Curtea de Conturi
Curtea de Conturi Europeană (CCE) răspunde de controlul finanțelor UE. În calitate de auditor extern al Uniunii Europene, aceasta contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE și joacă rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor Uniunii.
Temei juridic
- Articolele 285-287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
- Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (a se vedea îndeosebi titlul XIV privind auditul extern și descărcarea de gestiune).
- trebuie să facă parte ori să fi făcut parte, în statul lor, din instituțiile de control financiar extern sau să aibă o calificare deosebită pentru această funcție;
- trebuie să prezinte toate garanțiile de independență.
- Fiecare stat membru al UE recomandă un candidat pentru locul care îi revine. Consiliul UE numește apoi în mod oficial acești candidați în calitate de membri ai CCE, după consultarea Parlamentului European.
- nu au voie să solicite sau să accepte instrucțiuni din partea niciunei surse externe;
- trebuie să se abțină de la orice act incompatibil cu atribuțiile lor;
- nu pot exercita nicio altă activitate profesională, remunerată sau nu;
- dacă încalcă aceste condiții, Curtea de Justiție a UE îi poate îndepărta din funcție.
- Camera I: utilizarea sustenabilă a resurselor naturale;
- Camera II: investiții pentru coeziune, creștere economică și incluziune;
- Camera III: acțiunea externă, securitatea și justiția;
- Camera IV: reglementarea piețelor și economia bazată pe concurență;
- Camera V: finanțarea și administrarea Uniunii Europene.
- adoptarea de rapoarte speciale, rapoarte anuale specifice și avize;
- elaborarea de proiecte de observații pentru rapoartele anuale privind bugetul general al UE și Fondul european de dezvoltare, precum și de proiecte de avize adoptate de către CCE în ansamblu.
- fiabilitatea conturilor anuale ale Uniunii Europene (audit financiar);
- legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente (audit de conformitate); precum și
- buna gestiune financiară (audit de performanță).
- la instituțiile și agențiile UE;
- la orice organism care gestionează venituri sau cheltuieli în numele UE;
- la orice persoană fizică sau juridică care beneficiază de fonduri provenite de la bugetul UE.
- rapoarte anuale privind execuția bugetului UE și al Fondului european de dezvoltare, inclusiv declarația de asigurare, axându-se pe conformitatea cu legile și pe respectarea reglementărilor în vigoare (până la 15 noiembrie, cel târziu); începând din 2022, aspectele legate de performanță sunt tratate din nou în cadrul rapoartelor anuale și al rapoartelor speciale (spre deosebire de anii 2019-2021, când se publica un raport anual privind performanța bugetului UE);
- rapoarte anuale specifice privind agențiile UE, organismele descentralizate și întreprinderile comune;
- rapoarte speciale privind chestiuni de interes deosebit, în special chestiuni legate de buna gestiune financiară și anumite domenii de cheltuieli sau de politici;
- analize care vizează subiecte de politică sau administrative dintr-o perspectivă largă, se axează pe domenii sau aspecte care nu au fost încă supuse auditului sau stabilesc faptele privind anumite subiecte.
- adoptă regulamente financiare care specifică procedura de stabilire și execuție a bugetului și de prezentare și auditare a conturilor;
- determină metodele și procedura prin care resursele proprii ale UE sunt puse la dispoziția Comisiei;
- stabilește reguli cu privire la responsabilitatea controlorilor financiari, a ordonatorilor de credite și a contabililor; sau
- adoptă măsuri pentru combaterea fraudelor.
- 12 dintre cele 395 de jaloane și ținte supuse examinării au fost afectate de constatări cu un impact financiar ce depășește pragul de semnificație;
- șase jaloane din cinci plăți nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător;
- jaloanele sau țintele au fost definite vag în patru cazuri;
- a existat un caz de dublă finanțare din MRR și din alte fonduri ale UE, iar o țintă a fost inversată;
- anumite proiecte au început înainte de începutul perioadei de eligibilitate, în februarie 2020;
- unele state membre nu au pus în aplicare cu promptitudine majoritatea recomandărilor formulate de Comisie în urma auditurilor, care rămâneau deschise și vizau constatări critice și foarte importante;
- fondurile MRR nu pot fi urmărite în mod sistematic în toate statele membre.
