/opening-vaults
• [93]  Răspunsurile scrise transmise de ABE Comisiei PANA în cadrul audierii din 13 octombrie 2016.
• [94]  Cum este cazul în Elveția, unde, în conformitate cu legislația elvețiană, avocații care acționează în calitate de directori nominali nu sunt obligați să efectueze CDD .
• [95]  A se vedea, de exemplu, rapoarte de evaluare reciprocă ale GAFI sau: „Fighting tax crimes – cooperation between Financial Intelligence Units” (Combaterea infracțiunilor fiscale — cooperarea dintre unitățile de informații financiare), Dr. Amandine Scherrer și Dr. Anthony Amicelle, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), martie 2017.
• [96]  „Rules on independence and responsibility regarding auditing, tax advice, accountancy, account certification services and legal services” (Normele referitoare la independență și responsabilitate în ceea ce privește auditul, consultanță fiscală, contabilitatea, serviciile de certificare a conturilor și serviciile juridice), Ian Roxan și Saipriya Kamath (London School of Economics) și Willem Pieter De Groen (Centrul de Studii Politice Europene), aprilie 2017.
• [97]  Schimbul de opinii al Comisiei PANA cu parlamentele naționale și cu Mark Pieth, 31 ianuarie 2017.
• [98]  Richard Murphy and Saila Naomi Stausholm, ‘The Big 4, a study on opacity’, iulie 2017.
• [99]  A se vedea, de exemplu, rapoarte de evaluare reciprocă ale GAFI sau „Fighting tax crimes – cooperation between Financial Intelligence Units” (Combaterea infracțiunilor fiscale — cooperarea dintre unitățile de informații financiare), Dr. Amandine Scherrer și Dr. Anthony Amicelle, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), martie 2017.
• [100]  Răspunsurile scrise transmise Comisiei PANA de Brooke Harrington în cadrul audierii în Comisia PANA, 24 ianuarie 2017.
• [101]  Raportul misiunii Comisiei PANA în SUA, 21-24 martie 2017.
• [102] Gabriel Zucman, Teresa Lavender Fagan și Thomas Piketty (2015), „The hidden wealth of nations: The scourge of tax havens” (Avuția ascunsă a națiunilor – flagelul paradisurilor fiscale), University of Chicago Press, 2015.
• [103]  OCDE, ‘Illicit Financial Flows from Developing Countries: Measuring OECD Responses’, (Fluxurile financiare ilicite din țările în curs de dezvoltare – evaluarea reacției OCDE), 2014, p. 15.
• [104]  Global Financial Integrity(Integritatea financiară la nivel mondial).
• [105]  Marc Tran, „Tax Evasion Still Crippling Africa as Rich Countries Fail to Deliver Support” (Evaziunea fiscală continuă să paralizeze Africa, iar țările bogate nu oferă niciun ajutor), The Guardian, 10 mai 2013.
• [106]  Audierea în Comisia PANA privind țările în curs de dezvoltare, 6 aprilie 2017.
• [107]  „Overcoming the shadow economy”, (Depășirea economiei subterane), Joseph E. Stiglitz și Mark Pieth, noiembrie 2016.
• [108]  Danemarca a răspuns, în cele din urmă, la chestionarul comisiei PANA la data de 30 august 2017.
• [109]  „Tax evasion, money laundering and tax transparency in the EU Overseas Countries and Territories” (Evaziunea fiscală, spălarea de bani și transparența fiscală în țările și teritoriile de peste mări din UE), Dr. Isabelle Ioannides și Jan Tymowski, Parlamentul European, Serviciul de cercetare (EPRS), aprilie 2017.

OVERVIEW OF ACTIVITIES DURING THE MANDATE

July 2016 - December 2017

* * *

I. COMMITTEE COMPOSITION

1. Bureau
Werner Langen	Chairman	EPP
Ana Gomes	1st Vice-Chair	S&D
Pirkko Ruohonen-Lerner	2nd Vice-Chair	ECR
Fabio De Masi	3rd Vice-Chair (until 22 October 2017)	GUE/NGL
Eva Joly	4th Vice-Chair	Greens/EFA
2. Coordinators
Dariusz Rosati		EPP
Markus Ferber (Deputy Coordinator)		EPP
Peter Simon		S&D
Bernd Lucke		ECR
Michael Theurer (until 30 June 2017)		ALDE
Maite Pagazaurtundúa Ruiz (from 1st July 2017)		ALDE
Louis Michel(Deputy Coordinator)		ALDE
Patrick Le Hyaric		GUE/NGL
Matt Carthy(Deputy Coordinator)		GUE/NGL
Sven Giegold		Greens/EFA
David Coburn		EFDD
Barbara Kappel		ENF

3. Co-Rapporteurs
Jeppe Kofod	S&D
Petr Jezek	ALDE
4. Shadow-Rapporteurs
Ludek Niedermayer	EPP
Angel Dzhambazki	ECR
Miguel Urbán Crespo	GUE/NGL
Molly Scott Cato	Greens/EFA
Marco Valli	EFDD
Barbara Kappel	ENF

5. Members

The committee is composed of 65 Members distributed by political groups as follows:

EPP	20
S&D	17
ECR	6
ALDE	6
GUE/NGL	4
Greens/EFA	4
EFDD	3
ENF	4
N-A	1

List of Members as of 18 October 2017

FULL Members				SUBSTITUTES
L	EPP	19/20		L	EPP	19/20
DE	M. BALZ Burkhard			BG	M. ADEMOV Asim Ahmedov
MT	M. CASA David			FR	M. CADEC Alain
FR	M. ENGEL Frank			EL	M. CHRISTOFOROU Lefteris
DE	M. FERBER Markus			FR	Mme DATI Rachida
PT	M. FERNANDES José Manuel			EN	M. HAYES Brian
ES	M. DE GRANDES PASCUAL Luis			SV	M. HÖKMARK Gunnar
DE	M. KARAS Othmar			DE	M. JAHR Peter
FR	M. LAMASSOURE Alain			EN	M. KELLY Seán
NL	Mme DE LANGE Esther			EL	M. KYRTSOS Georgios
DE	M. LANGEN Werner	(Chair)		HR	Mme MALETIĆ Ivana
FR	Mme LE GRIP Constance			DE	M. MANN Thomas
ES	M. MATO Gabriel			IT	M. MARTUSCIELLO Fulvio
PT	M. MELO Nuno			EN	M. SCHÖPFLIN György
MT	Mme METSOLA Roberta			DE	M. SCHULZE Sven
CS	M. NIEDERMAYER Luděk			SK	M. ŠTEFANEC Ivan
FI	Mme PIETIKÄINEN Sirpa			RO	M. STOLOJAN Theodor Dumitru
PL	M. ROSATI Dariusz			IT	M. TAJANI Antonio
SL	Mme TOMC Romana			HU	M. WINKLER Iuliu
NL	M. VANDENKENDELAERE Tom			MT	M. ZAMMIT DIMECH Francis
L	S&D	15/17		L	S&D	17/17
FR	M. BAYET Hugues			FR	Mme BERÈS Pervenche
IT	M. COFFERATI Sergio Gaetano			EN	Mme CHILDERS Nessa
IT	M. GASBARRA Enrico			FR	Mme DELVAUX Mady
PT	Mme GOMES Ana	(1st VC)		SL	Mme FAJON Tanja
IT	M. GUALTIERI Roberto			PL	Mme GERINGER DE OEDENBERG Lidia Joanna
ES	M. JÁUREGUI ATONDO Ramón			EN	Mme GILL Neena
EL	Mme KAILI Eva			DE	M. LIETZ Arne
DA	M. KOFOD Jeppe			SV	M. LUDVIGSSON Olle
DE	M. KÖSTER Dietmar			EN	Mme MCAVAN Linda
ET	Mme LAURISTIN Marju			HU	M. NIEDERMÜLLER Péter
ES	M. LÓPEZ AGUILAR Juan Fernando			RO	M. PAVEL Emilian
FR	M. MAUREL Emmanuel			FR	Mme ROZIÈRE Virginie
DE	Mme REGNER Evelyn			MT	M. SANT Alfred
DE	M. SIMON Peter			PT	M. DOS SANTOS Manuel
NL	M. TANG Paul			IT	Mme SCHLEIN Elly
L	ECR	6/6		HU	M. SZANYI Tibor
				IT	M. VIOTTI Daniele
BG	M. DZHAMBAZKI Angel
				L	ECR	4/6
PL	M. LEGUTKO Ryszard Antoni
DE	M. LUCKE Bernd			EN	M. KARIM Sajjad
FI	Mme RUOHONEN-LERNER Pirkko	(2nd VC)		NL	M. LOONES Sander
EN	Mme SWINBURNE Kay			IT	M. SERNAGIOTTO Remo
LV	M. ZĪLE Roberts			EN	M. TANNOCK Charles
L	ALDE	6/6		L	ALDE	6/6
CS	M. JEŽEK Petr			LT	M. AUŠTREVIČIUS Petras
FR	M. MICHEL Louis			ES	M. CALVET CHAMBON Enrique
NL	Mme VAN NIEUWENHUIZEN Cora			FR	M. CORNILLET Thierry
ES	Mme PAGAZAURTUNDÚA RUIZ Maite			FR	Mme GRIESBECK Nathalie
DE	M. THEURER Michael			NL	Mme IN ‘T VELD Sophia
ES	M. TREMOSA I BALCELLS Ramon			SV	M. TORVALDS Nils
L	GUE/NGL	4/4		L	GUE/NGL	4/4
EN	M. CARTHY Matt			ES	Mme ALBIOL GUZMÁN Marina
DE	M. DE MASI Fabio	(3rd VC)		EL	M. HADJIGEORGIOU Takis
FR	M. LE HYARIC Patrick			EL	M. KOULOGLOU Stelios
ES	M. URBÁN CRESPO Miguel			PT	M. VIEGAS Miguel
L	Greens/EFA	4/4		L	Greens/EFA	4/4
FR	M. DURAND Pascal			FI	Mme HAUTALA Heidi
DE	M. GIEGOLD Sven			DE	M. REIMON Michel
FR	Mme JOLY Eva	(4th VC)		ES	M. SOLÉ Jordi
EN	Mme SCOTT CATO Molly			ES	M. URTASUN Ernest
L	EFDD	3/3		L	EFDD	3/3
EN	M. COBURN David			EN	M. BATTEN Gerard
EN	M. FINCH Raymond			EN	M. CARVER James
DE	Mme VON STORCH Beatrix			IT	M. VALLI Marco
L	ENF	4/4		L	ENF	3/4
IT	M. BORGHEZIO Mario			IT	M. FONTANA Lorenzo
DE	Mme KAPPEL Barbara			FR	M. MONOT Bernard
FR	M. LEBRETON Gilles			DE	M. PRETZELL Marcus
IT	M. ZANNI Marco
L	N-A	1/1
EL	M. ZARIANOPOULOS Sotirios

II. COMMITTEE MEETINGS and MISSIONS

The constitutive meeting took place on 12 July 2016.

The PANA Committee held 30 ordinary meetings and 16 Coordinators’ meetings from July 2016 until November 2017.

PANA Committee meetings

  28 meetings in Brussels

  2 meetings in Strasbourg

1 joint meeting

  with ECON with National Parliaments, in Brussels, on 31 January 2017

1 joint hearing

  with JURI on ‘The EU-wide protection of whistleblowers’, in Brussels, on 21 June 2017

2 workshops

  on ‘How to better prepare works of Inquiry Committee’, in Brussels, on 19 and 20 October 2016

  on ‘Offshore activities and money laundering: recent findings and challenges , in Brussels, on 26 January 2017

Coordinators’ meetings

  12 July 1016 in Brussels

  8 September 2016 in Brussels

  12 September 2016 in Strasbourg

  12 October 2016 in Brussels

  8 November 2016 in Brussels

  21 November 2016 in Strasbourg

  7 December 2016 in Brussels

  23 January 2017 in Brussels

  2 February 2017 in Brussels

  13 February 2017 in Strasbourg (‘Joint PANA/AFCO/EMIS Coordinators’ meeting’)

  13 March 2017 in Strasbourg

  3 April 2017 in Strasbourg

  4 May 2017 in Brussels

  30 May 2017 in Brussels

  12 October 2017 in Brussels

  28 November 2017 in Brussels

Shadow-Rapporteurs meetings

  11 September 2017 in Strasbourg

  25 September 2017 in Brussels

  2 October 2017 in Strasbourg

  9 October 2017 in Brussels

  11 October 2017 in Brussels

In addition, the Chair, Werner Langen, the two co-rapporteurs, Jeppe Kofod and Petr Jezek, and the Greens Coordinator, Sven Giegold, were invited to a meeting with the Members of Belgian Special Committee into the Panama Papers, on 26 April 2017, in the premises of the Belgian Parliament.

