Risipa alimentară în UE: date, politici și obiective pentru 2030
Risipa de alimente costă UE peste 130 miliarde EUR în fiecare an și afectează milioane de gospodării. Aflați care sunt cauzele, impactul și acțiunile UE.
Se estimează că în jur de 10% din alimentele disponibile în UE se aruncă, în timp ce aproape 40 de milioane de oameni din UE nu își permit o masă de calitate decât o dată la două zile.
Uniunea Europeană își propune să prevină și să reducă risipa alimentară în întreaga Europă. În septembrie 2025, Parlamentul European a aprobat noi obiective obligatorii de reducere a risipei alimentare pentru țările UE până în 2030.
Date cheie și statistici pentru Europa
În fiecare an, aproximativ 60 de milioane de tone de alimente sunt irosite în Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă aproximativ 130 kg pe cap de locuitor.
Gospodăriile generează peste jumătate din deșeurile alimentare din UE (53 %). Aproximativ 9% din deșeuri (12 kg pe cap de locuitor) provin din producția primară de alimente, cum ar fi agricultura, iar 18% (23 kg pe cap de locuitor) provin din sectorul de prelucrare și producție.
Restaurantele și serviciile de alimentație publică reprezintă 12% din deșeurile alimentare (15 kg pe cap de locuitor), iar comerțul cu amănuntul și distribuția alimentelor – încă 8% (10 kg pe cap de locuitor).
În 2022, țările UE care au generat cea mai mare cantitate de deșeuri alimentare pe cap de locuitor au fost Cipru, Danemarca și Grecia, urmate de Portugalia și România. Țările care au generat cantitatea cea mai mică de deșeuri alimentare au fost Spania, Slovenia și Croația.
De ce risipa alimentară este o problemă?
Mulți oameni consideră că risipa alimentară este imorală. Dar impactul este mult mai mare, deoarece risipa alimentară dăunează mediului, economiei și societății.
Impactul asupra mediului
Risipa alimentară este responsabilă de circa 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din sistemul alimentar al UE. Reducerea acestei risipe ar duce la mai puține emisii și ar sprijini măsurile de combatere a schimbărilor climatice.
Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură, producerea și transportul alimentelor care sunt ulterior aruncate reprezintă 8% din emisiile de gaze cu efect de seră globale.
Alimentele irosite consumă, totodată din resursele naturale deja limitate. De exemplu, apa utilizată pentru producerea alimentelor care sfârșesc aruncate reprezintă 12 % din totalul apei utilizate în producția și consumul de alimente din UE.
Costul economic
Risipa alimentară este și o problemă economică. Gospodăriile plătesc pentru alimente pe care nu le consumă niciodată, iar fermierii și companiile pierd bani în fiecare etapă a lanțului de distribuție a alimentelor, deoarece o parte dintre acestea ajunge la gunoi.
Costurile asociate risipei alimentare sunt estimate la aproximativ 132 de miliarde de euro în valoare de piață.
În plus, sondajele citate de Comisia Europeană în evaluarea sa de impact estimează costuri suplimentare de aproximativ 9,3 miliarde de euro legate de colectarea și gestionarea deșeurilor alimentare.
Consecințele sociale
Risipa alimentară are efecte sociale importante. Ea duce la irosirea unor resurse care ar putea fi mai bine folosite. În UE, oamenii cheltuiesc aproximativ 13% din venituri pe mâncare, potrivit Eurostat.
Aruncarea alimentelor consumabile, în loc să fie distribuite prin donații, reprezintă o ocazie majoră ratată de a îmbunătăți securitatea alimentară și de a ajuta persoanele care se chinuie să obțină mese de calitate.
Care sunt cauzele risipei de alimente?
Diverși actori din lanțul alimentar contribuie la generarea risipei alimentare.
La nivelul consumatorilor, cumpărăturile impulsive ca urmare a promoțiilor din comerțul cu amănuntul, dimensiunea inadecvată a ambalajelor, lipsa accesului la un frigider sau congelator, planificarea inadecvată a cumpărăturilor și a meselor sau refuzul de a cumpăra fructe și legume cu aspect „urât” sunt doar câteva dintre motivele care duc la risipă alimentară în gospodării.