- extinderea sferei de cuprindere a controalelor efectuate în timpul evaluărilor preliminare;
- soluționarea întârzierilor înregistrate de statele membre în punerea în aplicare a recomandărilor de audit ale Comisiei.
-
Partea 1 oferă o imagine de ansamblu a rezultatelor prezentate în 28 de rapoarte speciale întocmite de CCE în 2024 în cinci domenii strategice, și anume:
- răspunsul UE la redresarea în urma crizei;
- competitivitatea economică a UE;
- reziliența în fața amenințărilor la adresa securității UE;
- schimbările climatice, mediul și resursele naturale;
- politicile bugetare și finanțele publice.
- Partea 2 oferă informații suplimentare cu privire la performanța programelor din cadrul financiar multianual, accentuându-se rubrica 1, „Piața unică, inovarea și domeniul digital”, și următoarele programe alese prin eșantion: Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Programul spațial al UE și InvestEU.
Structură
A. Componența
1. Numărul de membri
În componența CCE intră câte un membru din fiecare stat membru al UE (Tratatul de la Nisa a oficializat procedura recunoscută), deci 27 de membri în principiu.
2. Calificări
Membrii:
3. Procedura de numire
4. Mandat
Membrii au un mandat de șase ani, care poate fi reînnoit.
5. Statut
Membrii Curții de Conturi se bucură de aceleași privilegii și imunități ca judecătorii Curții de Justiție a Uniunii Europene.
6. Îndatoriri
Membrii Curții trebuie să își exercite funcțiile în deplină independență. Acest lucru înseamnă următoarele:
B. Organizare
Membrii CCE aleg președintele din rândul lor pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit.
CCE este organizată în cinci camere responsabile pentru anumite domenii de cheltuieli și venituri:
Fiecare cameră are două sarcini principale:
CCE are aproximativ 900 de membri ai personalului și are sediul la Luxemburg.
Competențe
A. Auditurile efectuate de CCE
1. Domeniul de responsabilitate
Mandatul CCE vizează examinarea tuturor conturilor de venituri și cheltuieli ale Uniunii Europene și ale tuturor organelor Uniunii. Aceasta realizează auditurile pentru a obține o asigurare rezonabilă privind:
2. Metodele de audit
Auditul efectuat de CCE este continuu. Acesta poate fi efectuat înainte de închiderea conturilor pentru exercițiul financiar examinat. Auditul se bazează pe înregistrări și poate fi efectuat, de asemenea, la fața locului:
În statele membre, auditul este efectuat în colaborare cu instituțiile naționale de control. Entitățile supuse auditului sunt obligate să transmită Curții de Conturi orice document sau informație pe care aceasta o consideră necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor sale.
CCE nu are competențe de anchetă. Prin urmare, aceasta aduce la cunoștința Oficiului European de Luptă Antifraudă și/sau a Parchetului European cazurile ce pot constitui o fraudă sau acte de corupție, iar aceste două organisme le tratează apoi în conformitate cu competențele lor respective.
3. Rapoartele de audit
În urma auditurilor, CCE publică:
B. Competențe consultative
În conformitate cu articolul 287 alineatul (4) din TFUE, celelalte instituții pot solicita avizul CCE oricând consideră oportun. Avizul CCE este obligatoriu atunci când Consiliul:
Avizele CCE au un caracter consultativ și nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic.
<a href="https://www.eca.europa.eu/ro/publications?ref=ar-2024">Raportul anual al CCE pe 2024</a>
A. Execuția bugetului obișnuit al UE
Rata globală de eroare pentru cheltuieli a crescut de la 3,0 % în 2021 la 4,2 % în 2022 și la 5,6 % în 2023, iar apoi a scăzut la 3,6 % în 2024. În ceea ce privește cheltuielile supuse auditului, 68,9 % din cheltuieli au prezentat un risc ridicat, ceea ce înseamnă preponderent plăți bazate pe rambursare, cărora li se aplică norme și criterii de eligibilitate complexe. Acest tip de plăți sunt efectuate deseori în cadrul politicii de coeziune și al programelor de dezvoltare rurală, care sunt administrate prin gestiune partajată de către Comisie și statele membre.