* * *

The PANA Committee held 7 fact-findings missions from February 2017 until September 2017:

  9-10 February - Mission to United Kingdom

  20 February - Mission to Malta

  2-3 March - Mission to Luxembourg

  21-24 March - Mission to USA (Washington and Delaware)

  22-23 June - Mission to Portugal

  7 July - Mission to Cyprus

  14-15 September - Mission to Switzerland

III. ACTIVITIES OF THE COMMITTEE

1. Programme of hearings and missions

Date	Topic / objective
Tuesday, 27 September 2016 09.00 - 11.30 Public hearing	Panama papers – Discussion with the investigative journalists behind the revelations
Thursday, 13 October 2016 9.00 - 12.30 Public hearing	Anti-money laundering and tax evasion: Who sets the rules and how?
Wednesday, 19 October 2016, 15.00 - 18.00 Thursday, 20 October 2016 9.00 - 17.30 Workshop	“How to better prepare works of Inquiry Committee”
Tuesday, 8 November 2016 14.00 - 15.30Public hearing	Hearing with Věra Jourová, Member of the European Commission responsible for Justice, Consumers and Gender Equality on “Anti-Money Laundering: state of play of the implementation of EU legislation”
Monday, 14 November 2016 15.00 - 18.30 Public hearing	“Anti-money laundering and tax evasion: Who assures compliance with the rules and enforces them?”
Wednesday, 16 November 2016 11.00 - 12.30 Extraordinary meeting	Exchange of views with Professor Joseph E. Stiglitz
Wednesday, 7 December 2016 15.00 - 18.30 Public hearing	Hearing with Pierre Moscovici, Member of the European Commission responsible for Economic and Financial Affairs, Taxation and Customs on “Fight against tax evasion and anti-money laundering: state of play of progress made at EU level”
Tuesday, 24 January 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part I)
Thursday, 26 January 2017 11.00 - 12.00 Committee meeting	Working document on the inquiry into Money Laundering, Tax Avoidance and Tax Evasion
Thursday, 26 January 2017 14.00 - 16.00 Workshop	Workshop on "Offshore activities and money laundering: recent findings and challenges”
Interparliamentary week Tuesday, 31 January 2017 9.30 - 11.15 Joint hearing ECON/PANA with National Parliaments	Panama Papers, Bahamas leaks: which follow-up did national Parliaments give to the revelations? Which lessons can be learned?
Thursday, 9 February 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part II)
Thursday, 9 February pm - Friday 10 February 2017 Mission	Mission to United Kingdom
Monday, 20 February 2017 Mission	Mission to Malta
Thursday, 2 March pm - Friday 3 March am Mission	Mission to Luxembourg
Monday, 6 March 2017 15.00 - 18.30 Public hearing	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part III)
21 to 24 March 2017 Mission	Mission to USA
Thursday, 6 April 2017 9.00 - 12.00 (Strasbourg) Public hearing	Impact of the schemes revealed by the Panama Papers
Thursday, 27 April 2017 14.30 - 18.00 Committee meeting	Presentation of studies (Part I) Session 1: Money laundering and tax evasion: What’s the impact on Member States and how effective are they in fighting it?
Tuesday, 2 May 2017 15.00 - 18.30 Committee meeting	Presentation of studies (Part II) Session 2: Offshore practices: The roles and responsibilities of intermediaries and the relations of EU Member States with their overseas countries and territories
Thursday, 4 May 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Hearing with Commissioner Pierre Moscovici, Member of the European Commission responsible for Economic and Financial Affairs, Taxation and Customs
Tuesday, 9 May 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Cooperation in tax matters with European jurisdictions
Tuesday, 30 May 2017 15.00 - 16.30 Public hearing	Hearing with the President of the European Commission, J.C. Juncker
Tuesday, 30 May 2017 16.45 - 17.30 Public hearing	Hearing with F. Rocha Andrade
Wednesday, 21 June 2017 9.00 - 11.00 Joint PANA/JURI public hearing	Joint PANA-JURI hearing ‘The EU-wide protection of whistleblowers’
Wednesday, 21 June 2017 15.00 - 17.30 Public hearing	Financial Intelligence Units (FIUs) ins and outs and the Russian "Laundromat" case
Thursday, 22 June 2017 Friday, 23 June 2017 Mission	Mission to Portugal
Monday, 3 July 2017 19.00 - 20.30 (Strasbourg) Public hearing	Hearing with Věra Jourová, Member of the European Commission responsible for Justice, Consumers and Gender Equality
Friday, 7 July 2017 Mission	Mission to Cyprus
Monday, 10 July 2017 16.30 - 18.30 Committee meeting	Consideration of draft report + draft recommendation
Tuesday, 11 July 2017 14.00 - 16.00 Committee meeting	Exchange of views with EU Finance Ministers
Thursday, 14 September Friday, 15 September 2017 Mission	Mission to Switzerland
Tuesday, 26 September 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Hearing on “Tax planning: do celebrities and companies breach the EU law?”
Thursday, 12 October 2017 10.00 - 12.30 Committee meeting	Consideration of amendments
Wednesday, 18 October 14.00 - 17.30 Committee meeting	Vote on draft report and draft recommendation
Tuesday, 28 November 2017 10.00 - 12.30 Public hearing	Hearing on "Money Laundering: The case of NLB financial group Slovenia and Azerbaijan Laundromat revelations"
Tuesday, 28 November 2017 15.00 - 18.00 Public hearing	Hearing on “The Paradise Papers - What are they about and why are they relevant”

