Schengen: ghid pentru spațiul european fără frontiere
Spațiul UE fără controale la frontiere, cunoscut sub numele de Schengen, reprezintă una dintre cele mai concrete realizări ale integrării europene. Detalii despre acesta în ghidul nostru.
Ce este spațiul Schengen?
Spațiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european. Proiectul Schengen a debutat în 1985, când cinci țări europene au semnat un acord de eliminare treptată a controalelor de pașapoarte între ele. Pe măsură ce mai multe țări s-au alăturat, spațiul Schengen s-a extins și a ușurat libertatea de circulație, ceea ce înseamnă că cetățenii europeni pot trăi, studia, lucra și se pot bucura de pensie oriunde în UE. Turiștii și întreprinderile beneficiază, de asemenea, de ușurința în deplasări.
Statele membre Schengen
Toate statele UE fac parte din Schengen cu excepția Irlandei, care a ales să nu devină membră, și a Ciprului, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen în viitor.
Patru țări din afara UE - Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein - au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen.
Scop și beneficii
Milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.
Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil. De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat UE cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de a se stabili în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia oriunde în UE.
Închiderea frontierelor interne ale UE ar avea costuri importante și ar împiedica traficul transfrontalier pentru 1,7 milioane de persoane.
Garantarea securității în spațiul Schengen
Normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând și consolidând în același timp protecția frontierelor externe ale zonei. După intrarea în spațiul Schengen, oamenii pot călători dintr-un stat membru în altul fără a fi supuși controalelor la frontieră (ca regulă generală). Autoritățile naționale competente pot, totuși, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informații din cadrul poliției justifică temporar intensificarea supravegherii.
Schengen include și o politică comună în domeniul vizelor pentru sejururi scurte în cazul cetățenilor din afara UE și ajută țările participante să își unească forțele în lupta împotriva criminalității, cu ajutorul cooperării polițienești și judiciare.
De la începuturile sale în 1995, sistemul de Informații Schengen a devenit cel mai utilizat și cel mai mare sistem de schimb de informații pentru securizarea și gestionarea frontierelor în Europa. Acesta furnizează informații cu privire la persoanele căutate sau dispărute, la resortisanții din afara UE aflați în situație neregulamentară și la obiectele pierdute sau furate.
De-a lungul anilor, acesta a fost actualizat cu funcționalități suplimentare. În martie 2023, sistemul a fost consolidat, printre altele, cu sisteme îmbunătățite de schimb de informații, noi tipuri de date biometrice și acces pentru agențiile UE precum Europol, pentru a oferi mai multă securitate europenilor.
Frontiere interne și externe
Restricții la libera circulație în spațiul Schengen
Creșterea fluxurilor migratoare înregistrate în UE în 2015 și preocupările sporite privind securitatea, inclusiv cele referitoare la activitățile teroriste și infracționale grave de natură transfrontalieră, au afectat funcționarea regulilor Schengen, lucru care a dus la reintroducerea controalelor la frontiere de către mai multe state membre. Izbucnirea Covid-19 în 2020 a împins la rândul ei câteva state să reintroducă controlul intern la frontiere, pentru a încerca limitarea răspândirii virusului.
Parlamentul a criticat în repetate rânduri continuarea controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen, argumentând că acestea limitează libera circulație și ar trebui permise doar ca măsură de ultimă instanță. Printr-o rezoluție referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei din aprilie 2020, Parlamentul a îndemnat statele membre să adopte numai măsuri absolut necesare și proporționale atunci când introduc sau prelungesc controalele la frontierele interne, subliniind nevoia de a se reveni la o zonă Schengen complet funcțională.
În aprilie 2024, UE a actualizat Codul frontierelor Schengen pentru a permite țărilor să reintroducă temporar controale la frontiere pentru o perioadă de până la doi ani, ca răspuns la amenințări grave precum terorismul sau migrația neautorizată la scară largă. În timpul crizelor de sănătate publică, Comisia Europeană poate autoriza controale pentru o perioadă de până la șase luni.
Reformele promovează, de asemenea, cooperarea polițienească în zonele de frontieră și permit țărilor UE să transfere migranți ilegali în timpul patrulărilor comune.
Provocări și reacția UE
Provocările cu care se confruntă UE în gestionarea migrației au generat evoluții considerabile în politica de gestionare a frontierelor. Acestea includ crearea de instrumente și agenții: Sistemul de Informații Schengen, Sistemul de Informații privind Vizele, Agenția Europeană pentru Frontieră și Pază de Coastă (Frontex) și un sistem de înregistrare a intrărilor și ieșirilor la frontierele externe ale zonei Schengen.
Printr-o rezoluție adoptată în iulie 2021, Parlamentul a aprobat bugetul reînnoit al Fondului pentru azil, migrație și integrare 2021-2027, acesta crescând până la 9,88 miliarde EUR. Fondul contribuie la consolidarea politicii comune de azil, la dezvoltarea migrației legale, conforme cu nevoile statelor membre, va sprijini integrarea unor cetățeni provenind din state terțe și lupta împotriva migrației ilegale. Fondul stimulează totodată statele membre să împartă responsabilitatea găzduirii refugiaților și solicitanților de azil într-un mod mai echitabil.
Fondul funcționează în coordonare cu noul Fond pentru securitate internă (FSI), care se axează pe combaterea amenințărilor transfrontaliere, cum sunt terorismul, crima organizată și criminalitatea cibernetică. FSI a fost aprobat tot în iulie 2021 cu un buget de 1,9 miliarde EUR.
Pentru a opri - înainte de a ajunge în UE - infractorii, teroriștii sau orice alte persoane care prezintă riscuri, călătorii care nu au nevoie de viză vor fi verificați pe viitor înainte de a ajunge în UE cu ajutorul sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (Etias). Etias ar trebui să devină operațional la mijlocul lui 2025.
Acest articol a fost publicat inițial în iunie 2019 și a fost actualizat ultima dată în februarie 2025.
