Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2008/2003(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0186/2008

Texte depuse :

A6-0186/2008

Dezbateri :

PV 04/06/2008 - 15
CRE 04/06/2008 - 15

Voturi :

PV 05/06/2008 - 6.15
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0255

Texte adoptate
WORD 133k
Joi, 5 iunie 2008 - Bruxelles Ediţie definitivă
Strategia Europeană de Securitate şi PESA
P6_TA(2008)0255A6-0186/2008

Rezoluţia Parlamentului European din 5 iunie 2008 privind punerea în aplicare a Strategiei europene de securitate și a PESA (2008/2003(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Strategia Europeană de Securitate (SES) adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003,

–   având în vedere dispozițiile Tratatului de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007,

–   având în vedere concluziile Preşedinţiei prezentate la Consiliul European din 14 decembrie 2007,

–   având în vedere Rapoartele Președinției Consiliului UE din 18 iunie și 10 decembrie 2007 privind Politica Europeană de Securitate și Apărare (PESA),

–   având în vedere reuniunea comună din 19-20 noiembrie 2007 în Consiliu a miniștrilor apărării și dezvoltării din statele membre,

–   având în vedere Concluziile privind securitatea și dezvoltarea, precum și Concluziile privind PESA, din cadrul reuniunii Consiliul la din 19-20 noiembrie 2007;

–   având în vedere Raportul de la Madrid prezentat la 8 noiembrie 2007 de Grupul de Studiu privind Securitatea Umană,

–   având în vedere rezoluția sa din 14 aprilie 2005 privind SES(1) ,

–   având în vedere rezoluția sa din 16 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a SES în contextul PESA(2) ,

–   având în vedere strategia comună UE-Africa adoptată la 9 decembrie 2007 la Lisabona și numirea generalului Pierre-Michel Joana în funcția de consilier special pe lângă Înaltul Reprezentant al UE pentru capacitățile africane de menținere a păcii începând cu 1 martie 2008,

–   având în vedere rezoluția sa din 27 septembrie 2007 privind operațiunea PESA în Ciad și în Republica Centrafricană(3) ,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A6-0186/2008),

A.   întrucât, în 2007 și în prima parte a anului 2008, Consiliul a luat importante decizii operaționale în domeniul PESA și privind punerea în aplicare a SES, incluzând:

   a. trimiterea unei misiuni UE de poliție în Afganistan (EUPOL Afganistan);
   b. decizia de a începe o operațiune militară UE in Ciad şi Republica Centralafricană (EUFOR Ciad/RCA);
   c. reconfigurarea și reducerea efectivelor EUFOR Althea din Bosnia;
   d. pregătirea unei misiuni civile UE în Kosovo (EULEX Kosovo);
   e. pregătirea unei misiuni pentru reformarea sectorului de securitate în Guineea-Bissau (EUSEC Guineea-Bissau),

B.   întrucât, în 2007 și în prima parte a anului 2008, au fost depășite noi etape în ceea ce privește capacitățile PESA și punerea în aplicare a SES, incluzând:

   a. adoptarea unui nou Obiectiv global civil pentru 2010;
   b. înființarea unei celule civile de planificare și conducere (CPCC) în cadrul Secretariatului Consiliului;
   c. atingerea stadiului operațional de către Centrul de operațiuni al UE;
   d. atingerea deplinei capacități operaționale necesare pentru angajarea rapidă și simultană în două operațiuni militare PESA, utilizând grupurile tactice,

C.   întrucât, în 2007 și în prima parte a anului 2008, au continuat să se constate deficiențe în domeniul PESA și în punerea în aplicare a SES, incluzând:

   a. lipsa unui Corp civil UE pentru pace, solicitat de Parlamentul European încă din anul 2000, precum și lipsa capacităților de protecție civilă și ajutor umanitar, la care s-au referit mai multe documente ale Consiliului și Comisiei , după catastrofa provocată de tsunami-ul din 2004;
   b. întârzieri și costuri crescânde în ceea ce privește atât de necesara capacitate de transport aerian pe lungă distanță reprezentată de avioanele militare de transport Airbus A400M;
   c. un dezechilibru între contribuțiile statelor membre în ce privește personalul necesar pentru misiunile PESA, limitând astfel capacitatea UE de gestionare a situațiilor de criză;
   d. probleme în recrutarea unui număr suficient de ofițeri de poliție pentru misiunile în Afganistan, datorită problemelor legate de securitate și a lipsei de perspective de carieră pentru fiecare ofițer, după întoarcerea din misiune;
   e. întârzieri în lansarea EUFOR Ciad/RCA, datorită lipsei de succes a conferințelor de constituire a forțelor, în special în privința lipsei de elicoptere;
   f. eșecul de până acum în ceea ce privește semnarea acordurilor tehnice dintre UE și NATO, pentru a asigura coordonarea în Kosovo a Forţei Internaţionale de Securitate (KFOR) cu posibila viitoare misiune în cadrul PESA, precum și în Afganistan, a EUPOL cu Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate (FISS), datorită opoziției Turciei,

D.   întrucât Tratatul de la Lisabona introduce inovații importante în domeniul PESA;

E.   întrucât trebuie întreprinse eforturi constante pentru a evita duplicarea eforturilor și a întări interoperabilitatea în cadrul UE și întrucât cea mai eficientă metodă din punct de vedere al costurilor de a îndeplini acest deziderat este punerea și folosirea în comun a resurselor de apărare cu scopul de a optimiza capacitatea de apărare europeană,

1.   reiterează concluziile rezoluțiilor precedente ale Parlamentului referitoare la SES și PESA;

Tratatul de la Lisabona

2.   salută semnarea Tratatului de la Lisabona, care introduce schimbări importante în domeniul PESA, în special prin consolidarea funcției Înaltului Reprezentant, prin înființarea Serviciului european pentru acțiune externă, prin introducerea unui articol privind asistența reciprocă în materie de apărare, a unei clauze de solidaritate, unei cooperări structurate permanente în domeniul apărării și a extinderii "misiunilor Petersberg"; speră că procesul de ratificare va fi finalizat cu succes și promptitudine în toate statele membre; felicită acele state membre care au ratificat deja Tratatul de la Lisabona; subliniază că Parlamentul își va respecta competenţele prevăzute în prezent în tratat și va monitoriza cu atenție punerea în aplicare a oricărei schimbări;

3.   solicită statelor membre în cauză să investigheze posibilitățile și posibilele urmări ale încadrării forțelor multinaționale existente, precum Eurocorps, Eurofor, Euromarfor, Forța de Jandarmerie Europeană, forța amfibie hispano-italiană, Grupul Aerian European, celula de Coordonare Aeriană Europeană de la Eindhoven, Centrul de Coordonare Multinațională a Transportului Maritim de la Atena (AMSCC), precum și toate forțele și structurile relevante pentru operațiunile PESA, într-o cooperare structurată permanentă, așa cum prevede Tratatul de la Lisabona;

Evaluarea și completarea SES

4.   invită Înaltul Reprezentant să evalueze, în cadrul unei "Cărți albe", progresele realizate, precum și orice eventuale carențe constatate din anul 2003 în punerea în aplicare a SES, inclusiv învățămintele trase din operațiunile PESA; legătura dintre aspectele interne și externe ale securității (lupta împotriva terorismului); protecția granițelor și a infrastructurii vitale, incluzând protecția împotriva atacurilor electronice; siguranța aprovizionării cu energie, ca o provocare de depășit prin eforturi civile, economice, tehnice și diplomatice; conflictele regionale nesoluționate din vecinătatea UE, ca de exemplu în Transnistria, Abhazia, Oseția de Sud și Nagorno-Karabah; situațiile critice de ordin umanitar și de securitate de pe continentul african; și consecințele schimbărilor climatice și a dezastrelor naturale pentru protecția civilă și securitatea umană, precum și proliferarea armelor de distrugere în masă; îl invită să evalueze în continuare dacă aceste amenințări, riscuri și situații critice sunt direct relevante pentru o înțelegere mai largă a securității europene, sau dacă implică doar o dimensiune de securitate;