2. List of speakers (hearings and missions)

Name	Date Meeting/Delegation	Organisation	Function	Country	Link
Gerard Ryle	Tuesday, 27 September 2016 09.00 - 11.30 Public hearing	International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ)	Director	United States	Panama papers – Discussion with the investigative journalists behind the revelations
Bastian Obermayer	Tuesday, 27 September 2016 09.00 - 11.30 Public hearing	Süddeutsche Zeitung	Journalist	Germany	Panama papers – Discussion with the investigative journalists behind the revelations
Frederik Obermaier	Tuesday, 27 September 2016 09.00 - 11.30 Public hearing	Süddeutsche Zeitung	Journalist	Germany	Panama papers – Discussion with the investigative journalists behind the revelations
Kristof Clerix	Tuesday, 27 September 2016 09.00 - 11.30 Public hearing	Knack Magazine	Journalist	Belgium	Panama papers – Discussion with the investigative journalists behind the revelations
Oliver Zihlmann	Tuesday, 27 September 2016 09.00 - 11.30 Public hearing	Sonntagszeitung / Le Matin Dimanche	Journalist	Switzerland	Panama papers – Discussion with the investigative journalists behind the revelations
Julia Stein	Tuesday, 27 September 2016 09.00 - 11.30 Public hearing	Norddeutscher Rundfunk (NDR)	Journalist	Germany	Panama papers – Discussion with the investigative journalists behind the revelations
Jan Strozyk	Tuesday, 27 September 2016 09.00 - 11.30 Public hearing	Norddeutscher Rundfunk (NDR)	Journalist	Germany	Panama papers – Discussion with the investigative journalists behind the revelations
Minna Knus	Tuesday, 27 September 2016 09.00 - 11.30 Public hearing	MOT (Finnish Broadcasting Company)	Journalist	Finland	Panama papers – Discussion with the investigative journalists behind the revelations
Michael Lennard	Thursday, 13 October 2016 9.00 - 12.30 Public hearing	International Tax Cooperation Section U.N. Dept. of Economic and Social Affairs - United Nations (UN)	Chief of International Tax Cooperation Section U.N.	Switzerland	Anti-money laundering and tax evasion: Who sets the rules and how?
Caroline Malcolm	Thursday, 13 October 2016 9.00 - 12.30 Public hearing	OECD’s Centre for Tax Policy and Administration	Senior Counsellor and Advisor to the Director and Deputy Director	France	Anti-money laundering and tax evasion: Who sets the rules and how?
Daniel Thelesklaf	Thursday, 13 October 2016 9.00 - 12.30 Public hearing	Committee on the Evaluation of Anti-Money Laundering Measures and the Financing of Terrorism (MONEYVAL)	President	France	Anti-money laundering and tax evasion: Who sets the rules and how?
Isabelle Vaillant	Thursday, 13 October 2016 9.00 - 12.30 Public hearing	European Banking Authority (EBA)	Director for Regulations	European Union	Anti-money laundering and tax evasion: Who sets the rules and how?
Elise J. Bean	Wednesday, 19 October 2016 and Thursday, 20 October 2016 Workshop	Levin Center at Wayne State University Law School	Co-Director of Training and Conferences	United States	“How to better prepare works of Inquiry Committee”
Katie Bailey	Wednesday, 19 October 2016 and Thursday, 20 October 2016 Workshop	U.S. House of Representatives' Subcommittee on Government Operations within the Committee on Oversight and Government	Staff Director	United States	“How to better prepare works of Inquiry Committee”
Věra Jourová	Tuesday, 8 November 2016 14.00 - 15.30Public hearing	European Commission	Commissioner responsible for Justice, Consumers and Gender Equality European Commission	European Union	Hearing with Commissioner Věra Jourová
Giovanni Kessler	Monday, 14 November 2016 15.00 - 18.30 Public hearing	European Anti-Fraud Office (OLAF)	Director General	European Union	“Anti-money laundering and tax evasion: Who assures compliance with the rules and enforces them?
Simon Riondet	Monday, 14 November 2016 15.00 - 18.30 Public hearing	EUROPOL	Business manager – Head of the Financial intelligence Group	European Union	“Anti-money laundering and tax evasion: Who assures compliance with the rules and enforces them?
Klaus Meyer-Cabri	Monday, 14 November 2016 15.00 - 18.30 Public hearing	EUROJUST	German Member of EUROJUST’s College	European Union	“Anti-money laundering and tax evasion: Who assures compliance with the rules and enforces them?
Philippe de Koster	Monday, 14 November 2016 15.00 - 18.30 Public hearing	CTIF-CFI (Belgian Financial Intelligence Unit)	President	Belgium	“Anti-money laundering and tax evasion: Who assures compliance with the rules and enforces them?
Michel Claise	Monday, 14 November 2016 15.00 - 18.30 Public hearing	Ministry of Justice	Prosecutor	Belgium	“Anti-money laundering and tax evasion: Who assures compliance with the rules and enforces them?
Norbert Naulin	Monday, 14 November 2016 15.00 - 18.30 Public hearing	“EOKS” (Investigation Group Organised Crime – Tax Fraud)	Head of the special investigation unit “EOKS” of the North Rhine-Westphalia tax authorities who analyse leaked data	Germany	“Anti-money laundering and tax evasion: Who assures compliance with the rules and enforces them?
Patrick Montagner	Monday, 14 November 2016 15.00 - 18.30 Public hearing	College of the French prudential supervisor	Deputy Secretary General	France	“Anti-money laundering and tax evasion: Who assures compliance with the rules and enforces them?
Joseph E. Stiglitz	Wednesday, 16 November 2016 11.00 - 12.30 Public hearing	Columbia University in New York	University Professor at Columbia University Former Chair of the Panama Papers Inquiry Committee	United States	Exchange of views with Professor Joseph E. Stiglitz
Pierre Moscovici	Wednesday, 7 December 2016 15.00 - 18.30 Public hearing	European Commission	Commissioner responsible for Economic and Financial Affairs, Taxation and Customs	European Union	Hearing with Commissioner Pierre Moscovici and Ashish Kumar, Policy Analyst at Financial Action Task Force (FATF)
Ashish Kumar	Wednesday, 7 December 2016 15.00 - 18.30 Public hearing	Financial Action Task Force (FATF)	Policy Analyst	France	Hearing with Commissioner Pierre Moscovici and Ashish Kumar, Policy Analyst at Financial Action Task Force (FATF)
Ronen Palan	Tuesday, 24 January 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Tax Justice Network	Senior advisor	United Kingdom	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part I)
Brooke Harrington	Tuesday, 24 January 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Copenhagen Business School	Associate Professor	Denmark	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part I)
Daniel Hall	Tuesday, 24 January 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Burford Capital	Director and co-head of Burford’s global corporate intelligence	United Kingdom	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part I)
Rupert Manhart	Tuesday, 24 January 2017 09.00 - 12.30 Public hearing	Anti-money laundering Committee of The Council of Bars and Law Societies of Europe (CCBE)	Chair	Belgium	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part I)
Richard Frimston	Tuesday, 24 January 2017 09.00 - 12.30 Public hearing	Anti-money laundering Committee of The Council of Bars and Law Societies of Europe (CCBE)	Member of the CCBE and expert on topics relating to tax, beneficial ownership, and offshore activities aspects	Belgium	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part I)
Wim Mijs	Tuesday, 24 January 2017 09.00 - 12.30 Public hearing	European Banking Federation (EBF)	Chief Executive Officer	Belgium	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part I)
Roger Kaiser	Tuesday, 24 January 2017 09.00 - 12.30 Public hearing	European Banking Federation (EBF)	Senior Policy Adviser	Belgium	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part I)
Stef van Weeghel	Tuesday, 24 January 2017 09.00 - 12.30 Public hearing	Price Waterhouse Coopers (PWC)	Global Tax Policy Leader	Belgium	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part I)
Brigitte Unger	Thursday, 26 January 2017 14.00 - 16.00 Workshop	Utrecht University	Chair of public sector economics	The Netherlands	Working document on the inquiry into Money Laundering, Tax Avoidance and Tax Evasion
Mark Pieth	Interparliamentary week Tuesday, 31 January 2017 9.30 - 11.15 Joint hearing ECON/PANA with National Parliaments	University of Basel, Switzerland	Professor of Criminal Law and Criminology Former Member of Panama Papers Inquiry Committee	Switzerland	Panama Papers, Bahamas leaks: which follow-up did national Parliaments give to the revelations? Which lessons can be learned?
Ed Groot	Interparliamentary week Tuesday, 31 January 2017 9.30 - 11.15 Joint hearing ECON/PANA with National Parliaments	Dutch Parliamentary Committee of Inquiry into Tax structures	Chair	The Netherlands	Panama Papers, Bahamas leaks: which follow-up did national Parliaments give to the revelations? Which lessons can be learned?
Ahmed Ahmed Laaouej	Interparliamentary week Tuesday, 31 January 2017 9.30 - 11.15 Joint hearing ECON/PANA with National Parliaments	Belgian Special Committee on the Panama Papers	Chair	Belgium	Panama Papers, Bahamas leaks: which follow-up did national Parliaments give to the revelations? Which lessons can be learned?
Kai Jan Krainer	Interparliamentary week Tuesday, 31 January 2017 9.30 - 11.15 Joint hearing ECON/PANA with National Parliaments	Committee on Finance of the Austrian National Council	Vice-Chair	Austria	Panama Papers, Bahamas leaks: which follow-up did national Parliaments give to the revelations? Which lessons can be learned?
Benedikt Strunz	Thursday, 9 February 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Norddeutscher Rundfunk/ NDR	Journalist	Germany	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part II)
Aleksandra Helena Sobisz	Thursday, 9 February 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Berenberg Bank	Former compliance officer	Germany	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part II)
Katrin Keikert	Thursday, 9 February 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Berenberg Bank	Former compliance officer	Germany	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part II)
Michael Kemmer	Thursday, 9 February 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Association of German Banks	General Manager and member of the Board of Directors	Germany	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part II)
Thorsten Höche	Thursday, 9 February 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Association of German Banks	Head of the legal department	Germany	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part II)
Ulrike Paul	Thursday, 9 February 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Bundesrechtsanwaltskammer (BRAK or German Federal Bar)	Vice-President	Germany	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part II)
Frank Johnigk	Thursday, 9 February 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Bundesrechtsanwaltskammer (BRAK or German Federal Bar)	Head of the Department Money Laundering and Criminal Law	Germany	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part II)
Søren Kristensen	Thursday, 9 February 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Danish Broadcasting Corporation (DR), International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ)	Journalist	Denmark	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part II)
Matthew Elderfield	Thursday, 9 February 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Nordea	Head of Group Compliance and Member of Nordea Executive Management	Sweden	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part II)
Johan Ekwall	Thursday, 9 February 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Nordea	Chief of staff	Sweden	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part II)
Biörn Riese	Thursday, 9 February 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Mannheimer Swartling	Member of the Corporate Sustainability & Risk Management, M&A and Corporate Commercial groups	Sweden	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part II)
Andreas Steen	Thursday, 9 February 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Mannheimer Swartling	Member of Corporate Commercial practice group	Sweden	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part II)
Prem Sikka	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Essex Business School	Professor of Accounting	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Sol Picciotto	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Lancaster University	Emeritus Professor, Senior Fellow, International Centre for Tax & Development	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Rita de la Feria	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	University of Leeds	Professor	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Murray Worthy	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Anti-corruption organisation Global Witness	Expert on money laundering	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Rachel Davies	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Transparency International UK	Senior Advocacy Manager	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Richard Murphy	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Tax Justice Network	Chartered accountant and political economist	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Oliver Pearce	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Oxfam	Policy Manager for tax and inequality	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Peter Dempsey	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Self-employed	Lawyer	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Douglas Flint	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	HSBC	Group Chairman	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Paul Rankin	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	HSBC	Managing Director Group Government Affairs	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Iain McKinnon	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	HSBC	Group Head of Tax	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Paul Kelly	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	HSBC	Head of Tax Transparency	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Hank Cole	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	HSBC	Global Head of Operational Intelligence	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Barbara Patow	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	HSBC	Global Head of Strategic Initiatives, AML	United Kingdom	Mission to United Kingdom
David Rowe-Francis	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	HSBC	UK Head of AML	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Will Morgan	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	HSBC	Group Government Affairs, Financial System Integrity	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Ian Messer	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Law Society of Scotland	Representative of Solicitors Regulation Authority (SRA)	United Kingdom	Mission to United Kingdom
