Planuri de redresare: folosirea corectă a banilor și supraveghere democratică
Țările ar trebui să folosească cele peste 700 de miliarde EUR din planurile de redresare a UE pentru a se adapta noilor realități sociale și economice, spun eurodeputații.
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) al UE a fost înființat la apogeul crizei Covid-19 pentru a ajuta țările UE să sprijine întreprinderile și oamenii aflați în dificultate. În timp ce economia UE a revenit în 2021, după o scădere bruscă în 2020, apar noi provocări economice și sociale odată cu războiul din Ucraina și creșterea prețurilor la energie și alimente.
Mai mult decât un instrument de ajutor pe termen scurt, Mecanismul de redresare și reziliență de 723,8 miliarde EUR este un plan orientat spre viitor care finanțează reformele și investițiile propuse de țările UE în domenii precum tranziția ecologică, transformarea digitală, sănătatea, reziliența socială și economică și sprijinirea tinerilor.
Într-un raport privind punerea în aplicare a MRR, adoptat de Parlament în iunie 2022, eurodeputații au subliniat că banii ar trebui să fie utilizați în mod eficient pentru a asigura beneficii pe termen lung pentru economia și societatea UE. Aceștia au evidențiat necesitatea de a crește autonomia strategică a UE, de a reduce dependența de combustibilii fosili importați și de a diversifica sursele de energie.
Aflați mai multe despre Mecanismul de redresare și rezistență.
Progresul implementării planurilor de redresare
Vorbind la o dezbatere plenară în 22 iunie, europarlamentarul Eider Gardiazabal, coautor al raportului Parlamentului, a declarat că planurile de redresare sunt finanțate prin emiterea de datorie europeană comună de către Comisia Europeană și vor fi acoperite prin noi surse de venituri la bugetul UE. „Răspunsul la criza [Covid-19] a fost foarte diferit de [criza financiară din] 2008. A fost puternic și inovator. Au fost depășite multe bariere și au fost încălcate unele tabuuri.”
Pe lângă o tranșă de prefinanțare de până la 13% din fondurile alocate, țările UE își primesc restul plăților în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență după îndeplinirea unor obiective și etape specifice.
Consultați infograficul nostru pentru a urmări evoluția atragerii fondurilor de către țările UE.
Sprijinul UE pentru redresarea economică
Deschidere într-o nouă fereastrăDecizia de a aproba planul de redresare al unei țări este luată de Consiliu la propunerea Comisiei Europene. Chiar dacă Parlamentul nu joacă un rol oficial, acesta a exprimat îngrijorări cu privire la statul de drept și la protejarea intereselor financiare ale UE în anumite țări. În iunie 2022, Parlamentul și-a exprimat dezacordul față de decizia de aprobare a planului de redresare al Poloniei, iar în noiembrie 2022 eurodeputații au declarat că UE trebuie să reziste presiunilor de a aproba planul Ungariei.
„Un plan nu trebuie niciodată aprobat cu orice preț. Amintiți-vă mereu că valorile UE sunt esențiale, nenegociabile și ele trebuie să stea la baza fiecărei acțiuni, proiect, reforme sau investiții”, a declarat Dragoș Pîslaru (Renew Europe, România), unul dintre coautorii raportului Parlamentului în dezbaterea din 22 iunie.
Finanțarea pentru redresare se alocă țărilor UE fie sub formă de granturi, fie sub formă de împrumuturi. Statele membre au făcut planuri pentru aproape totalitatea granturilor disponibile, dar până în iunie 2022 au indicat că doresc să utilizeze doar 166 de miliarde EUR din cele 385,8 miliarde EUR disponibile pentru împrumuturi.
Deputații au îndemnat țările să utilizeze întregul potențial al MRR, inclusiv împrumuturile, pentru a contracara efectele pandemiei și ale provocărilor recente.
Supravegherea Parlamentului
Parlamentul European este implicat activ în controlul punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Deputații țin dezbateri și adoptă rezoluții pe această temă, comisiile economice și de buget au consultări trimestriale cu comisarii și există întâlniri frecvente la nivel tehnic cu oficialii Comisiei.
Deputații europeni doresc să se asigure că fondurile sunt utilizate în mod transparent și cu respectarea regulilor, iar Comisia efectuează monitorizarea și auditul eficient al statelor membre.
Raportul Parlamentului a notat că administrațiile publice naționale se confruntă cu dificultăți în absorbția tuturor fondurilor într-un interval scurt de timp, deoarece toate reformele și investițiile trebuie să fie realizate până în 2026. Deputații au insistat ca autoritățile locale și regionale, partenerii sociali și organizațiile societății civile să fie implicate în realizarea planurilor naționale pentru a asigura implementarea cu succes și responsabilitatea democratică.
„Ne-am dori să vedem mai multe proiecte transfrontaliere, în special în domeniul energiei, pentru că asta ne va ajuta să aducem energia de unde o avem până acolo unde avem nevoie”, a declarat coraportorul Siegfried Mureșan (PPE, România) la dezbaterea plenară din 22 iunie.
Acest articol a fost publicat inițial în iunie 2022 și a fost actualizat în ianuarie 2023.