Reducerea risipei alimentare: ce măsuri ia UE?
Risipa de alimente rămâne unul dintre obstacolele majore în trecerea la o economie circulară. Aflați mai multe despre soluțiile propuse de Parlament.
Se estimează că în jur de 10% din alimentele disponibile în UE ar fi aruncate, în timp ce peste 37 milioane de oameni din UE nu își permit o masă de calitate decât o dată la două zile.
Reducerea risipei alimentare și a pierderii de alimente sunt două dintre obiectivele principale ale UE pentru a atinge o economie circulară până în 2050.
Cauzele risipei de alimente
Planificarea greșită a cumpărăturilor și meselor, fructele și legumele considerate „urâte”, cumpărăturile impulsive din cauza promoțiilor din magazine, ambalajele de mărimi necorespunzătoare sunt doar câteva dintre motivele risipei de alimente din gospodării, cea responsabilă de majoritatea alimentelor risipite.
La rândul lor porțiile standardizate și supraestimarea numărului de clienți se numără printre motivele risipei de alimente din restaurante și unitățile alimentare.
Conform unui studiu realizat de Comisia Europeană, etichetarea alimentelor cu „termen de garanție” și „a se consuma înainte de”, reprezintă încă un motiv pentru risipa de alimente. O mai bună înțelegere a etichetelor ar putea reduce potențial risipa alimentară cu până la 10%.
De ce este importantă reducerea risipei alimentare?
Reducerea risipei de alimente este necesară în lupta cu schimbările climatice. Aceasta este responsabilă de circa 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din sistemul alimentar al UE. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură, producerea și transportul alimentelor care sunt ulterior aruncate reprezintă 8% din emisiile de gaze cu efect de seră globale. Totodată, prin reducerea risipei alimentare, gospodăriile și companiile pot economisi bani.
Legislația UE pentru reducerea risipei alimentare
Printre obiectivele strategiei "De la fermă la consumator" se numără etichetarea mai clară a datelor de expirare pentru a contribui la reducerea risipei alimentare. În cadrul acestei strategii, Comisia va investiga, de asemenea, pierderile de alimente de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente.
Donarea de alimente este o altă modalitate de a reduce risipa alimentară inutilă. Ghidul UE privind donarea de alimente a fost adoptat în 2017 cu scopul de a facilita recuperarea și redistribuirea de alimente sigure și comestibile către cei în nevoie.
În plus, în 2019 a fost adoptată o metodologie comună a UE pentru a măsura risipa de alimente în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu alimente. Metodologia comună facilitează monitorizarea și raportarea risipei alimentare în întreaga UE.
Revizuirea Directivei cadru privind deșeurile
Comisia a înaintat o propunere de revizuire a Directivei-cadru privind deșeurile în iulie 2023 pentru a optimiza măsurile de diminuare a deșeurilor textile și alimentare. Printre modificări, aceasta propune obiective obligatorii de reducere a deșeurilor la nivel național până la sfârșitul lui 2030. Deșeurile ar trebui să fie reduse cu 10% în sectorul prelucrării și fabricării alimentelor și cu 30% în sectorul comerțului cu amănuntul, al restaurantelor, al serviciilor alimentare și al gospodăriilor.
În martie 2024, Parlamentul și-a adoptat poziția privind revizuirea. Eurodeputații doresc reducerea deșeurilor în procesarea și fabricarea alimentelor cu cel puțin 20%, iar în comerțul cu amănuntul, restaurante, servicii alimentare și gospodării cu cel puțin 40%. Comisia va trebui să evalueze dacă e necesară introducerea unor obiective și mai înalte pentru 2035 (30% și, respectiv, 50%).
"Parlamentul a venit cu soluții specifice pentru a reduce risipa de alimente, cum ar fi promovarea fructelor și legumelor "urâte", supravegherea practicilor de piață neloiale, clarificarea etichetării datei și donarea alimentelor nevândute, dar consumabile", a declarat Anna Zalewska (ECR, Polonia), eurodeputata responsabilă de trecerea legislației prin Parlament.
Pașii următori
Negocierile cu Consiliul vor cădea în sarcina următorului Parlament, care va fi ales în urma alegerilor europene din 6-9 iunie 2024.