John Riches	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Law Society of England and Wales (LSEW)	Chair, Society of Trust and Estate Practitioners (STEP) Public Policy Committee	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Sandy Bhogal	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Law Society of England and Wales (LSEW)	Chair of International Tax Law	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Edward Craft	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Law Society of England and Wales (LSEW)	Member of the LSEW Company Law Committee	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Amy Bell	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Law Society of England and Wales (LSEW)	Chair of the LSEW AML Task Force	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Robert Hodgkinson	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Institute of Chartered Accountants in England and Wales (ICAEW)	Executive Director	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Frank Haskew	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Institute of Chartered Accountants in England and Wales (ICAEW)	Head of Tax	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Ian Young	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Institute of Chartered Accountants in England and Wales (ICAEW)	International Tax Manager	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Simon Tosserams	Thursday, 9 February Friday 10 February 2017 Mission to UK	Institute of Chartered Accountants in England and Wales (ICAEW)	EU Affairs Executive	United Kingdom	Mission to United Kingdom
Edward Scicluna	Monday, 20 February 2017 Mission to Malta	EU Presidency Maltese Government	Minister of Finance	Malta	Mission to Malta
Joe V. Bannister	Monday, 20 February 2017 Mission to Malta	Malta Financial Service Authority	Chair	Malta	Mission to Malta
Marianne Scicluna	Monday, 20 February 2017 Mission to Malta	Malta Financial Service Authority	Director-General	Malta	Mission to Malta
Anton Bartolo	Monday, 20 February 2017 Mission to Malta	Malta Financial Service Authority	Director of Enforcement	Malta	Mission to Malta
Lawrence Cutajar	Monday, 20 February 2017 Mission to Malta	Maltese Police	Police Commissionner	Malta	Mission to Malta
Daphne Caruana Galizia	Monday, 20 February 2017 Mission to Malta	Self-employed	Journalist	Malta	Mission to Malta
Ivan Camilleri	Monday, 20 February 2017 Mission to Malta	Times of Malta	Journalist	Malta	Mission to Malta
Matthew Vella	Monday, 20 February 2017 Mission to Malta	Malta Today	Journalist	Malta	Mission to Malta
Alexander Balzan	Monday, 20 February 2017 Mission to Malta	One News	Journalist	Malta	Mission to Malta
Pierre Mifsud	Monday, 20 February 2017 Mission to Malta	EMD Advocates	Founding partner	Malta	Mission to Malta
Malcolm Booker	Monday, 20 February 2017 Mission to Malta	Deloitte Malta	Chief Executive Officer	Malta	Mission to Malta
Manfred Galdes	Monday, 20 February 2017 Mission to Malta	ARQ Risk and Compliance Ltd.	Director	Malta	Mission to Malta
Paul Mifsud	Monday, 20 February 2017 Mission to Malta	Sparkasse Bank	Managing Director	Malta	Mission to Malta
Konrad Mizzi	Monday, 20 February 2017 Mission to Malta	Maltese Government	Minister within the Office of the Prime Minister	Malta	Mission to Malta
Beppe Fenech Adami	Monday, 20 February 2017 Mission to Malta	Parliament of Malta	National Deputy	Malta	Mission to Malta
Pierre Gramegna	Thursday, 2 March - Friday 3 March 2017 Mission to Luxembourg	Luxembourg Government	Minister for Finance	Luxembourg	Mission to Luxembourg
Félix Braz	Thursday, 2 March - Friday 3 March 2017 Mission to Luxembourg	Luxembourg Government	Minister for Justice	Luxembourg	Mission to Luxembourg
Eugène Berger	Thursday, 2 March - Friday 3 March 2017 Mission to Luxembourg	Luxembourg Chamber of Deputies	Member of Finance Committee	Luxembourg	Mission to Luxembourg
Fabien Grasser	Thursday, 2 March - Friday 3 March 2017 Mission to Luxembourg	Le Quotidien Luxembourg	Journalist	Luxembourg	Mission to Luxembourg
Anthony A Simcic	Thursday, 2 March - Friday 3 March 2017 Mission to Luxembourg	HSBC Luxembourg	Managing Director Head of Private Banking	Luxembourg	Mission to Luxembourg
Claude Marx	Thursday, 2 March pm - Friday 3 March am	Commission de Surveillance du Secteur Financier (CSSF)	Director-General	Luxembourg	Mission to Luxembourg
Claude Simon	Thursday, 2 March - Friday 3 March 2017 Mission to Luxembourg	Commission de Surveillance du Secteur Financier (CSSF)	Member of the management Board and Member of SSM Board of Supervisors	Luxembourg	Mission to Luxembourg
François Prum	Thursday, 2 March - Friday 3 March 2017 Mission to Luxembourg	Luxembourgish Bar	Head of Luxembourgish Bar	Luxembourg	Mission to Luxembourg
Wim Piot	Thursday, 2 March - Friday 3 March 2017 Mission to Luxembourg	PwC Luxembourg	Managing Partner and Tax Leader	Luxembourg	Mission to Luxembourg
Elizabeth Jane McCormick	Thursday, 2 March - Friday 3 March 2017 Mission to Luxembourg	KPMG	Global Head of Tax	Luxembourg	Mission to Luxembourg
Patrick Suet	Monday, 6 March 2017 15.00 - 18.30 Public hearing	Société Générale Bank & Trust	Chairman	France	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part III)
Anne Michel	Monday, 6 March 2017 15.00 - 18.30 Public hearing	Le Monde, ICIJ	Journalist	France	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part III)
Sylvie David-Chino	Monday, 6 March 2017 15.00 - 18.30 Public hearing	BNP Paribas	Global Head of IFS Compliance	France	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part III)
Albert Allo	Monday, 6 March 2017 15.00 - 18.30 Public hearing	TracFin (Traitement du renseignement et action contre les circuits financiers clandestins)	Deputy Director	France	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part III)
Olivier Boutellis-Taft	Monday, 6 March 2017 15.00 - 18.30 Public hearing	Accountancy Europe, NGO	Chief Executive Officer	Belgium	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part III)
Paul Gisby	Monday, 6 March 2017 15.00 - 18.30 Public hearing	Accountancy Europe, NGO	Manager for taxation and transparency	Belgium	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part III)
Oliver Zihlmann	Monday, 6 March 2017 15.00 - 18.30 Public hearing	Sonntagszeitung | Le Matin Dimanche, ICIJ	Journalist	Switzerland	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part III)
Jean-Bernard Schmid	Monday, 6 March 2017 15.00 - 18.30 Public hearing	Swiss Ministry of Justice	Public Prosecutor	Switzerland	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part III)
Peter Lutz	Monday, 6 March 2017 15.00 - 18.30 Public hearing	Self-regulatory organisation for the combating of money laundering of the Swiss Bar Association and Swiss Notary Association	President	Switzerland	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part III)
Giuseppe Marino	Monday, 6 March 2017 15.00 - 18.30 Public hearing	University of Milan	Professor Theory & Practice of International Tax Law	Italy	The role of lawyers, accountants and bankers in Panama Papers (Part III)
Caroline Vicini	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Delegation of the European Union to the United States	Deputy Head of Delegation	Washington DC, United States	Mission to USA
Elise Bean	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Levin Center at Wayne State University Law School	Co-Director of Training and Conferences	Washington DC, United States	Mission to USA
Gerard Ryle	21 to 24 March 2017 Mission to USA	International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ)	Director	Washington DC, United States	Mission to USA
Gary Kalman	21 to 24 March 2017 Mission to USA	FACT Coalition	Executive Director	Washington DC, United States	Mission to USA
Tom Cardamone	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Global Financial Integrity	Managing Director	Washington DC, United States	Mission to USA
Jane Gravelle	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Government and Finance Division	Researcher	Washington DC, United States	Mission to USA
Ron Wyden	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Committee on Finance	National Deputy (Senator)	Washington DC, United States	Mission to USA
Richard Neal	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Ways and Means Committee	National Deputy	Washington DC, United States	Mission to USA
Tom Carper	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Subcommittee on Investigations	National Deputy (Senator)	Washington DC, United States	Mission to USA
Orrin Hatch	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Committee on Finance	National Deputy (Senator)	Washington DC, United States	Mission to USA
Peter C. Schwartzkopf	21 to 24 March 2017 Mission to USA	House Representatives of the General Assembly	National Deputy	Delaware, United States	Mission to USA
Valerie Longhurst	21 to 24 March 2017 Mission to USA	House Representatives of the General Assembly	National Deputy	Delaware, United States	Mission to USA
Daniel B. Short	21 to 24 March 2017 Mission to USA	House Representatives of the General Assembly	National Deputy	Delaware, United States	Mission to USA
David B. McBride	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Delaware General Assembly	National Deputy (Senator)	Delaware, United States	Mission to USA
Margaret Rose Henry	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Delaware General Assembly	National Deputy (Senator)	Delaware, United States	Mission to USA
F. Gary Simpson	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Delaware General Assembly	National Deputy (Senator)	Delaware, United States	Mission to USA
Charles M. Elson	21 to 24 March 2017 Mission to USA	John L Weinberg Center for Corporate Governance at the University of Delaware	Professor	Delaware, United States	Mission to USA
Jeffrey W. Bullock	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Delaware Executive Branch	National deputy (Secretary of State)	Delaware, United States	Mission to USA
Rick Geisenberger	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Delaware Executive Branch	National deputy (Secretary of Treasury)	Delaware, United States	Mission to USA
Kristopher Knight	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Delaware Executive Branch	National deputy (Deputy Secretary of State and Director of the Corporations Division)	Delaware, United States	Mission to USA
Matt Denn	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Delaware Department of Justice	Attorney General	Delaware, United States	Mission to USA
Lawrence A. Hamermesh	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Widener University	Professor of Corporate and Business Law	Delaware, United States	Mission to USA
Paul L. Regan	21 to 24 March 2017 Mission to USA	Widener University	Associate Director, Institute of Delaware Corporate and Business Law	Delaware, United States	Mission to USA
Alvin Mosioma	Thursday, 6 April 2017 9.00 - 10.30 (Strasbourg) Public hearing	Tax Justice Network - Africa	Founding Executive Director	Kenya	Impact of the schemes revealed by the Panama Papers
Nuhu Ribadu	Thursday, 6 April 2017 9.00 - 10.30 (Strasbourg) Public hearing	Nigerian government (former anti-corruption official)	Official	Nigeria	Impact of the schemes revealed by the Panama Papers
Will Fitzgibbon	Thursday, 6 April 2017 9.00 - 10.30 (Strasbourg) Public hearing	International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ)	Journalist	USA	Impact of the schemes revealed by the Panama Papers
Ahmed Ahmed Laaouej	Wednesday 26 April 2017 16.00 - 17.30 Meeting in the premises of the Belgian Parliament	Belgian Special Committee on the Panama Papers	Chair	Belgium	Meeting with the Members of Belgian Special Committee into the Panama Papers
Luk Van Biesen	Wednesday 26 April 2017 16.00 - 17.30 Meeting in the premises of the Belgian Parliament	Belgian Special Committee on the Panama Papers	National Deputy	Belgium	Meeting with the Members of Belgian Special Committee into the Panama Papers
Roel Deseyn	Wednesday 26 April 2017 16.00 - 17.30 Meeting in the premises of the Belgian Parliament	Belgian Special Committee on the Panama Papers	National Deputy	Belgium	Meeting with the Members of Belgian Special Committee into the Panama Papers
Mark Delanote	Wednesday 26 April 2017 16.00 - 17.30 Meeting in the premises of the Belgian Parliament	Belgian Special Committee on the Panama Papers	National Deputy	Belgium	Meeting with the Members of Belgian Special Committee into the Panama Papers
Mike Beke	Thursday, 27 April 2017 14.30 - 18.00 Committee Meeting	Blomeyer & Sanz	Researcher	Spain	Presentation of studies (Part I)
David Buck	Thursday, 27 April 2017 14.30 - 18.00 Committee Meeting	Centre for Strategy & Evaluation Services (CSES)	Researcher	United Kingdom	Presentation of studies (Part I)
Jack Malan	Thursday, 27 April 2017 14.30 - 18.00 Committee Meeting	Centre for Strategy & Evaluation Services	Researcher	United Kingdom	Presentation of studies (Part I)
Amandine Scherrer	Thursday, 27 April 2017 14.30 - 18.00 Committee Meeting	European ParliamentEuropean Parliamentary   Research Service (EPRS)	Researcher	European Union	Presentation of studies (Part I)
Anthony Amicelle	Thursday, 27 April 2017 14.30 - 18.00 Committee Meeting	International Centre for Comparative Criminology, Université de Montréal, Canada	Researcher	Canada	Presentation of studies (Part I)
Willem Pieter de Groen	Tuesday, 2 May 2017 15.00 - 18.30 Committee meeting	Centre for European Policy Studies (CEPS)	Researcher	Belgium	Presentation of studies (Part II)
Ian Roxan	Tuesday, 2 May 2017 15.00 - 18.30 Committee meeting	London School of Economics (LSE)	Researcher	United Kingdom	Presentation of studies (Part II)
Herman Bröring	Tuesday, 2 May 2017 15.00 - 18.30 Committee meeting	Centre for European Financial Services Law at the University of Groningen	Researcher	The Netherlands	Presentation of studies (Part II)
Peter Clegg	Tuesday, 2 May 2017 15.00 - 18.30 Committee meeting	University of the West of England, Bristol	Researcher	United Kingdom	Presentation of studies (Part II)
Alexandre Maitrot de la Motte	Tuesday, 2 May 2017 15.00 - 18.30 Committee meeting	University of Paris-Est Créteil	Researcher	France	Presentation of studies (Part II)
Pierre Moscovici	Thursday, 4 May 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	European Commission	Commissioner responsible for Economic and Financial Affairs, Taxation and Customs	European Union	Hearing with Commissioner Pierre Moscovici
Rui Gonçalves	Tuesday, 9 May 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Government of Madeira	Regional Secretary for Finance	Madeira, Portugal	Cooperation in tax matters with European jurisdictions
James Tipping	Tuesday, 9 May 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Finance Centre of the Government of Gibraltar	Finance Director	Gibraltar, UK	Cooperation in tax matters with European jurisdictions
Richard Walker	Tuesday, 9 May 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	States of Guernsey Policy & Resources Committee	Director of financial crime policy	Guernsey, Channel Islands	Cooperation in tax matters with European jurisdictions
Colin Powell	Tuesday, 9 May 2017 9.00 - 12.30 Public hearing	Government	Adviser to the Chief Minister	Jersey, Channel Islands	Cooperation in tax matters with European jurisdictions
