Apa în Europa: principalele provocări și soluțiile UE
De la penuria de apă la poluare și riscuri climatice - descoperiți problemele majore care afectează apele din Europa și propunerile Parlamentului de politici în domeniul apelor.
Apa este o resursă esențială - nu numai pentru sănătatea publică, mediu și ecosisteme, ci și pentru producția de energie, agricultură și securitatea alimentară. Ea este cu atât mai importantă cu cât nu este o resursă infinită, ci trebuie protejată de poluare și supraexploatare.
Provocările complexe legate de apă afectează milioane de oameni din întreaga Europă. Probleme precum penuria, poluarea și riscurile tot mai mari de inundații și secetă nu se mai limitează la regiuni izolate.
Parlamentul European a prezentat propuneri ambițioase pentru gestionarea provocărilor legate de apă într-un raport privind strategia europeană de reziliență în domeniul apei adoptat în mai 2025. Comisia Europeană este așteptată să prezinte Strategia europeană de reziliență în domeniul apei înainte de vara anului 2025.
Penuria de apă în Europa: impact și soluții
Lipsa resurselor de apă este una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă europenii. Până la 34% din populația UE și 40% din teritoriul său s-au confruntat cu o penurie sezonieră de apă în 2022. În sudul Europei, până la 70% din populație suferă de lipsa apei în lunile de vară.
Indicele de exploatare a apei Plus (WEI+) măsoară consumul de apă ca procent din resursele regenerabile de apă dulce pentru un anumit teritoriu și o anumită perioadă. Harta de mai sus arată că Cipru s-a confruntat cu cele mai mari probleme legate de disponibilitatea apei în UE în 2022, urmat de Malta și România.
Cu toate acestea, calculele anuale ale WEI+ la nivel național nu reflectă faptul că resursele de apă pot fi insuficiente doar în unele regiuni sau în anumite perioade.
Conform Organizației Națiunilor Unite, o țară se confruntă cu „stres hidric” atunci când resursele sale anuale de apă sunt sub 1.700 m³ pe cap de locuitor. Țări precum Cipru, Malta, Polonia și Cehia se confruntă cu un stres hidric cronic.
30%
procentul cetățenilor europeni afectați de stres hidric în fiecare an
Conform Agenției Europene de Mediu (AEM), în jur de 20% din teritoriul european și 30% din populație sunt afectate de stres hidric în fiecare an.
Eurodeputații solicită obiective obligatorii pentru eficiența apei care să acopere toate utilizările apei, inclusiv în agricultură, industrie și gospodării.
Soluțiile propuse includ adoptarea unor modele agricole mai durabile, asistate de soluții tehnologice inovatoare, acordarea de stimulente pentru practicile de refolosire a apei, reducerea poluării și a cererii de apă.
Poluarea apei: principalele riscuri și cum să le prevenim
Problemele cu apa din UE nu se limitează doar la cantitate, ci sunt legate și de calitate. Conform AEM, în 2021, doar 37 % din apele de suprafață din Europa au obținut o stare ecologică „bună” sau „ridicată”, iar doar 29 % au atins starea chimică „bună”. O stare ecologică și chimică bună indică faptul că activitatea umană nu a avut un impact semnificativ asupra unei ape de suprafață.
Principalii poluanți ai apei includ substanțe chimice industriale, cum ar fi metalele grele și substanțe nocive persistente cunoscute sub numele de „chimicale perene”; substanțe chimice utilizate în agricultură care ajung în râuri, lacuri și alte ape, precum și contaminanți emergenți cum sunt microplasticele.
Deputații europeni subliniază faptul că legile UE existente pentru combaterea poluării apei (cum ar fi Directiva-cadru privind apa și Directiva privind apa potabilă) trebuie să fie mai bine puse în aplicare și respectate. Ei adaugă că UE trebuie să reducă în continuare poluarea cauzată de substanțe chimice, produse farmaceutice, bacterii rezistente la antibiotice, microplastice, pesticide și îngrășăminte chimice.
În plus, Comisia ar trebui să propună eliminarea treptată a „chimicalelor perene” din bunurile de consum care s-au dovedit a fi problematice pentru sănătatea umană și pentru mediu și să actualizeze limitele admisibile pentru aceste substanțe chimice în apa potabilă.
Impactul schimbărilor climatice
Schimbările climatice agravează problemele cu apa în Europa. Căldura extremă, seceta prelungită și inundațiile devastatoare afectează ecosistemele și sănătatea umană, cauzând totodată perturbări majore activităților economice.
Până la mijlocul secolului, se estimează că frecvența și intensitatea valurilor de căldură și a secetei vor crește în cea mai mare parte a Europei.
Eurodeputații sugerează măsuri urgente pentru a atenua impactul secetelor, cum ar fi reutilizarea sporită a apelor reziduale, creșterea economiilor de apă în sectorul construcțiilor și în sectorul industrial și îmbunătățirea eficienței folosirii apei în agricultură. Investițiile în soluții de stocare a apei sunt, de asemenea, esențiale pentru susținerea aprovizionării cu apă în timpul perioadelor secetoase.
Pentru a contribui la atenuarea riscurilor de inundații, raportul propune soluții bazate pe natură, cum ar fi refacerea zonelor umede și crearea de zone verzi tampon.
Resurse de apă partajate: cooperarea transfrontalieră
Multe dintre râurile și lacurile europene sunt împărțite de mai multe țări, ceea ce face esențială gestionarea transfrontalieră a apelor.
Deputații subliniază că eforturile pentru reziliența resurselor de apă trebuie să fie depuse în comun la nivel european, iar Comisia trebuie să asigure solidaritatea regională și transnațională prin politici coordonate în privința apelor și prin facilitarea cooperării între țările UE.
Investițiile în infrastructura pentru apă și sisteme inteligente de monitorizare sunt esențiale pentru urmărirea calității și folosirii apelor în timp real. De aceea, europarlamentarii sugerează o linie de finanțare dedicată și distinctă în viitorul buget UE pe termen lung ce va debuta în 2028. Aceasta va trebui să fie alocată îmbunătățirii rezilienței apei în regiunile cele mai expuse riscului de penurie de apă.
Managementul inteligent al apelor: tehnologii pentru un viitor sustenabil
Provocările moderne impun soluții moderne. Tehnologiile emergente pot contribui la transformarea gestionării apei și pot face utilizarea apei mai durabilă.
Deputații îndeamnă Comisia să investească în soluții de inteligență artificială (AI), senzori pentru monitorizarea în timp real a calității și cantității apei, irigații inteligente și tehnologii pentru îmbunătățirea eficienței apei.
Tratarea apelor reziduale poate beneficia, de asemenea, de procese avansate de tratare care permit rate mai mari de reutilizare a apei atât în zonele urbane, cât și în cele rurale.