Etichetarea cu data de valabilitate a alimentelor poate fi, de asemenea, o problemă. În UE, alimentele poartă etichete diferite cu termene de valabilitate. Eticheta „a se consuma de preferință înainte de” pe alimente precum paste, orez, conserve, alimente congelate și gustări înseamnă că, după data indicată, alimentele pot pierde o parte din gust sau prospețime, dar sunt în continuare sigure pentru consum. Eticheta „a se consuma până la” (pe carne, pește, salate sau lapte) înseamnă că produsul alimentar nu trebuie consumat după data indicată.
Unii consumatori pot confunda etichetele cu data de valabilitate și pot arunca alimente care sunt încă bune de consumat. Un studiu realizat de Comisia Europeană în 2018 arată că până la 10% din risipa alimentară anuală poate fi cauzată de interpretarea greșită a etichetelor.
Producătorii de alimente risipesc alimente atunci când produc mai mult decât este necesar, când lanțul de aprovizionare nu este eficient sau când alimentele sunt depozitate sau manipulate în mod necorespunzător. Risipa apare și în cazul în care magazinele își modifică comenzile sau solicită numai produse foarte proaspete.
Porțiile standardizate și supraestimarea numărului de clienți se numără printre motivele risipei alimentare în restaurante și în serviciile de alimentație publică.
Cum se poate reduce risipa alimentară? Soluțiile UE
Reducerea risipei alimentare și a pierderii de alimente sunt două dintre obiectivele principale ale UE pentru a atinge o economie circulară până în 2050.
Obiective de reducere pe țări obligatorii prin lege
Comisia a înaintat o propunere de revizuire a Directivei-cadru privind deșeurile în iulie 2023 pentru a optimiza măsurile de diminuare a deșeurilor textile și alimentare. Printre modificări, s-au propus obiective obligatorii de reducere a deșeurilor la nivel național până la sfârșitul lui 2030.
Parlamentul European și guvernele UE au ajuns la un acord privind actualizările legislative în februarie 2025. Acestea au fost apoi adoptate de Parlament în septembrie 2025.
Până în 2030 deșeurile ar trebui să fie reduse cu 10% în sectorul prelucrării și fabricării alimentelor și cu 30% în sectorul comerțului cu amănuntul, al restaurantelor, al serviciilor alimentare și al gospodăriilor, față de media anuală a deșeurilor alimentare dintre 2021 și 2023.
"Parlamentul a venit cu soluții specifice pentru a reduce risipa de alimente, cum ar fi promovarea fructelor și legumelor "urâte", supravegherea practicilor de piață neloiale, clarificarea etichetării datei și donarea alimentelor nevândute, dar consumabile", a declarat Anna Zalewska (ECR, Polonia), eurodeputata responsabilă de trecerea legislației prin Parlament, după parafarea acordului.
Etichete mai clare cu termenul de valabilitate
Comisia Europeană a efectuat studii de consum pentru a identifica noi modalități potențiale de marcare a datei și a elaborat diferite profiluri de consumatori în ceea ce privește risipa alimentară.
Facilitarea donării de alimente
Donarea de alimente este o altă modalitate de a reduce risipa alimentară inutilă. Ghidul UE privind donarea de alimente a fost adoptat în 2017 cu scopul de a facilita recuperarea și redistribuirea de alimente sigure și comestibile către cei în nevoie.
În cadrul negocierilor privind actualizarea Directivei-cadru privind deșeurile în 2025, deputații europeni au obținut măsuri care vor facilita donarea alimentelor nevândute care sunt sigure pentru consumul uman.
O metodă comună pentru măsurarea risipei alimentare
În plus, în 2019 a fost adoptată o metodologie comună a UE pentru a măsura risipa de alimente în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu alimente. Metodologia comună facilitează monitorizarea și raportarea risipei alimentare în întreaga UE.