Jean-Claude Juncker	Tuesday, 30 May 2017 15.00 - 16.30 Public hearing	European Commission	President of the European Commission	European Union	Hearing with the President of the European Commission, J.C. Juncker
Fernando Rocha Andrade	Tuesday, 30 May 2017 16.45 - 17.30 Public hearing	Government of Portugal	Secretary of State of Tax affairs	Portugal	Hearing with F. Rocha Andrade
Vigjilenca Abazi	Wednesday, 21 June 2017 9.00 - 11.00 Joint PANA/JURI public hearing	Maastricht University	Academic	The Netherlands	Joint PANA-JURI hearing ‘The EU-wide protection of whistleblowers’
Cathy James	Wednesday, 21 June 2017 9.00 - 11.00 Joint PANA/JURI public hearing	Public concern at work	Whistleblower	United Kingdom	Joint PANA-JURI hearing ‘The EU-wide protection of whistleblowers’
Frédérique Berrod	Wednesday, 21 June 2017 9.00 - 11.00 Joint PANA/JURI public hearing	College of Europe	Academic	Belgium	Joint PANA-JURI hearing ‘The EU-wide protection of whistleblowers’
Rosita Hickey	Wednesday, 21 June 2017 9.00 - 11.00 Joint PANA/JURI public hearing	EU Ombudsman	Head of Strategic Inquiries	European Union	Joint PANA-JURI hearing ‘The EU-wide protection of whistleblowers’
Charlotte Grass	Wednesday, 21 June 2017 9.00 - 11.00 Joint PANA/JURI public hearing	Group Vallourec	Head of Competition and Conformity	France	Joint PANA-JURI hearing ‘The EU-wide protection of whistleblowers’
Sebastian Fiedler	Wednesday, 21 June 2017 15.00 - 17.30 Public hearing	Bund Deutscher Kriminalbeamter (BDK)	Vice-Chair	Germany	Financial Intelligence Units (FIUs) ins and outs and the Russian "Laundromat" case
Paolo Costanzo	Wednesday, 21 June 2017 15.00 - 17.30 Public hearing	Italian FIU, Banca d'Italia	Manager at Banca d’Italia	Italy	Financial Intelligence Units (FIUs) ins and outs and the Russian "Laundromat" case
Paul Cristian Radu	Wednesday, 21 June 2017 15.00 - 17.30 Public hearing	International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ)	Journalist	Romania	Financial Intelligence Units (FIUs) ins and outs and the Russian "Laundromat" case
Viesturs Burkāns	Wednesday, 21 June 2017 15.00 - 17.30 Public hearing	Latvian Office for Prevention of Laundering of Proceeds Derived from Criminal Activity	Head of Latvian FIU	Latvia	Financial Intelligence Units (FIUs) ins and outs and the Russian "Laundromat" case
Duarte Pacheco	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Parliamentary Inquiry Committee of Banco Espírito Santo (BES) and working group on combating economic, financial and fiscal crime	National Deputy	Portugal	Mission to Portugal
Cecília Meireles	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Parliamentary Inquiry Committee of Banco Espírito Santo (BES) and working group on combating economic, financial and fiscal crime	National Deputy	Portugal	Mission to Portugal
Eurico Brilhante Dias	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Parliamentary Inquiry Committee of Banco Espírito Santo (BES) and working group on combating economic, financial and fiscal crime	National Deputy	Portugal	Mission to Portugal
Mário Centeno	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Government of Portugal	Minister of Finance	Portugal	Mission to Portugal
Helena Borges	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Tax and Customs Authority Public Authority	Director General	Portugal	Mission to Portugal
Fernando Rocha Andrade	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Government of Portugal	Secretary of State of Tax affairs	Portugal	Mission to Portugal
Fernando Teixeira dos Santos	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Government of Portugal	Former Minister of Finance	Portugal	Mission to Portugal
Sérgio Vasques	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Government of Portugal	Former Secretary of State of Tax Affairs	Portugal	Mission to Portugal
Maria Luís Albuquerque	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Government of Portugal	Former Minister of Finance	Portugal	Mission to Portugal
Paulo Núncio	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Government of Portugal	Former Secretary of State of Tax Affairs	Portugal	Mission to Portugal
Elisa Ferreira	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Banco de Portugal	Board member in charge of prudential supervision	Portugal	Mission to Portugal
Luís Máximo dos Santos	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Banco de Portugal	Board member in charge of legal enforcement and money laundering matters	Portugal	Mission to Portugal
Luís Costa Ferreira	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Banco de Portugal	Head of the Banking Prudential Supervision Department	Portugal	Mission to Portugal
João Raposo	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Banco de Portugal	Head of the Legal Enforcement Department	Portugal	Mission to Portugal
Micael Pereira	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Expresso (ICIJ)	Journalist	Portugal	Mission to Portugal
João Pedro Martins	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Público	Economist and Offshore researcher	Portugal	Mission to Portugal
Pedro Crisóstomo	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Público	Journalist	Portugal	Mission to Portugal
Amadeu Guerra	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Ministry of Justice	Deputy Attorney General	Portugal	Mission to Portugal
José Ranito	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Ministry of Justice	Prosecutor	Portugal	Mission to Portugal
Tahamara Dias	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Ministry of Justice	Prosecutor	Portugal	Mission to Portugal
Mariana Raimundo	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Financial Intelligence Unit (FIU) Portugal	Director	Portugal	Mission to Portugal
João Paulo Batalha	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Transparency International (TIAC) Portugal	Executive Director	Portugal	Mission to Portugal
Susana Coroado	Thursday, 22 June Friday, 23 June 2017 Mission to Portugal	Transparency International (TIAC) Portugal	Vice-Chair	Portugal	Mission to Portugal
Věra Jourová	Monday, 3 July 2017 19.00 - 20.30 (Strasbourg) Public hearing	European Commission	Commissioner responsible for Justice, Consumers and Gender Equality	European Union	Hearing with Commissioner Věra Jourová
Harris Georgiades	Thursday, 6 July Friday, 7 July 2017 Mission to Cyprus	Government of the Republic of Cyprus	Minister of Finance	Cyprus	Mission to Cyprus
Yiorgos Lakkotrypis	Thursday, 6 July Friday, 7 July 2017 Mission to Cyprus	Government of the Republic of Cyprus	Minister of Energy, Commerce, Industry and Tourism of the Republic of Cyprus	Cyprus	Mission to Cyprus
Kypros Kyprianou	Thursday, 6 July Friday, 7 July 2017 Mission to Cyprus	Government of the Republic of Cyprus	Ministry of Interior	Cyprus	Mission to Cyprus
Christos Patsalides	Thursday, 6 July Friday, 7 July 2017 Mission to Cyprus	Government of the Republic of Cyprus - Ministry of Finance	Permanent Secretary	Cyprus	Mission to Cyprus
Yiannis Tsangaris	Thursday, 6 July Friday, 7 July 2017 Mission to Cyprus	Government of the Republic of Cyprus - Ministry of Finance	Tax Commissioner	Cyprus	Mission to Cyprus
George Panteli	Thursday, 6 July Friday, 7 July 2017 Mission to Cyprus	Government of the Republic of Cyprus - Ministry of Finance	Director of Economic Research and EU Affairs Department	Cyprus	Mission to Cyprus
Demetra Kalogerou	Thursday, 6 July Friday, 7 July 2017 Mission to Cyprus	Cyprus Securities and Exchange Commission	President	Cyprus	Mission to Cyprus
Eva Rossidou-Papakyriacou	Thursday, 6 July Friday, 7 July 2017 Mission to Cyprus	Cyprus Unit for Combating Money Laundering (MOKAS)	Director	Cyprus	Mission to Cyprus
Marios Skandalis	Thursday, 6 July Friday, 7 July 2017 Mission to Cyprus	Association of Cyprus Banks (ACB)	Director Group Compliance	Cyprus	Mission to Cyprus
Andreas Michaelides	Thursday, 6 July Friday, 7 July 2017 Mission to Cyprus	Cyprus Bar Association	President of Limassol Bar Association	Cyprus	Mission to Cyprus
Wolfgang Schäuble	Tuesday, 11 July 2017 14.00 - 15.30 Public Hearing	German Government	Minister of Finance	Germany	Exchange of views with EU Finance Ministers
Pier Carlo Padoan	Tuesday, 11 July 2017 14.00 - 15.30 Public Hearing	Italian Government	Minister of Economy and Finance	Italy	Exchange of views with EU Finance Ministers
Paschal Donohoe	Tuesday, 11 July 2017 14.00 - 15.30 Public Hearing	Irish Government	Minister of Finance, Public Expenditure & Reform	Ireland	Exchange of views with EU Finance Ministers
Jeroen Dijsselbloem	Tuesday, 11 July 2017 14.00 - 15.30 Public Hearing	Dutch Government	Minister of Finance	The Netherlands	Exchange of views with EU Finance Ministers
Rudolf Elmer	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	Public concern at work	Whistleblower	Switzerland	Mission to Switzerland
Christa Markwalder	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	Legal Affairs Committee	Member of Parliament	Switzerland	Mission to Switzerland
Alexander Karrer	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	State Secretariat for International Financial Matters	Deputy State Secretary	Switzerland	Mission to Switzerland
Simone Woringer	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	State Secretariat for International Financial Matters	Financial Crime Department Research assistant	Switzerland	Mission to Switzerland
Fabrice Filliez	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	State Secretariat for International Financial Matters	Ambassador Deputy Head of the Taxation Division	Switzerland	Mission to Switzerland
Céline Antonini	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	State Secretariat for International Financial Matters	Scientific Collaborator Multilateral Tax Matters and Corporate Taxation	Switzerland	Mission to Switzerland
René Buehler	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	Federal Police Authority (Fedpol)	Deputy Director	Switzerland	Mission to Switzerland
Stiliano Ordolli	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	Federal Police Authority (Fedpol)	Head of communication Anti Money Laundering	Switzerland	Mission to Switzerland
Rupert Schaefer	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	Federal Authority for surveillance of financial markets (FINMA)	Head of Strategic Services Division	Switzerland	Mission to Switzerland
Marc Mauerhofer	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	Federal Authority for surveillance of financial markets (FINMA)	Head of Anti Money Laundering Section	Switzerland	Mission to Switzerland
Josef Philipp Renggli	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	Federal Department of Foreign Affairs (DFAE)	Deputy Director	Switzerland	Mission to Switzerland
Lara Warner	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	Credit Suisse Bank	Chief Compliance and Regulatory Affairs Officer	Switzerland	Mission to Switzerland
Jonathan Shih	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	UBS Bank	Managing Director UBS Global Head of Compliance and Operational Risks Control Financial Crime	Switzerland	Mission to Switzerland
Andreas Frank	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	Bank	Former banker and money laundering expert	Switzerland	Mission to Switzerland
Olivier Longchamp	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	Public Eye NGO	Responsible for taxation and international financial relations	Switzerland	Mission to Switzerland
Andreas Missbach	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	Public Eye NGO	Board Member	Switzerland	Mission to Switzerland
Didier de Montmollin	Thursday,14 September Friday, 15 September 2017 Mission to Switzerland	Swiss Bar Association	Expert in Tax and Financial Law	Switzerland	Mission to Switzerland
Merijn Rengers	Tuesday, 26 September 2017 09.00 - 12.30 Public Hearing	NRC Handelsblad - European Investigative Collaborations (EIC)	Journalist	The Netherlands	Tax planning, do celebrities and companies breach EU law?
Kimberly Morris	Tuesday, 26 September 2017 09.00 - 12.30 Public Hearing	FIFA	Head of TMS Global Transfers & Compliance FIFA	Switzerland	Tax planning, do celebrities and companies breach EU law?
Julien Zylberstein	Tuesday, 26 September 2017 09.00 - 12.30 Public Hearing	UEFA	Legal counsel at UEFA	Switzerland	Tax planning, do celebrities and companies breach EU law?
Gregor Reiter	Tuesday, 26 September 2017 09.00 - 12.30 Public Hearing	European Football Agents Association (EFAA)	CEO of the Deutsche Fußballspieler Vermittler Vereinigung e.V.	Germany	Tax planning, do celebrities and companies breach EU law?
Bastian Brinkmann	Tuesday, 26 September 2017 09.00 - 12.30 Public Hearing	Suddeutsche Zeitung	Journalist	Germany	Tax planning, do celebrities and companies breach EU law?
Dr. Wolfgang Haas	Tuesday, 26 September 2017 09.00 - 12.30 Public Hearing	Intermediary (BASF)	President Legal, Taxes, Insurance & Intellectual Property	Germany	Tax planning, do celebrities and companies breach EU law?
Anze Logar	Tuesday, 28 November 2017 10.00 - 12.30 Public Hearing	Commission for identifying irregularities in banks	President	Slovenia	Money Laundering: The case of NLB financial group Slovenia and Azerbaijan Laundromat revelations
Borut Mekina	Tuesday, 28 November 2017 10.00 - 12.30 Public Hearing	Mladina newspaper	Journalist	Slovenia	Money Laundering: The case of NLB financial group Slovenia and Azerbaijan Laundromat revelations
Carl Dolan	Tuesday, 28 November 2017 10.00 - 12.30 Public Hearing	Transparency International Liaison Office to the EU	Director	European Union	Money Laundering: The case of NLB financial group Slovenia and Azerbaijan Laundromat revelations
Eva Jung	Tuesday, 28 November 2017 10.00 - 12.30 Public Hearing	Danish newspaper Berlingske	Journalist	Danemark	Money Laundering: The case of NLB financial group Slovenia and Azerbaijan Laundromat revelations
Michael Lund	Tuesday, 28 November 2017 10.00 - 12.30 Public Hearing	Danish newspaper Berlingske	Journalist	Danemark	Money Laundering: The case of NLB financial group Slovenia and Azerbaijan Laundromat revelations
Simon Bendtsen	Tuesday, 28 November 2017 10.00 - 12.30 Public Hearing	Danish newspaper Berlingske	Journalist	Danemark	Money Laundering: The case of NLB financial group Slovenia and Azerbaijan Laundromat revelations
Kristof Clerix	Tuesday, 28 November 2017 15.00 - 18.00 Public Hearing	Knack Magazine	Journalist	Belgium	The Paradise Papers - What are they about and why are they relevant
Simon Bowers	Tuesday, 28 November 2017 15.00 - 18.00 Public Hearing	The Guardian	Journalist	United Kingdom	The Paradise Papers - What are they about and why are they relevant
Jan Strozyk	Tuesday, 28 November 2017 15.00 - 18.00 Public Hearing	Norddeutscher Rundfunk (NDR)	Journalist	Germany	The Paradise Papers - What are they about and why are they relevant
Pierre Moscovici	Tuesday, 28 November 2017 15.00 - 18.00 Public Hearing	European Commission	Commissioner responsible for Economic and Financial Affairs, Taxation and Customs	European Union	The Paradise Papers - What are they about and why are they relevant
Věra Jourová	Monday, 3 July 2017 19.00 - 20.30 (Strasbourg) Public hearing	European Commission	Commissioner responsible for Justice, Consumers and Gender Equality	European Union	The Paradise Papers - What are they about and why are they relevant