Rata de eroare pentru acest tip de plăți este estimată la 5,2 % (față de 7,9 % în 2023, 6 % în 2022 și 4,7 % în 2021), situându-se astfel peste pragul semnificației și fiind, așadar, clasificată drept „generalizată”. Prin urmare, al șaselea an consecutiv, Curtea a emis o opinie nefavorabilă privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor bugetare (în perioada 2016-2018 Curtea a emis opinii cu rezerve), evidențiind erorile privind eligibilitatea și procedurile de achiziții ca fiind factorii care contribuie cel mai mult la nivelul estimat al erorilor.
B. Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență
Pe lângă auditul privind cheltuielile din cadrul bugetului obișnuit al UE, CCE monitorizează modul în care este pus în aplicare Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și analizează dacă plățile sunt legate de atingerea jaloanelor și a țintelor convenite. Rolul său este de a se asigura că abordarea bazată pe performanță a MRR produce rezultate efective și că fondurile UE sunt utilizate în mod corespunzător și transparent. În acest scop, CCE elaborează o serie de rapoarte privind punerea în aplicare a MRR.
CCE a supus auditului 222 de jaloane și 173 de ținte incluse în cele 28 de plăți aferente granturilor efectuate în 2024, în valoare de 59,9 miliarde de euro, pentru a analiza dacă acestea respectă condițiile de plată și de eligibilitate. De asemenea, CCE a emis o opinie cu rezerve cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor din cadrul MRR. Au fost menționate următoarele elemente calitative și cantitative:
CCE a adresat Comisiei două recomandări:
C. Performanța bugetului UE
Începând cu 2022, CCE nu mai întocmește raportul anual privind performanța, dar a inclus aspectele legate de performanța execuției bugetare în capitolul 3 din raportul său anual. Acest capitol are două părți.
După ce se prezintă o sinteză a principalelor mesaje pentru fiecare domeniu, în raportul anual sunt prezentate exemple de măsuri adoptate de Comisie în baza rapoartelor speciale și sunt sintetizate reacțiile Parlamentului European și ale Consiliului.
Rolul Parlamentului European
Curtea de Conturi a fost înființată în 1977 la inițiativa Parlamentului. Aceasta a devenit instituție a UE în 1993. De atunci, Curtea de Conturi a asistat Parlamentul și Consiliul în exercitarea rolului acestora de control al execuției bugetare. Rapoartele anuale și rapoartele speciale ale CCE stau la baza exercițiului anual prin care Parlamentul acordă descărcarea de gestiune.
Membrii CCE sunt invitați să își prezinte rapoartele în cadrul reuniunilor comisiilor și să răspundă la întrebările adresate de deputații în Parlamentul European – în principal în cadrul Comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului, dar și în cadrul reuniunilor comune ale comisiei CONT cu una sau mai multe comisii specializate sau, uneori, atunci când comisia CONT are un interes redus față de un anumit subiect, numai în cadrul unei comisii specializate. În fiecare an, CCE și comisia CONT organizează o serie de reuniuni pentru a discuta prioritățile, precum și programul anual de activitate al CCE, modalitățile detaliate de cooperare etc. O dată pe an, președintele CCE participă la o reuniune a Conferinței președinților de comisie din cadrul Parlamentului, în care prezintă programul anual de activitate al CCE și invită toate comisiile să prezinte propuneri pentru următorul exercițiu de programare. Parlamentul prezintă, de asemenea, sugestii cu privire la aceste chestiuni în rezoluțiile sale anuale referitoare la descărcarea de gestiune a Curții de Conturi.
De asemenea, Parlamentul joacă un rol în numirea membrilor CCE. Comisia CONT organizează audieri ale membrilor desemnați ai CCE, votează cu privire la nominalizarea lor și emite o recomandare pentru ședința plenară, în cadrul căreia deputații votează apoi cu privire la numirea membrilor CCE în termen de două (în practică, uneori trei) luni de la desemnare.
În plus, CCE pune la dispoziția deputaților competențele sale de specialitate pentru a-i ajuta la elaborarea legislației în domeniul financiar.
Pentru informații suplimentare pe acest subiect, vă rugăm să consultați site-ul Comisiei pentru control bugetar.
Vera Milicevic