Aprovizionarea durabilă cu materii prime esențiale este critică pentru industria UE

Deputații europeni doresc ca Europa să fie mai puțin dependentă de importul de materii prime critice pentru industriile strategice.

Bărbat lucrează cu panouri fotovoltaice la o fabrică din Franța pentru lansarea construcției primului drum solar.
Mai multe materii prime critice sunt necesare pentru producerea panourilor fotovoltaice. ©CHARLY TRIBALLEAU / AFP

Pentru a deveni neutră climatic, eficientă energetic și mai competitivă în era digitală, UE va avea nevoie de mai multe materii prime critice, cum sunt litiul și cobaltul pentru a fabrica baterii și motoare electrice. Aceste tehnologii permit dezvoltarea sectoarelor strategice: energia regenerabilă, mașinile electrice și tehnologiile digitale.

Tranziția verde și cea digitală vor atrage, la rândul lor, o cerere crescută de materii prime critice (până în 2050 cererea de litiu a UE ar putea fi de 21 de ori mai mare față de 2020)

Lanțurile de aprovizionare globale deja fragilizate au fost afectate puternic de pandemia Covid-19. Acest lucru a dus la o penurie de materii prime critice în Europa care a provocat dificultăți industriei în asigurarea accesului la resurse.

Războiul Rusiei în Ucraina și o politică comercială și industrială tot mai agresivă a Chinei implică și faptul că litiul, cobaltul și alte materii prime au devenit o problemă geopolitică.


Reducerea dependenței UE de importuri


UE se confruntă cu lipsuri și vulnerabilități în lanțul de aprovizionare din cauza dependenței masive de importuri din surse unice și reducerea numărului de furnizori.

China produce în prezent 86% din totalul mondial de pământuri rare. UE importă 93% din magneziu din China, 98% din necesarul de bor din Turcia și 85% din niobiu din Brazilia.

În plenul din septembrie 2023, Parlamentul și-a adoptat poziția asupra legislației privind materiile prime critice, solicitând UE să își mărească capacitatea de procesare și să își poată produce cel puțin 40% din necesarul anual de materii prime strategice până în 2030.


Deputații doresc ca UE să diversifice sursele de aprovizionare cu materii prime critice și să-și reducă dependența de câteva state din afara UE. Aceștia mai doresc reducerea birocrației, mai multă inovație și un rol crescut pentru posibile substitute.

Totodată, eurodeputații solicită susținere pentru companiile mai mici, stimulente economice pentru companii să producă și să investească în Europa, mai multă cercetare și dezvoltare de materii prime alternative și metode de producție și minerit mai ecologice.

Raportul propune ca UE să încheie parteneriate strategice cu state terțe. Aceste parteneriate trebuie să includă transferul de tehnologie și competențe, formări și recalificări pentru noi locuri de muncă.

Reciclarea materiilor prime în UE


Materiile prime care pot fi obținute din reciclarea produselor vechi sunt cunoscute ca materii prime secundare. Deputații doresc să promoveze reciclarea și recuperarea materiilor prime critice din exploatări miniere și din fluxurile de deșeuri comerciale, precum și creșterea utilizării materiilor prime substitut. Ei doresc, de asemenea, obiective specifice de reciclare pentru materiile prime critice.

Aflați mai multe despre importanța și avantajele economiei circulare.

Sectorul materiilor prime a oferit aproape 3,5 milioane de locuri de muncă în UE în 2017. Tranziția spre o economie circulară poate crea o creștere netă de 700 000 locuri de muncă în UE până în 2030.

Context


Votul Parlamentului a avut loc după ce Comisia a prezentat în martie 2023 Actul legislativ privind materiile prime critice, prin care a stabilit dezideratele în ce privește capacitățile domestice de extracție sau reciclare până în 2030.


Citiți mai mult despre economia circulară