3. Fact-finding missions of the PANA Committee Mission reports

3.01. Mission to United Kingdom (9-10 February 2017)

1.  Programme

9 February

16:30-18:30 Working session with Academia and NGOs :

with Meg Hillier MP, Chair of the House of Commons’ Public Accounts Committee, and Caroline Flint MP, Members of the Public Accounts Committee

  16:30-17:30 - Academia:

  Prof. Prem Sikka, Professor of Accounting, Essex Business School, University of Essex

  Prof. Sol Picciotto, Emeritus Profesor Lancester University, Senior Fellow, International Centre for Tax & Development

  Prof. Rita de la Feria, University of Leeds

  17:30-18:30 NGOs:

  Murray Worthy, Anti-corruption organisation Global Witness, working on money laundering.

  Rachel Davies, Senior Advocacy Manager, Transparency International UK

  Richard Murphy, chartered accountant and political economist, Tax Justice Network and Professor of Practice in International Political Economy at City University London

  Oliver Pearce, Policy Manager for tax and inequality, Oxfam

10 February

09.00 - 10.30    Joint Panama Taskforce session

(with representatives from HM Revenue & Customs, National Crime Agency (NCA), Financial Conduct Authority (FCA))

10.30 - 11.15    UKFIU session, led by the National Crime Agency (NCA), as UK Financial Intelligence Unit (UKFIU)

11.15 - 12.00  Meeting with Financial Conduct Authority (FCA), as UK Banking Supervisor

13.00 - 13.30  Meeting with Peter Dempsey, lawyer

Financial institutions

13.30 – 14.30  Meeting with HSBC

-   Douglas Flint, Group Chairman

-  Paul Rankin, Managing Director Group Government Affairs

-  Iain McKinnon, Group Head of Tax

-  Paul Kelly, Head of Tax Transparency

-  Hank Cole, Global Head of Operational Intelligence

-  Barbara Patow, Global Head of Strategic Initiatives, AML

-  David Rowe-Francis, UK Head of AML

-  Will Morgan, Group Government Affairs, Financial System Integrity

Law firms

14.30 - 15.00  Meeting with UK Law profession regulators

-  Ian Messer, Law Society of Scotland

-  Representative of Solicitors Regulation Authority (SRA)

15.00 -16.00  Meeting with Law Society of England and Wales (LSEW)

-  John Riches, Chair, Society of Trust and Estate Practitioners (STEP) Public Policy Committee

-  Sandy Bhogal, member of the LSEW Tax Law Committee (chair of International Tax Law)

-  Edward Craft, member of the LSEW Company Law Committee

-  Amy Bell, Chair of the LSEW AML Task Force

Accountants

16:00 -17:00  Meeting with Institute of Chartered Accountants in England and Wales (ICAEW)

-  Robert Hodgkinson, Executive Director, Technical, ICAEW

-  Frank Haskew, Head of Tax, ICAEW

-  Ian Young, International Tax Manager, ICAEW

-  Simon Tosserams, EU Affairs Executive, ICAEW

2.  list of participants

Members
Werner LANGEN, Chair	PPE
Fabio DE MASI, Vice Chair	GUE
Eva JOLY, Vice Chair	Verts/ALE
Jeppe KOFOD, co-rapporteur	S&D
Petr JEZEK, co-rapporteur	ALDE
José Manuel FERNANDES	PPE
Ludek NIEDERMAYER	PPE
Juan Fernando LOPEZ AGUILAR	S&D
Accompanying Members
Molly SCOTT CATO	Verts/ALE
Anneliese DODDS	S&D
Neena GILL	S&D

3.  Key Messages

KEY FINDINGS FROM DELEGATION VISIT:

Main issues discussed:

-   Relevant people from Treasury and HMRC did not attend the meeting. Officials from HMRC could not reply questions on OST nor Crown Dependencies, nor any political questions.

-   (Lack of) public transparency - need for public beneficial ownership registers (BORs)

-   Relationship UK with its overseas territories (OSTs) - possibility for UK to regulate/ supervise its OSTs and enforce international standards

-   Trusts: regulation, oversight, transparency; legitimate reasons to set up trusts (mostly tax-neutral, used to avoid fragmentation of ownership, e.g. in cases of inheritance), but trusts also can play a role in tax evasion, usually used together with other tools

-   improving international framework for transparency and exchange of information (OECD’s Common reporting Standard/ CRS, FATCA, CbCR within BEPS recommendations)

-   fragmented AML supervision in UK and EU (28 AML supervisors in the UK)

-   Increasingly stronger customer due diligence (CDD)/ know your customer (KYC) provisions in EU and national legislation for obliged entities (OEs)

-   off-shore companies - legitimate vs. illegitimate reasons

-   (lack of) adequate resources for regulators, supervisors and law enforcement

-   (lack of) definition of tax havens, need for EU black list

-   (need for) prohibitive sanctions for tax evasion and ML cases

-   Legal professional privilege (LPP) is not to protect lawyers, but to protect clients; and is strictly / narrowly defined. LPP cannot be relied upon when communication isused to facilitate a crime

KEY RECOMMENDATIONS:

-   need for a European FIU

-  Principle of KYC: if you do not know your customer, you should not do business

LINK TO THE FULL REPORT

3.02. Mission to Malta (20 February 2017)

1.  Programme

09.00 - 10.00   Meeting with Minister of Finances, Mr Edward Scicluna

10:00- 11:00     Meeting with the tax administration (Tax Compliance Unit)

11.00 - 12:00    Meeting with Malta Financial Service Authority

-   Prof. Joe V. Bannister [Chair], Ms Marianne Scicluna [Director General] and Dr Anton Bartolo [Director Enforcement]

12.15 - 13.30   Meeting with the Financial Intelligence Analysis Unit (FIAU) and police commissioner Lawrence Cutajar

13:45 - 15:15  Lunch Meeting with journalists

-  Daphne Caruana Galizia, recently named by Politico as one of the 28 movers and shakers of Europe for her work on Panama Papers

-  Ivan Camilleri - journalist at the Times of Malta.

-  Matthew Vella, Malta Today editor

-  Aleander Balzan, Editor One News

15:15 - 16:15    Meeting with intermediaries, Law firms/tax advisor and banks

-  Pierre Mifsud, partner at EMD Advisory

-  Malcolm Booker, CEO of Deloitte Malta

-  Nexia BT: Mr Brian Tonna (Managing Partner) or Mr Karl Cini (Tax Partner) (invited- Refuse to appear in person but is ready to reply in writing to any question Members might have)

-  Dr Manfred Galdes, former director of FIU, Director of ARQ Risk and Compliance Ltd.

-  Paul Mifsud, Managing Director of Sparkasse Bank

16.30 - 17:30    Meeting with Politically Exposed Persons

-  Konrad Mizzi, Minister

-  Keith Schembri, Prime Minister’s chief of staff (declined and transmitted to the chairman a letter on the day of the visit)

17.35 - 18:30    Meeting with Politically Exposed Persons

-  Ninu Zammit, Former Minister of Energy (did not reply to the invitation)

-  Beppe Fenech Adami, Member of the Parliament (confirmed)

18.30     Press conference

2.  list of participants

Members
Werner LANGEN, Chair	PPE
Ana GOMES, Vice Chair	S&D
Jeppe KOFOD, co-rapporteur	S&D
Dariusz ROSATI (coordinator)	PPE
Sven SCHULZE	PPE
Sven GIEGOLD (coordinator)	Verts/ALE
Paul TANG	S&D
Roberts ZILE	ECR
Nils TORVALDS	ALDE
Miguel VIEGAS	GUE
Mario BORGHEZIO	ENF
Accompanying Members
Therese COMODINI CACHIA	PPE
Roberta METSOLA	PPE
Alfred SANT	S&D
David CASA	PPE
Miriam DALLI	S&D

3.  Key Messages

KEY FINDINGS FROM DELEGATION VISIT:

-   The delegation could meet with most of the relevant persons (Minister of Finances, tax authorities, Financial Intelligence Analysis Unit (FIAU), police ...). However, Keith Schembri, Prime Minister’s Chief of Staff, refused at the last minute (at 2 p.m.) to meet the delegation and questioned the mandate of the Committee. Ninnu Zammit, former Minister of Energy, did not reply to the invitation of the Chair of the Committee.

-   The Maltese tax system is very attractive and in line with current international and EU standards as regards harmful tax competition. The Finance Minister however admitted that the Maltese tax system can be prone to abuse and confirmed that Malta disagreed with Commission proposals on specific tax issues (e.g. public CBCR, CCCTB).

-   There is a high number of intermediaries from Malta involved in the Panama papers, with some intermediaries having worked with politically exposed persons in Malta. One intermediary in particular - Nexia BT - refused to appear and did not satisfactorily answered the questions raised in written.

-   Malta has transposed EU rules and respects OECD standards in terms of transparency, fight against tax fraud and money laundering.

-   The institutions in charge of implementing and enforcing rules as regards tax fraud and money laundering are highly politicized. The press is also highly politicized.

-   The police is in charge of prosecuting the investigations carried out by the FIAU. There are reasons to believe that it is not well equipped to fulfil its task optimally, possibly suggesting a case of maladministration. Especially, the number of convictions and confiscations seems extremely low in relation to the on average number of reports sent to the police by the FIAU (during the period 2013-2015).

-   The tax compliance unit mentioned a lack of resources to comply with the spontaneous exchange of information required by the EU Directive on Administrative Cooperation.

LINK TO THE FULL REPORT

3.03. Mission to Luxembourg (2-3 March 2017)

1.  Programme

2 March 2017

15:30 - 17:00  Exchange of views with Finance Minister Gramegna and Justice Minister Braz

17:15-18:45   Exchange of views with Members of the Finance Committee

3 March 2017

9:30 - 12:30  Panel with the participation of:

  Journalists

09:30- 10:00  Fabien Grasser, Le Quotidien Luxembourg

  Banks

10:00-10:30  Anthony A Simcic - Managing Director Head of Private Banking HSBC Luxembourg

  Financial Institutions

10:30-11:00  Claude Marx, Director-General, Claude Simon, Member of the management Board and Member of SSM Board of Supervisors - Financial Sector Surveillance Commission / Commission de Surveillance du Secteur Financier (CSSF)

  Lawyers

11:15-11:45  François Prum, head of Luxembourgish Bar

  Accountants

11:45-12:15  Wim Piot, Managing Partner and Tax Leader of PwC Luxembourg

  Elizabeth Jane McCormick, Global Head of Tax KPMG

12:30  Press conference by chair

2. list of participants

Members
Werner LANGEN, Chair	PPE
Frank ENGEL	PPE
Georgios KYRTSOS	PPE
Elly SCHLEIN	S&D
Cătălin Sorin IVAN	S&D
Bernd LUCKE	ECR
Maite PAGAZAURTUNDÚA RUIZ	ALDE
Miguel URBAN CRESPO	GUE
Molly SCOTT CATO	VERTS/Ale
Barbara KAPPEL	ENF
Accompanying Members
Sven GIEGOLD (coordinator)	Verts/ALE
Ana GOMES, Vice Chair	S&D

3. Key Messages:

KEY FINDINGS FROM DELEGATION VISIT:

-  Members acknowledged that Luxembourg has made progress towards compliance with international reporting and transparency standards, although the cooperation could be improved. Luxembourg public authorities have reacted proactively to LuxLeaks and the Panama Papers. Many legislations have been adopted during the past two years.

-  Members regretted that Council documents related to Luxembourg’s tax positions in the Council’s Code of Conduct Group were redacted (marked black).

-  Members regretted that relevant bankers, lawyers, tax advisors and accountants did not accept the invitation to attend the meetings and agreed to re-invite them to hearings in Brussels.

-  Luxembourg has a new penalty regime for tax related offenses since January 2017 and penalises 6 types of tax crimes, including aggravated tax evasion and tax fraud, but only for frauds above € 200.000.

-  The public opinion is changing following the recent tax scandals.

-  The number of STRs filed by law firms seems very low in comparison with the banking sector.

-  There is a need for enhanced international cooperation, as well as for increased transparency.

-  EU Commission should monitor the situation in third countries regarding transparency and exchange of information.