5.   invită Înaltul Reprezentant să includă în Cartea albă propuneri pentru îmbunătățirea și completarea SES, cum ar fi definirea unor interese europene comune de securitate precum și a unor criterii pentru lansarea misiunilor PESA; în plus, îl invită să definească noi obiective pentru capacitățile civile și militare (inclusiv structurile de comandă și control și transportul pentru toți actorii europeni implicați în gestiunea de criză, atât pentru PESA cât și pentru situații de ajutor în caz de dezastru) și să reflecteze asupra implicațiilor Tratatului de la Lisabona în privința PESA, precum și asupra propunerilor pentru un nou parteneriat UE - NATO;

6.   îndeamnă Înaltul Reprezentant să abordeze problema "avertismentelor" în Cartea albă; deși aceasta este o chestiune legată de suveranitatea națională a fiecărui stat membru, consideră că acestea ar trebui să fie armonizate pentru a proteja siguranța forțelor desfășurate la sol ale diferitelor state membre;

7.   consideră că o asemenea Carte albă ar trebui să constituie baza pentru o dezbatere politică desfășurată public, îndeosebi deoarece SES definește valorile și obiectivele fundamentale ale Uniunii și ilustrează ceea ce reprezintă aceasta; subliniază faptul că viitoarea evaluare a SES trebuie desfășurată cu o mai mare răspundere democratică și, în consecință, aceasta trebuie realizată în strânsă consultare cu toate instituțiile UE, inclusiv Parlamentul European și parlamentele naționale;

Direct security dialogue with the new US administration and Canada

8.  Dialogul direct privind securitatea cu noua administraţie din SUA şi Canadasubliniază faptul că NATO constituie forul transatlantic în cadrul căruia trebuie abordate, de către majoritatea membrilor UE, SUA și Canada, preocupările legate de securitate; încurajează totuși Consiliul și Înaltul Reprezentant să adopte inițiative vizând desfășurarea unui dialog direct în domeniul securității cu viitoarea administrație a SUA și guvernul canadian în domeniile în care UE deține competențe; propune ca acest dialog să se concentreze asupra unei problematici concrete, precum sporirea credibilității valorilor occidentale în cadrul luptei împotriva terorismului, al stabilizării și reconstrucției;

Gestiunea crizelor civile și protecția civilă

9.   salută noul Obiectiv global civil 2010, lansat la 1 ianuarie 2008, în cadrul căruia s-a ținut cont de învățămintele trase din precedentele misiuni civile PESA;

10.   salută înființarea, în cadrul Secretariatului Consiliului, CCPC, care va funcționa ca echivalent civil al cartierului general operațional al UE și va oferi asistență și sprijin în planificarea și punerea în aplicare a misiunilor civile PESA, asigurând, prin urmare, un sistem de comandă civil; solicită ca un asemenea echilibru să se reflecte în rolul și structura administrativă a celulei militare-civile;

11.   solicită Consiliului şi Comisiei să examineze posibilitatea unei organizări instituționale mai adecvate, sub forma unei unități specializate în cadrul Serviciului european pentru acțiune externă, în scopul asigurării unei abordări mai coerente și extinse pentru gestionarea crizelor civile, trecând peste diviziunile instituționale și facilitând, astfel, o mai bună coordonare a instrumentelor interne ale UE, precum și a cooperării între UE și organizațiile externe și neguvernamentale;

12.   solicită Consiliului, având în vedere planificarea și desfășurarea nesatisfăcătoare a misiunii EUPOL Afganistan, să evalueze imediat aspectele legate de luarea deciziilor, finanțare și desfășurarea misiunilor civile PESA și să prezinte propuneri concrete, concepute pentru a evita repetarea unei asemenea situații în viitor;

13.   ia act de eforturile statelor membre de a pune la dispoziție personal pentru misiunile civile PESA în materie de protecție civilă, monitorizare, susținere pentru reprezentanţii speciali al UE (RSUE) și pentru misiune; observă, cu toate acestea, aspecte deficitare care continuă să existe în domeniile poliției, statului de drept și administrației civile; accentuează importanța asigurării de personal competent și foarte bine instruit pentru misiunile PESA;

14.   solicită Consiliului și Comisiei să intensifice cooperarea în domeniul misiunilor civile PESA și al misiunilor de frontieră UE în cazul cărora atribuirea competențelor între cele două instituții nu este clară; consideră că Serviciul european pentru acțiune externă ar trebui să faciliteze această sarcină, așa cum prevede Tratatul de la Lisabona; consideră, cu toate acestea, că neînțelegerile privind competențele pot apare chiar și în urma aplicării Tratatului de la Lisabona, reclamând astfel intervențiile Înaltului Reprezentant;

15.   îndeamnă statele membre să evalueze în mod regulat disponibilitatea efectivelor pentru misiunile civile PESA și să asigure cooperarea autorităților naționale competente în scopul elaborării unor planuri de acțiune naționale cu privire la posibile contribuții, ca în cazul Finlandei, inclusiv pentru elaborarea unor proceduri pentru a asigura perspective de carieră pentru participanții la asemenea misiuni și examinarea adecvată a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU 1325(2000) privind reprezentarea femeilor în mecanismele de prevenire, gestionare și rezolvare a conflictelor; solicită insistent, de asemenea, crearea unei formări în domeniul protecției copilului, în spiritul Orientărilor UE privind copii implicați în conflictele armate;

16.   consideră că este important să se consolideze capacitățile civile de soluționare a conflictelor; solicită, de aceea, Consiliului și Comisiei înființarea unui Corp civil de pace al UE pentru gestionarea crizelor și prevenirea conflictelor, conform solicitării Parlamentului European;

17.   observă faptul că valorosul instrument reprezentat de "echipa de reacție civilă" (ERC) nu a fost folosit și regretă că experții ERC şi-au desfășurat activitatea în mod aproape exclusiv individual, şi nu în formatul de echipă pentru care fuseseră pregătiți;

18.   salută DeciziileConsiliului 2007/779/CE din 8 noiembrie 2007 de instituire a unui mecanism comunitar de protecție civilă(4) și 2007/162/CE, Euratom din 5 martie 2007 de instituire a unui instrument financiar de protecție civilă(5) , conceput să amelioreze mobilizarea și coordonarea asistenței pentru protecția civilă în cazul unor urgențe majore în cadrul sau în exteriorul UE;

Securitatea umană și dimensiunea de securitate a politicii de dezvoltare

19.   reamintește Consiliului responsabilitatea ce-i incumbă în temeiul dreptului internațional, și anume aceea de a se asigura că întreg personalul civil și militar este pregătit pe deplin, conform standardelor umanitare internaționale și de a se asigura că se elaborează și evaluează linii directoare adecvate pentru a garanta respectarea sexelor, culturilor și populațiilor locale;

20.   reamintește importanța drepturilor omului și a perspectivei integratoare de gen și solicită numirea mai multor candidate pentru posturi de conducere în cadrul Politicii externă de securitate comună(PESC)şi PESA, inclusiv pentru reprezentanții speciali ai UE, cât și pentru operațiuni PESA în general;

21.   solicită statelor membre să-și continue eforturile în direcția instituirii unei interdicții internaționale a munițiilor cu dispersie, să dezvolte în continuare modalități de a detecta și distruge muniția neexplodată, să ofere asistență tehnică și financiară țărilor în cauză și să urmărească încheierea negocierilor în curs privind consolidarea interdicției globale a minelor antipersonal și a armelor pe bază de uraniu, precum și a controlului global al transferului de arme convenționale; având în vedere acestea, consideră incomod faptul că, deși Codul de conduită al UE cu privire la exportul de arme va aniversa zece ani de existenţă în 2008, acesta nu este încă obligatoriu şi exporturile necontrolate de arme din statele membre UE par să continue fără multe obstacole, chiar și către guverne din țări unde UE lansează sau preconizează misiuni PESA; observă, de asemenea, că există pericolul ca acele arme să fie transferate prin UE către țări terțe, prin intermediul statelor membre cu proceduri mai puțin stricte de control al exporturilor și/sau printr-o utilizarea flexibilă iresponsabilă a Certificatului internațional de import; subliniază, în consecință, că este important ca toate statele membre să aplice cele mai înalte standarde de control în cazul exportului de armament, astfel încât să prevină posibilitatea ca arme din UE să alimenteze conflicte;

22.  Reafirmă preocuparea față de proliferarea continuă a armamentului ușor și a armelor de calibru mic (AUACM), care provoacă suferință umană inutilă, exacerbează conflictele armate și instabilitatea, facilitează terorismul, subminează dezvoltarea durabilă, buna guvernare și statul de drept și provoacă grave violări ale drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar; consideră că integrarea corectă a reducerii AUACM și a strategiilor de control trebuie să devină o parte integrală a programelor internaționale care vizează prevenirea conflictelor și construirea păcii în perioadele post-conflict; solicită statelor membre, Consiliului și Comisiei să determine guvernele să introducă dispoziții obligatorii de control a AUACM (inclusiv brokerajul și transferurile) în legislația internațională, regională și națională;

23.   subliniază necesitatea ca Uniunea Europeană să preia inițiativa întăririi regimului internațional de control al armamentului, contribuind astfel la întărirea multilateralismului autentic din ordinea internațională; observă, în continuare, congruența eforturilor de integrare a aspectelor de neproliferare din cadrul Politicii europene de vecinătate în obiectivul strategic general de construire a securității la frontierele Uniunii;

24.   consideră că dezarmarea, demobilizarea și reintegrarea ar trebui să constituie o parte integrală a operațiunilor din cadrul PESA și invită Consiliul să includă în mandatul operațiunilor PESA, atunci când este cazul, distrugerea sau depozitarea în siguranță a armelor scoase din serviciul activ și să evite transferarea lor ilegală, învățăminte trase din experiența Forţei multinaţionale NATO (SFOR)/EUFOR Althea din Bosnia;

25.   salută prima reuniune comună organizată vreodată a miniștrilor apărării și dezvoltării ai UE, care a avut loc pe 19 noiembrie 2007 și care a reprezentat un pas important în evaluarea problemelor cu care se confruntă lumea în curs de dezvoltare, intensificând astfel coerența și consecvența acțiunilor UE pe termen scurt privind securitatea precum și cele pe termen lung privind dezvoltarea țărilor vizate; de asemenea, salută concluziile Consiliului privind securitatea și dezvoltarea din 19 noiembrie 2007, în special accentul plasat asupra analizei și sensibilității conflictului, și încurajează cu hotărâre Consiliul și Comisia să implementeze aceste concluzii;

26.   consideră că cea de a paisprezecea aniversare a Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNA) din 1 iulie 2008 trebuie să fie privită ca o oportunitate de promovare de către UE a dezarmării nucleare în cadrul Strategiei împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, având în vedere comitetele pregătitoare pentru următoarea conferință de revizuire a TNA; își reafirmă opinia că aceasta presupune ca puterile nucleare "recunoscute" să aibă inițiative de dezarmare, pentru ca Europa să devină o zonă liberă de arme nucleare, precum și de a încheia o convenție globală pentru interzicerea armelor nucleare;

Rolul diplomației UE în privința programului nuclear al Iranului

27.   atrage atenția asupra rolului diplomatic de prim plan jucat de UE în privința programului nuclear iranian, reprezentat nu doar de luările de cuvânt în numele UE și UE-3 (Franța, Germania și Marea Britanie) ale Înaltului Reprezentant, ci și de contribuția diferitelor interese și abordări ale Statelor Unite, Rusiei și Chinei pentru urmărirea unui scop comun; reafirmă că riscurile de proliferare proprii programului nuclear iranian rămân o sursă serioasă de preocupare pentru UE și comunitatea internațională; atrage atenția, în această privință, asupra rezoluției sale din 31 ianuarie 2008 privind Iranul(6) și este de acord cu Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 1803(2008) din 3 martie 2008, precum și cu oferta prezentată Iranului de grupul UE-3, împreună cu SUA, Rusia și China, privind utilizarea pașnică a energiei nucleare, cooperarea politică și economică, parteneriatul în domeniul energiei, agricultura, mediul și infrastructura, aviaţia civilă, precum și cooperarea pentru dezvoltare în domeniile economic, social și al ajutorului umanitar;

Transporturile, comunicațiile și informațiile

28.   regretă întârzierile la livrare și costurile crescânde ale avionului de transport pe rază lungă A400M și lipsa elicopterelor disponibile și operaționale pentru transport pe rază scurtă;

29.   aprobă activitatea Agenției Europene de Apărare (EDA) în privința transportului strategic și face apel la statele membre să își intensifice eforturile pentru a elimina neajunsurile; salută măsurile provizorii precum soluția provizorie în materie de transport aerian strategic (SALIS) și încurajează dezvoltarea unui concept operațional pentru punerea în comun a resurselor;

30.   salută propunerea făcute de Marea Britanie de comunicare a informațiilor privind disponibilitatea elicopterelor pentru misiuni UE, în scopul unei mai bune coordonări a flotelor;

31.   salută proiectul franco-german privind elicopterul de transport greu, dar este de asemenea conștient de motivele complexe aflate la baza penuriei de elicoptere operaționale, în principal legate de costurile ridicate ale orelor de zbor și întreținerii; invită Consiliul să exploreze posibilitățile de atenuare a acestei lipse în viitorul imediat, fie prin intermediul unei acțiuni comune, fie prin sprijinul acordat statelor membre pentru recondiționarea și dotarea elicopterelor de construcție rusă, precum și prin înființarea unei baze de instruire pentru utilizarea elicopterelor; reafirmă faptul că, în general, unul dintre principalele obstacole în calea modernizării și transformării forțelor europene, astfel încât să devină capabile să facă față efectiv provocărilor secolului al XXI-lea, nu este nivelul fondurilor alocate, ci lipsa de cooperare, absența specializării și a unei diviziuni clare a sarcinilor, precum și duplicarea și fragmentarea producției și a furnizării de armament, care crește riscul ca interoperabilitatea dintre armate să nu mai fie posibilă; îndeamnă, cu toate acestea, statele membre să ia în calcul o creștere a cheltuielilor pentru apărare în scopul concret al utilizării eficiente a elicopterelor achiziționate;

32.   invită Consiliul și Comisia să informeze Parlamentul în legătură cu inițiativele actuale vizând soluționarea problemelor de capacitate în domenii cheie, precum elicopterele și unitățile de intervenție medicală și să prezinte propuneri comune de soluții pentru garantarea accesului la aceste capacități, atât în scopuri umanitare, cât și specifice PESA;

33.   salută proiectul EDA privind sisteme radio digitale, care poate ameliora comunicațiile dintre autoritățile civile și militare în caz de urgență;

34.   solicită statelor membre să-și intensifice schimburile de informații prin intermediul Centrului comun UE de evaluare a situațiilor; crede că este necesară luarea în considerare de măsuri speciale cu privire la noile amenințări neincluse în SES, precum siguranța aprovizionării cu energie și consecințele în materie de securitate ale schimbărilor climatice;

Capacitățile militare

35.   consideră că grupurile tactice sunt un instrument care ajută statele membre să-și transforme forțele armate, să întărească interoperabilitatea și să instituie o cultură strategică comună privind apărarea; observă că grupurile tactice nu au fost folosite până acum datorită, inter alia, unor termeni de desfășurare definiți într-un mod limitativ și regretă faptul că actualul concept referitor la grupurile tactice nu a soluționat problema generării de forțe pentru operațiuni concrete; consideră că sunt necesare clarificări urgente pentru a evita o suprapunere costisitoare a structurilor militare;

36.   este conștient de faptul că constituirea forțelor este, în primul rând, o chestiune de voință politică și evaluare comună; invită Consiliul să examineze diferite opțiuni pentru a ameliora constituirea de forțe, de exemplu prin dezvoltarea, în continuare, a conceptului de grup tactic în direcția unui Grup de acțiune comun, permanent și mai amplu al UE, sau prin intermediul unui volum mai mare de capacități disponibile în cadrul Obiectivului global, astfel încât să poată genera rapid o forță adecvată circumstanțelor misiunii;

37.   solicită înființarea unei capacități permanente de planificare și operațiuni în cadrul Centrului de Operațiuni al UE pentru a desfășura operațiuni militare PESA;

38.   propune plasarea Eurocorps ca o forță distinctă sub comanda UE și invită statele membre să contribuie la aceasta;

39.   solicită ameliorarea continuă a nivelului de interoperabilitate dintre forțele armate naționale din UE; regretă eterogenitatea în pregătire și echipament care există în prezent între diversele forțe armate ale statelor membre și solicită înființarea unui program "Erasmus" militar, care să includă o pregătire de bază pentru personalul militar care ar putea fi trimis în operațiuni;

40.   reamintește că succesul operațiunilor PESA depinde de echiparea și dotarea adecvată a personalului militar; invită Consiliul să dezvolte standarde comune privind asistența medicală și siguranța operațională; consideră că astfel de standarde comune și schimburi de experiență constante privind cele mai bune practici, coordonate, de exemplu, de către Statul Major Militar al UE, vor fi utile pentru dezvoltarea capacităților statelor membre, permițându-le furnizarea de forțe instruite cu trecerea timpului;

41.   regretă că EDA s-a înființat prea târziu pentru a mai putea evita apariția a trei programe naționale diferite privind vehiculul aerian fără pilot, în loc de un singur model european, permițând astfel anumitor firme să se implice în mai multe proiecte și, astfel, să aibă acces în mod repetat la fonduri provenind din banii contribuabililor, nelăsând EDA decât o singură opțiune, aceea de a acționa pentru acceptarea vehiculelor aeriene fără pilot în spațiul aerian controlat; își exprimă preferința pentru un proiect european unic pentru sateliți, fie în domeniul informațiilor, fie în cel al comunicațiilor;

42.   salută pachetul de propuneri al Comisiei privind apărarea, în special propunerile sale referitoare la o directivă în domeniul achizițiilor militare, cât și cele referitoare la o directivă în domeniul transferurilor intracomunitare de echipamente de apărare; consideră că aceștia sunt pași necesari în vederea dotării personalului militar național și al UE cu cel mai bun echipament interoperabil;

43.   salută declaraţiile din 14 mai 2007 ale Comitetului Director al EDA, în special cele care solicită reducerea dependenței de sursele extracomunitare de tehnologii-cheie pentru apărare și subliniază necesitatea ca UE să se bucure de autonomie și suveranitate operațională;

Finanțarea PESA - misiuni

44.   evidențiază faptul că rolul crescând al UE, în special prin misiuni civile PESA, creează cererea pentru un buget PESC din ce în ce mai mare și, ca o consecință, necesită din partea Consiliului un flux de informații mai mare și mai tempestiv, pentru a permite Parlamentului sa își pregătească deciziile privind bugetul anual;

45.   invită Consiliul și Comisia să elaboreze propuneri care să permită Parlamentului, Consiliului și Comisiei să examineze și să cadă de acord asupra unor proceduri flexibile pentru achizițiile publice, potrivite pentru misiunile civile PESA, care deseori necesită luarea rapidă a deciziilor; salută inițierea recentă de către Comisie a programului de instruire privind procedurile financiare și de achiziții pentru personalul misiunilor PESA;

46.   regretă complexitatea inutilă a acordurilor prevăzute în articolul 28 din Tratatul UE privind finanțarea rapidă a activităților PESA din afara bugetului UE; insistă pentru punerea în aplicare completă a Acordului interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(7) și a dialogului structurat dintre Consiliu și Parlament preconizat în acesta; pe termen mai lung, solicită transferarea mecanismului de la Atena către bugetul PESC, păstrându-i flexibilitatea;

47.   solicită o revizuire la jumătatea termenului în cadrul perspectivei financiare 2007-2013, care să aibă în vedere coerența și complementaritatea utilizării instrumentelor externe ale UE (bugetul PESC, instrumentul de stabilitate, instrumentul de cooperare în materie de dezvoltare și instrumentul european pentru politica de vecinătate) în toată gama de acțiuni (militare și civile) europene de gestionare a crizelor;

PESA și controlul parlamentar

48.   subliniază că Parlamentul European, prin contactele sale cu parlamentele naționale (Conferința președinților Comisiei pentru afaceri externe, Conferința președinților Comisiei pentru apărare, Adunarea parlamentară a NATO) cât și prin viitoarea punere în aplicare a Protocolului la Tratatul de la Lisabona privind rolul parlamentelor naționale, este organul legitim, la nivel european, în care ar trebui să se desfășoare activitățile parlamentare de verificare, monitorizare și control al PESA;

49.   în lumina noilor posibilități create de Tratatul de la Lisabona în domeniul PESC și PESA, care urmează să devină Politica de Securitate şi Apărare Comună dorește să încurajeze o colaborare mai strânsă între comisiile competente din Parlamentul European, din parlamentele naționale și din Adunarea parlamentară a NATO;

50.   invită Comitetul Politic și de Securitate (CPS) să creeze, împreună cu Parlamentul European un sistem de informații confidențiale cu privire la crizele nou apărute sau la evenimentele care afectează securitatea internațională, asemănător cu sistemele existente în unele parlamente naționale ale statelor membre, care să includă - în funcție de gradul de confidențialitate - de la reuniuni cu ușile închise ale comitetelor până la reuniuni între CPS și membrii numiți ai comisiilor și subcomisiilor competente;

51.   evidențiază faptul că Parlamentul ar trebui să continue să adopte o recomandare sau rezoluție înaintea lansării oricărei operațiuni PESA (inclusiv a lansării unui grup tactic), în strânsă consultare cu parlamentele naționale, cu scopul de a obține o poziție a Parlamentului European înaintea operațiunii PESA; consideră că, în vederea garantării flexibilității atunci când Parlamentul nu este în sesiune plenară sau este necesară o desfășurare rapidă, Regulamentul său de procedură ar trebui adaptat pentru a autoriza comisia competentă să adopte respectiva recomandare sau rezoluție în numele său;

52.   solicită Consiliului să includă o referință la recomandarea sau rezoluția adoptată de Parlament în acțiunea comună ce autorizează o operațiune PESA, fapt care ar demonstra că Consiliul caută să imprime o legitimitate democratică mai amplă acțiunilor sale externe prin intermediul deciziilor parlamentare;

Relațiile UE-NATO

53.   regretă obiecțiile Turciei față de implementarea cooperării strategice UE - NATO, bazate pe dar depășind Acordul Berlin Plus; este îngrijorat de consecințele negative ale acestor obiecții pentru protecția personalului UE pe teren, în special cel al EUROPOL Afganistan și al EULEX Kosovo, și solicită Turciei să-și retragă cât mai curând obiecțiile;

54.   consideră că, la momentul actual, planul Statelor Unite de a desfășura un sistem de apărare antirachetă în Europa este de natură să compromită eforturile internaționale de dezarmare; își exprimă îngrijorarea cu privire la suspendarea, de către Rusia, a executării obligațiilor care-i revin în temeiul Tratatului privind forțele armate convenționale în Europa, fapt ce a suscitat temeri legate de echilibrul strategic în Europa; subliniază că ambele probleme afectează securitatea tuturor țărilor europene și, prin urmare, nu ar trebui să fie discutate doar la nivel bilateral între SUA și fiecare dintre țările europene; invită Consiliul și statele membre să instituie, împreună cu NATO, un cadru destinat asocierii la dezbateri a unui număr cât mai important de țări europene; invită Consiliul și NATO să examineze viitoarele amenințări legate de atacurile nucleare care ar putea fi lansate de anumite țări, precum și riscul unei noi curse a înarmărilor în Europa și să propună un răspuns multilateral adecvat acestor provocări;

55.   consideră Uniunea Europeană și NATO ca două organisme care se întăresc reciproc și îndeamnă la o cooperare mai strânsă între acestea;

o
o   o

56.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, Adunării Parlamentare a NATO, precum și Secretarului General al ONU, Secretarului General al NATO, Secretarului General al Uniunii Africane, Secretarului General al OSCE, Secretarului General al OCDE și Secretarului General al Consiliului Europei.

(1) JO C 33 E, 9.2.2006, p. 580.
(2) JO C 314 E, 21.12.2006, p. 334.
(3) Texte adoptate, P6_TA(2007)0419.
(4) JO L 314, 1.12.2007, p. 9.
(5) JO L 71, 10.3.2007, p. 9.
(6) Texte adoptate, P6_TA(2008)0031.
(7) JO C 139, 14.6.2006, p. 1. Acord modificat ultima dată prin Decizia 2008/371/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 128, 16.5.2008, p. 8).

Ultima actualizare: 9 decembrie 2008Notă juridică