LINK TO THE FULL REPORT

3.04. Mission to United States (21-24 March 2017)

1.  Programme

Tuesday 21 March

09h00 - 09h45    Briefing

  Caroline VICINI, Deputy Chief of Mission of the EU Delegation

09h45 - 10h30  Meeting with Elise BEAN, Washington Co-Director of the Levin Center at Wayne Law

10h30 - 12h00    Expert panel discussion

  Gerard RYLE, Director of the International Consortium of Investigative Journalists

  Gary KALMAN, Executive Director, FACT Coalition

  Tom CARDAMONE, Managing Director, Global Financial

12h30 - 14h00      Working lunch discussion

Speakers:

  Jeppe KOFOD, MEP S&D Group, Co-Rapporteur

  Petr JEZEK, MEP ALDE Group, Co-Rapporteur

15h00 - 17h00    Meetings at US Treasury

  Anti-Money Laundering Team & FinCen

  International Taxation Team

Wednesday 22 March

09h30 - 10h30    Meeting at the Congressional Research Service (CRS) (Library of Congress)

  Jane GRAVELLE, Researcher Government and Finance Division

11h00 - 11h30    Meeting with Senator Ron WYDEN (Democrat, Oregon), Ranking Member of the Committee on Finance (Dirksen Senate Building

14h30 - 15h00    Meeting with Representative Richard NEAL (Democrat, Massachusetts), Ranking Member of Ways and Means Committee

15h30 - 16h00    Meeting with Senator Tom CARPER (Democrat, Delaware), Ranking Member of the Subcommittee on Investigations (Hart Senate Building)

16h15 - 16h45    Meeting with Senator Orrin HATCH (Republican, Utah), Chairman of the Committee on Finance (Hart Senate Building)

Thursday 23 March

Meeting with House Representatives of the General Assembly

  Peter C. SCHWARTZKOPF, Speaker of the House

  Valerie LONGHURST, House Majority Leader

  Daniel B. SHORT, House Minority Leader

Meeting with Senators of the Delaware General Assembly

  David B. McBRIDE, President Pro Tempore

  Margaret ROSE HENRY, Senate Majority Leader

  F. Gary SIMPSON, Senate Minority Leader

16h00 -17h00  Meeting at the John L. Weinberg Center for Corporate Governance of the University of Delaware

  Charles M. ELSON, Edgar S. Woolard Jr. Chair in Corporate Governance, Professor of Finance

Friday 24 March

08h30 - 09h30  Meeting with Delaware Executive Branch Jeffrey W. BULLOCK, Delaware Secretary of State

   Rick GEISENBERGER, Delaware Secretary of Treasury

   Kristopher KNIGHT, Delaware Deputy Secretary of State and Director    of the Corporations Division

  Meeting with the Delaware Attorney General

  Matt DENN, Attorney General

11h30 - 12h30  Meeting at Widener University

  Lawrence A. HAMERMESH, Ruby R. Vale Professor of Corporate and Business Law

  Paul L. REGAN, Associate Director, Institute of Delaware Corporate and Business Law

2.  list of participants

Members
Werner LANGEN, Chair	PPE
Jeppe KOFOD, co-rapporteur	S&D
Petr JEZEK, co-rapporteur	ALDE
Dariusz ROSATI, coordinator	PPE
Ludek NIEDERMAYER	PPE
Anneliese DODDS	S&D
Matt CARTHY	GUE
Eva JOLY	Verts/ALE
Barbara KAPPEL	ENF

3.  Key Messages

KEY FINDINGS FROM DELEGATION VISIT:

Main issues discussed:

-   At the time of the visit, many key functions in the US government, including within the US Treasury, have not yet been filled; therefore the policy orientation of the new US administration is currently unclear in several areas

-  New US Treasury Secretary Mnuchin stated at the G20 meeting that the US would remain committed to OECD’s BEPS project

-  US tax reform will be a priority for the new US administration and Congress, the discussed plans for a ‘Border Adjustment Tax’ are not yet clear and remain controversial, as well as their compatibility with WTO law

-  AML-CFT policies remain a priority for the US Treasury but the US favours bilateral exchange and precise requests, arguing too much cooperation is not always helpful. Their focus for cooperation is primarily on fighting terrorism.

-   On Beneficial ownership transparency: US federal lawmakers see this as a State competence (corporate law); lawmakers in Delaware stated they would not oppose increased beneficial ownership transparency in principle, but only if all US states commit to it, as this would otherwise create an uneven playing field

-  Delaware sees its business attractions as neither special tax regimes nor transparency of beneficial ownership, rather linked to the extensive experience of Delaware courts in corporate law (notably its Court of Chancery)

-  Companies incorporated in Delaware pay the standard US federal corporate tax of up to 35%, therefore Delaware does not consider itself a tax haven

-  On FATCA, it seems unlikely that the current US administration and Congress will commit to a full exchange of information on tax matters with the EU; on the contrary some initiatives aim at repealing FATCA

KEY RECOMMENDATIONS:

-   EU should take the leadership fighting tax fraud, tax avoidance, and money-laundering, coinciding with the current US administration

-  EU should increase fines for intermediaries, as current EU fines are a fraction of what these institutions earn

-  EU should require banks to admit liability, enabling the possibility for class action lawsuits

-  EU should ensure that fines are not tax-deductible, as otherwise taxpayers end up paying (parts of) the fines

-   EU should enact legislation on protecting whistleblowers

LINK TO THE FULL REPORT

3.05. Mission to Portugal (22-23 June 2017)

1.  Programme

Thursday 22 June

14h30 - 15h00    Policy Briefing with Pedro Valente da Silva, Head of the Information Office of the European Parliament in Portugal and João Medeiros, European Semester Officer of the EC Representation in Portugal

15h00 - 16h30   Meeting with representatives of the parties in the parliamentary inquiry committee of Banco Espírito Santo (BES) and the working group on combating economic, financial and fiscal crime

  Duarte Pacheco (PSD)

  Cecília Meireles (CDS)

  Eurico Brilhante Dias (PS)

17h00 - 18h00   Meeting with:

  Mário Centeno, Minister of Finance

  Helena Borges, Director General of the Tax and Customs Authority

  Fernando Rocha Andrade, Secretary of State of Tax Affairs

18h30 - 19h00   Meeting with:

   Fernando Teixeira dos Santos, Former Minister of Finance

   Sérgio Vasques, Former Secretary of State of Tax Affairs

19h00 - 19h30   Meeting with:

   Maria Luís Albuquerque, Former Minister of Finance

   Paulo Núncio, Former Secretary of State of Tax Affairs

Friday 23 June

09h30 - 11h00  Meeting with Banco de Portugal

  Elisa Ferreira, Board member in charge of prudential supervision

  Luís Máximo dos Santos, Board member in charge of legal enforcement and money laundering matters

  Luís Costa Ferreira, Head of the Banking Prudential Supervision Department

  João Raposo, Head of the Legal Enforcement Department

11h00 - 11h45   Meeting with

  Micael Pereira, journalist, EXPRESSO (ICIJ)

  João Pedro Martins, offshores researcher (Madeira)

  Pedro Crisóstomo, journalist, PÚBLICO

11h45 - 12h45   Meeting with

  Amadeu Guerra, Deputy Attorney General, Director of the Central Department of Investigation and Criminal Action

  José Ranito, Senior prosecutor at the Central Department of Criminal Investigation and Penal Action

  Tahmara Dias, Senior prosecutor at the Central Department of Criminal Investigation and Penal Action

12h45 - 13h45   Meeting with

  Mariana Raimundo, Director of the Financial Intelligence Unit

14h45 - 15h30   Meeting with

  João Paulo Batalha, Executive Director of TIAC (Transparency International)

  Susana Coroado, Vice-Chair of TIAC

2.  list of participants

Members
Werner Langen, Chair	PPE
José Manuel Fernandes	PPE
Nuno Melo	PPE
Hugues Bayet	S-D
Jeppe Kofod, co-rapporteur	S-D
Angel Dzhambazki	ECR
Petr Jezek, co-rapporteur	ALDE
Miguel Viegas	GUE
Heidi Hautala	Verts/ALE
Accompanying Members
Ana Gomes, Vice Chair	S-D

3.  Key Messages

KEY FINDINGS FROM DELEGATION VISIT:

-  The GES/BES* case is an example of the problem of conflicts of interests in groups with both financial and non-financial companies because of a lot of obscurities surrounding the unreported transfers to offshore jurisdictions (2011- 2015).

-  The opinions on Madeira’s status and tax regime as an ‘outermost region’ are divided.

-  Non-cooperative jurisdictions were identified as a key issue.

-  There is a lack of transparency on financial transactions with non-cooperative jurisdictions and on determining who makes the list of non-cooperative countries.

-   The questions why Panama was removed from the blacklist in 2010 under the Socrates government, remained unanswered.

-  Objective criteria on when to add or take off a country from the blacklist are crucial.

-  A grey list of offshore jurisdictions might be a good mechanism to monitor high-risk countries.

-  There is a need to further work on the cooperation at EU level, i.e. exchange of information as well as on an international level.

-  MPs underlined the need to further work on CCCTB and fight aggressive tax planning as well as continuing to work on AML and hybrid mismatches.

-  A list of tax malpractices, and a list of non-cooperative jurisdictions at EU level are important.

-  Via the ‘Golden visas’ residency visas are offered to foreigners, who invest in Portugal often through real estate investment, which could be used to launder money. MEPs confronted speakers with official data on ‘Golden Visas’, however, most speakers were not able to provide more information on this.

-  The Portuguese FIU is about to start working with a new electronic tool that will allow to make an automatic treatment of all the reports and requests received. This tool, adopted also by several counterparts, will improve the results both internally and internationally.

-  As a result of the Panama Papers, supervision by the Portuguese Central Bank on the banks increased.     

LINK TO THE FULL REPORT

3.06. Mission to Cyprus (7 July 2017)

1.  Programme

Friday 7 July

09h30 -11h30    Meeting with

  Harris Georgiades, Minister of Finance (DISY)

  Yiorgos Lakkotrypis, Minister of Energy, Commerce, Industry and Tourism (responsible for the register of companies) (Independent, previously DIKO)

  Kypros Kyprianou, Acting Permanent Secretary, Ministry of Interior (DISY)

  Other representatives from the Ministry of Finance

  Christos Patsalides, Permanent Secretary

  Yiannis Tsangaris, Tax Commissioner

  George Panteli, Director of Economic Research and EU Affairs Department

12h00 - 12h45   Meeting with Demetra Kalogerou, Chairwoman of the Cyprus Securities and Exchange Commission

14h45 -15h45  Meeting with Eva Rossidou-Papakyriacou, Head of the Cyprus Unit for Combating Money Laundering (MOKAS)

15h45 -16h45  Meeting with

   the Association of Cyprus Banks (ACB)

Marios Skandalis, Director Group Compliance, Bank of Cyprus

Niki Charilaou, Manager Financial Crime Compliance Department, Bank of Cyprus

Matheos Charalambides, Head of AML Department, Hellenic Bank

Elena Frixou, Senior Officer, Association of Cyprus Banks

  the Association of International Banks (AIB Cyprus)

Ziad El Morr, Vice President of the AIB Cyprus, Country Manager at BLOM Bank

George Abi Chamoun, Director at the AIB Cyprus, General Manager at Bank Med

Samer Boulos, Director at the AIB Cyprus, General Manager at Ban

16h45 - 17h30   Meeting with the Cyprus Bar Association (CBA)

   Andreas Michaelides, President of the Limassol Bar Association, Member of the Council of the CBA and Member of the ALM Committee

  Thanasis Korfiotis, Member of the Council of the CBA and Member of the AML Committee

  Koulia Vakis, Chief Executive of the CBA

  Angelika Theofanous, Supervisory Control Officer, Department of Supervision and Compliance (AML Department) of the CBA

2.  list of participants

Members
Werner Langen, Chair	PPE
Frank Engel	PPE
Angel Dzhambazki	ECR
Maité Pagazaurtundua	ALDE
Takis Hadjigeorgiou	GUE
Jordi Solé	Verts/ ALE
Barbara Kappel	ENF
Accompanying Members
Lefteris Christoforou	PPE
Cătălin Sorin Ivan	S&D
Costas Mavrides	S&D

3.  Key Messages

KEY FINDINGS FROM DELEGATION VISIT:

-   The banking crisis in 2014 was the turning point in Cyprus. Since then, controls by the ECB and governmental measures lead to more effectiveness.

-   Despite not being an OECD Member Cyprus closely follows the developments in the area of international taxation and is committed to implement the BEPS recommendations

-   Cyprus is concerned about tax uncertainty and therefore opposes public CBCR and public UBO registers, especially for trusts

-  Cyprus does not favor the EU proposals on CC(C)TB as it considers they are not promoting competitiveness and would undermine growth and job creation

-  intermediaries are regulated by the Cyprus Bar Association, the Institute of Certified Public Accountants of Cyprus ICPAC) and the Cyprus Securities and Exchange Commission (CySEC).

-   The Ministry of Energy, Commerce, Industry and Tourism maintains a database for companies incorporated in Cyprus, as well as for foreign branches.

-   Cypriot citizenship is granted to foreign entrepreneurs, through the Citizenship by investment programme for those that have invested in Cyprus at least €2 million in the sectors of real estate, Cypriot companies or alternative investment funds for investments made exclusively in the Republic of Cyprus and investments that meet the criteria of the Scheme or areas approved by the Finance Minister.

-  In the aftermath of the Panama Papers, CySEC issued a Circular, requiring regulated entities to investigate their records, identify and report any potential relationship of any of their clients with Mossack Fonseca and/or persons mentioned in the Panama Papers.

-   In 2016 MOKAS received in total 89 STR/SAR reports related to the Panama Papers, the majority of which were submitted by banks.

-  Most of the companies contained in the Panama Papers were registered in foreign jurisdictions.

-    Tax evasion is recognised as predicated offence since 2013.

LINK TO THE FULL REPORT

3.07. Mission to Switzerland (14-15 September 2017)

1.  Programme

Thursday 14 September

17h00 - 17h45   Meeting with

  Rudolf Elmer, Swiss whistleblower

17h45 - 18h30   Informal gathering hosted by Michael Matthiessen, EU Ambassador in Switzerland

Friday 15 September

09h30 - 12h00  Meeting with

Legal Affairs Committee (CAJ) of National Council

  Christa MARKWALDER, Groupe libéral-radical

State Secretariat for International Financial Matters (SFI)

  Alexander KARRER, Deputy State Secretary

  Simone WORINGER, research assistant, Financial Crime Department

  Representative from Department for Multilateral Taxation and Business Taxation

   Representative from Department for the Exchange of Information and Taxation of Individuals

Federal Police Authority (fedpol)

  René BÜHLER, Deputy Director

  Stiliano ORDOLLI, Head of communication Anti Money Laundering

Federal Authority for surveillance of financial markets (FINMA)

  Rupert SCHÄFER, Head of Strategic Services Division

  Marc MAUERHOFER, Head of Anti Money Laundering Section

Federal Department of Foreign Affaris (DFAE)

  Josef Philipp RENGGLI, Deputy Director, Directorate of European Affairs

13h30 - 14h15   Meeting with Lara Warner, Chief Compliance and Regulatory Affairs Officer and Member of the Executive Board of Credit Suisse Group AG and Credit Suisse AG

14h15 - 15h00   Meeting with Jonathan Shih, Managing Director UBS, Global Head of Compliance and Operational Risks Control Financial Crime

15h00 - 16h00  Meeting with

  Andreas Frank, former banker and money laundering expert

  Olivier Longchamp, responsible for taxation and international financial relations, Swiss NGO Public Eye and Andreas Missbach, board member

16h00 - 16h30  Meeting with Didier de Montmollin, expert in Tax and Financial Law from the Swiss Bar Association

16h30   End of programme

2.  list of participants

Members
Ana Gomes, Chair	S-D
Ludek Niedermayer	PPE
Georgios Kyrtsos	PPE
Emilian Pavel	S-D
Jeppe Kofod, co-rapporteur	S-D
Matt Carthy	GUE
Sven Giegold	Verts/ALE
Barbara Kappel	ENF

3.  Key Messages

KEY FINDINGS FROM DELEGATION VISIT:

  Switzerland abolished the banking secrecy, however kept it for intra Swiss transfers

  Tax Evasion is not a criminal offence in Switzerland

  Issue of notional interest deduction and cantons compete with each other to bring down their corporate taxes

  Not enough customer due diligence enforced in Switzerland intermediaries

  AML legislation not applied sufficiently by banks and not applicable to intermediaries who create offshore structures but who are not involved in management and financial transactions

  Very low number of STRs reported from non-banks

  Lack of control on freeports

  Swiss authorities are not proactive with regard to wrongdoings found after Panama Papers revelations (no information about how many legal inquiries were started/people convicted, etc.)

  Automatic exchange of information with EU Member States will start effectively on 1.1.2018 which should increase transparency

  Greater cooperation between banks and governments would enhance the current international framework for identifying financial crime and in particular would increase transparency for multi-jurisdictional and multibank exposure

  Legal provisions should be implemented to allow financial institutions to share information with each other regarding financial crime risk

  Federal Council decided to widen the AML Dispositive to lawyers, fiduciaries, tax advisors and notaries involved even in some specific non- financial activities

  Number of banks in Switzerland has decreased from 300 in 2010 to 250 in 2017 but assets under management has increased

  Financial Market Supervising Authority (FINMA) and Money Laundering Reporting Office (MROS) have limited powers although they intensify supervision, enforcement actions and cooperation with counterparts abroad and say it is important to strengthen the inter-agency cooperation.

  In 2016, 2909 cases of STR suspicion were communicated leading to 1726 communications actually transferred to MP and 766 judicial decisions taken.

  FINMA did not give detailed information about the result of its enquiries on suspicious activities - no public reporting

  Too low penalties for money laundering, companies consider it part of their business costs

  Self-regulation is not enough (e.g. notaries, lawyers, accountants, consultants)

  Legislation is needed to protect whistle-blowers and investigative journalists

  The Swiss authorities declared that they perform in line with OECD-standards and, as far as possible, with EU standards

  A lot of Swiss MP’s have jobs in addition to their parliamentary work

LINK TO THE FULL REPORT

4. State of play on ‘Who refused to participate in hearing/delegation and why?’

As of 16 October 2017

PANA Missions

Mossack Fonseca

Person/Institution	Status	Answer	Reason
Mossack Fonseca	Several invitations sent by email and post to various (branch-) offices	No answer

Mission to UK 9/10 February

Person/Institution	Status	Answer	Reason
UK Treasury	Invitation sent by letter	declined	(meetings instead with HM Revenue & Customs, UK FIU, Financial Conduct Authority)

Mission to Malta 20/21 February

Person/Institution	Status	Answer	Reason
Mr Keith Schembri, Chief of Staff, Office of the Prime Minister	Invitation sent by letter	declined
Mr Ninu Zammit, former Minister for Resources and Infrastructure	Invitation sent by letter	No reply
Nexia BT (Mr Brian Tonna, Managing Partner)	Invitation sent by letter	Accepted replies in writing only	‘.. we need to give careful consideration to our legal obligations before responding to questions..’

Mission to Luxembourg 2/3 March

Person/Institution	Status	Answer	Reason
Experta Luxembourg	Invitation sent by e-mail and telephone	declined	The company is a Luxembourg regulated entity supervised by the CSSF -> PANA should contact the CSSF directly
Bonn Steichen & Partners	Invitation sent by e-mail	declined in writing
A. Wildgen	Invitation sent by e-mail + follow-up call	declined orally
Carlos Zeyen - Eurojust	invitation sent by e-mail + follow-up call	declined	Mr Zeyen is no longer a National Member for Luxembourg nor Eurojust Vice-president
Marius Kohl, former chief of the Luxembourg tax agency Sociétés 6	Invitation sent by registered mail	No answer received
Jean-Claude Fautsch, official working in the Luxembourgish Tax Agency	Invitation sent by registered mail	No answer received
Jean-Claude Limpach, official working in the Luxembourgish Tax Agency	Invitation sent by registered mail	No answer received

Mission to Portugal 22-23 June

Person/Institution	Status	Answer	Reason
José Socrates, Former Prime Minister of Portugal	Invitation sent by email	No answer
Armando Vara, Former Secretary of State, former Minister of Home affairs and former Minister of Youth and Sports	Invitation sent by e-mail + post	No answer

PANA Public Hearings

Hearing on role of intermediaries 24 January and 9 February

Person/Institution	Status	Answer	Reason
Swedish Bank Association	Invitation sent per email	declined	‘I believe we are not the right body to participate’
Hans Jurgen Peters, CEO of Berenberg Bank	Invitation sent by mail and post	declined	‘I cannot follow your invitation due to ongoing investigations in this case.’

Hearing of 18 May 2017

Person/Institution	Status	Answer	Reason
Dr. Joseph Muscat, Prime Minister of Malta	Invitation sent by post	No reply but announced in plenary on 14 June 2017 that: ‘... I am coming to the PANA committee once the judge comes out with the independent investigation – one of the four independent investigations – to be able to present to the PANA Committee not what the Prime Minister of Malta is saying, but facts ascertained by the judiciary..’   Plenary debate of 14 June 2017 in Strasbourg : Panama Papers follow-up and the rule of law in Malta

Hearing of 30 May 2017

Person/Institution	Status	Answer	Reason
Edward Scicluna, Minister for Finance, Malta	Invitation sent by post	declined	‘... as President of the Council, I am advised that, the Treaties grant no role to the Presidency of the Council with regard to the enforcement of implementation of Union law.’
Fabrizia Lapecorella, Chair of the Code of Conduct Group	Invitation sent per post	declined	‘... The Code of Conduct group is not a legally binding instrument but a political inter-governmental commitment that does not concern the implementation of Union law...’

Hearing on ‘Tax planning: do celebrities and companies breach the EU law?’ of 26 September 2017

Person/Institution	Status	Answer	Reason
Caterpillar Belgium	Invitation send by post	declined	Response letter published on PANA website
Jorge Mendes, football agent	Invitation sent by post	declined	Declined as he is subject to a judicial procedure

IV. LIST OF EXTERNAL STUDIES

1. Studies provided by the European Parliamentary Research Service (EPRS)
20 March 2017	Ex-post impact assessment analyses EU-US trade and investment relations	Link to the Study
26 April 2017	Tax evasion, money laundering and tax transparency in the OCTs of the European Union	Link to the Study
22 May 2017	Fighting tax crimes – Study on cooperation between Financial Intelligence Units	Link to the Study
17 July 2017	Member States’ capacity to fight tax crimes	Link to the Study   Link to the Questionnaire, the responses from Member States and the resulting summaries per country

2. Studies provided by the Policy Department ‘A’ for Economic, Scientific and Quality of Life
15 November 2016	The Mandate of the Panama Inquiry Committee, an Assessment	Link to the Study
1 March 2017	Offshore Activities and Money Laundering: Recent Findings and Challenges	Link to the Study
14 April 2017	Role of advisors and intermediaries in the schemes revealed in the Panama Papers	Link to the Study
14 April 2017	Rules on independence and responsibility regarding auditing, tax advice, accountancy, account certification services and legal services	Link to the Study

3. Studies provided by the Policy Department ‘D’ for Budgetary Affairs
3 April 2017	The Impact of Schemes revealed by the Panama Papers on the Economy and Finances of a Sample of Member States	Link to the Study

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării	18.10.2017
Rezultatul votului final	+: –: 0:	47 2 6
Membri titulari prezenți la votul final	Burkhard Balz, Hugues Bayet, David Casa, David Coburn, Luis de Grandes Pascual, Esther de Lange, Pascal Durand, Frank Engel, Markus Ferber, José Manuel Fernandes, Ana Gomes, Roberto Gualtieri, Ramón Jáuregui Atondo, Petr Ježek, Eva Joly, Othmar Karas, Jeppe Kofod, Dietmar Köster, Werner Langen, Marju Lauristin, Gilles Lebreton, Patrick Le Hyaric, Bernd Lucke, Emmanuel Maurel, Roberta Metsola, Louis Michel, Luděk Niedermayer, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Sirpa Pietikäinen, Evelyn Regner, Dariusz Rosati, Pirkko Ruohonen-Lerner, Molly Scott Cato, Peter Simon, Miguel Urbán Crespo, Tom Vandenkendelaere, Marco Zanni
Membri supleanți prezenți la votul final	Asim Ahmedov Ademov, Petras Auštrevičius, Pervenche Berès, James Carver, Mady Delvaux, Heidi Hautala, Stelios Kouloglou, Georgios Kyrtsos, Olle Ludvigsson, Thomas Mann, Bernard Monot, Elly Schlein, György Schöpflin, Sven Schulze, Tibor Szanyi, Marco Valli, Miguel Viegas, Francis Zammit Dimech

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

47	+
ALDE	Louis Michel, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, P. Auštrevičius, P. Ježek,
ECR	Bernd Lucke, Pirkko Ruohonen-Lerner
PPE	Asim Ahmedov Ademov, Burkhard Balz, Dariusz Rosati, David Casa, Esther de Lange, Francis Zammit Dimech, Frank Engel, Georgios Kyrtsos, György Schöpflin, José Manuel Fernandes, L. Niedermayer, Luis de Grandes Pascual, Markus Ferber, Othmar Karas, Roberta Metsola, Sirpa Pietikäinen, Sven Schulze, Thomas Mann, Tom Vandenkendelaere, Werner Langen,
S&D	Ana Gomes, Dietmar Köster, Elly Schlein, Emmanuel Maurel, Evelyn Regner, Hugues Bayet, Jeppe Kofod, Mady Delvaux, Marju Lauristin, Olle Ludvigsson, Pervenche Berès, Peter Simon, Ramón Jáuregui Atondo, Roberto Gualtieri, Tibor Szanyi,
VERTS/ALE	Eva Joly, Heidi Hautala, Molly Scott Cato, Pascal Durand
ENF	Bernard Monot,Gilles Lebreton

2	-
EFDD	David Coburn, James Carver

6	0
EFDD	Marco Valli
ENF	Marco Zanni
GUE	Miguel Urbán Crespo, Miguel Viegas, Patrick Le Hyaric, Stelios Kouloglou

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri