Execuția bugetului
Fișa descriptivă explică modul în care este executat bugetul UE, inclusiv normele și principiile aplicabile, diferitele metode de execuție și sistemele de monitorizare și control pentru a asigura buna gestiune financiară. Prezintă, de asemenea, rolul Parlamentului European în stabilirea în comun a bugetului anual, supravegherea execuției și tragerea la răspundere a Comisiei prin intermediul procedurilor anuale de descărcare de gestiune.
Temei juridic
- Articolele 290, 291, 317, 318, 319, 321, 322 și 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 179 din Tratatul Euratom;
- Regulamentul financiar, adică Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii;
- Acordul interinstituțional (AII) din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii.
- economie, care se referă la cel mai bun preț,
- eficiență, care se referă la cel mai bun raport între utilizarea resurselor și îndeplinirea obiectivelor,
- eficacitate, care se referă la realizarea obiectivelor.
- în mod direct, prin intermediul serviciilor sale sau al agențiilor executive („gestiune directă”),
- prin delegare către statele membre („gestiune partajată”),
- în mod indirect, prin încredințarea sarcinilor care țin de execuția bugetară altor entități sau persoane, cum sunt țările din afara UE sau organizațiile internaționale („gestiune indirectă”).
- Parlamentul este una dintre cele două componente ale autorității bugetare, luând decizii privind bugetul anual, pe picior de egalitate cu Consiliul;
- Parlamentul este singura autoritate care acordă descărcarea de gestiune, controlând astfel execuția bugetului.
Obiective
Obiectivul general este de a se asigura că fondurile publice sunt cheltuite adecvat, în conformitate cu principiile conformității și într-un mod bazat pe performanță, respectând în același timp valorile Uniunii Europene. Mai precis, acest lucru implică: (1) respectarea Regulamentului financiar și a tratatelor; (2) buna gestiune financiară (economie, eficiență, eficacitate); (3) protejarea intereselor financiare ale UE; (4) răspunderea în fața Parlamentului și a cetățenilor.
Proceduri
A. Norme de execuție
Comisia este responsabilă cu execuția veniturilor și cheltuielilor bugetare în cooperare cu statele membre, sub controlul politic al Parlamentului European.
Execuția bugetară constă în două operațiuni principale: angajamente urmate de plăți. Creditele de angajament sunt fonduri rezervate pentru proiectele pe care UE este de acord să le finanțeze. Creditele de plată sunt fondurile plătite efectiv pentru angajamentele curente și anterioare.
Execuția bugetară se realizează în limitele creditelor autorizate de cadrul financiar multianual (CFM) (a se vedea 1.4.3) și se desfășoară în conformitate cu tratatele și cu dispozițiile prevăzute în Regulamentul financiar. Regulamentul financiar are un caracter orizontal, fiind aplicabil tuturor domeniilor de cheltuieli și venituri. Norme suplimentare privind execuția bugetului pot fi găsite și în regulamentele sectoriale care acoperă anumite politici ale UE.
Buna gestiune financiară este un principiu director esențial[1], definit de următoarele trei principii:
În conformitate cu aceste principii, execuția bugetară este orientată spre performanță.
În plus, trebuie să se asigure respectarea valorilor UE și a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și protecția intereselor financiare ale UE (pentru detalii despre veniturile UE a se vedea 1.4.1).
B. Metode de execuție
Comisia poate executa bugetul în următoarele moduri[2]:
În practică, aproximativ 70 % din buget este cheltuit în cadrul sistemului de gestiune partajată, statele membre distribuind fonduri și gestionând cheltuielile, în jur de 20 % este cheltuit în cadrul sistemului de gestiune directă de către Comisie sau de către agențiile sale executive, iar restul de 10 % în cadrul sistemului de gestiune indirectă[3].
Celelalte instituții ale UE sunt responsabile pentru execuția secțiunilor lor din buget (pentru detalii despre cheltuielile UE a se vedea 1.4.2).
C. Cum este monitorizată execuția bugetară?
Se aplică controale interne tuturor metodelor de execuție. Controlul intern al execuției bugetului evaluează dacă sunt respectate principiile economiei, eficienței și eficacității. Un alt aspect major se referă la prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor, care includ frauda, corupția, conflictele de interese și dubla finanțare[4]. Execuția bugetară se desfășoară cu respectarea legislației UE aplicabile în cazul contractelor de achiziții publice (bunuri, lucrări și servicii) (a se vedea 2.1.10).
Normele contabile ale Comisiei se bazează pe Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public stabilite de Federația Internațională a Contabililor. De asemenea, se lucrează la elaborarea unor standarde de contabilitate pentru sectorul public la nivelul UE, în vederea armonizării contabilității sectorului public în UE.
Sistemul de transparență financiară oferă informații despre beneficiarii fondurilor gestionate direct de către Comisie. Fiecărui stat membru îi revine sarcina de a publica date privind beneficiarii fondurilor UE pe care le gestionează prin gestiune partajată. În plus, sistemul de detectare timpurie și de excludere (EDES) protejează interesele financiare ale UE permițând detectarea timpurie a persoanelor și entităților ce nu sunt de încredere care solicită fonduri UE sau care au încheiat angajamente juridice cu Comisia sau cu alte instituții. EDES prevede excluderea persoanelor și entităților ce nu sunt de încredere din proceduri și impunerea de sancțiuni financiare împotriva acestora.
Curtea de Conturi Europeană (a se vedea 1.3.12) examinează execuția bugetară, întrucât rolul său este de a audita toate operațiunile legate de bugetul UE. Statele membre sunt sancționate în cazurile de execuție bugetară incorectă: astfel de pierderi de venituri la bugetul UE sunt compensate printr-o cerere de rambursare a fondurilor alocate în mod necuvenit de guvernele naționale.
Rolul Parlamentului European
Parlamentul European joacă un rol esențial în asigurarea echilibrului instituțional al UE. În ceea ce privește competențele bugetare:
Totodată, Parlamentul poate influența execuția bugetului prin activitățile sale legislative și nelegislative, de exemplu prin rapoartele și rezoluțiile sale sau adresând Comisiei întrebări cu solicitare de răspuns oral sau scris.
A. Procedura bugetară
Parlamentul stabilește bugetul anual al UE împreună cu Consiliul (pentru detalii despre procedura bugetară a se vedea 1.2.5), și anume alocarea fondurilor în parametrii stabiliți de CFM. În cursul negocierilor bugetare, Parlamentul poate propune înscrierea fondurilor „în rezervă” dacă are îndoieli, în special în ceea ce privește justificarea cheltuielilor sau capacitatea Comisiei de a le executa. Mobilizarea unor astfel de fonduri este suspendată până la îndeplinirea unui set de condiții predefinite.
Odată adoptat, bugetul mai poate fi modificat pe durata execuției prin intermediul proiectelor de bugete rectificative și al transferurilor prin decizie, dacă sunt aprobate de Parlament și de Consiliu. Totuși, în cadrul execuției, Comisia joacă rolul principal prin adoptarea programelor de lucru și a deciziilor de finanțare, precum și prin efectuarea de transferuri autonome (adică transferuri ce nu fac obiectul aprobării de către Parlament și Consiliu) dacă legislația, inclusiv Regulamentul financiar, permite acest lucru[5].
AII referitor la buget prevede cooperarea bugetară între Comisie, Consiliu și Parlament. Au loc reuniuni interinstituționale periodice pentru a evalua execuția bugetară, examinând în special creditele de plată pentru a asigura punerea în aplicare fără probleme a programelor UE și îndeplinirea tuturor obligațiilor financiare[6].
B. Procedura de descărcare de gestiune
Procedura de descărcare de gestiune (pentru detalii despre controlul bugetar a se vedea 1.4.5) permite Parlamentului să evalueze ex post cheltuielile UE, pe baza raportului anual al Curții de Conturi Europene, care evaluează fiabilitatea, legalitatea și regularitatea cheltuielilor și veniturilor UE.
Descărcarea de gestiune este o decizie a Parlamentului care reflectă concluziile sale privind modul în care Comisia și alte instituții și organe ale UE și-au îndeplinit sarcina de a executa bugetul UE. Parlamentul poate adopta, de asemenea, o rezoluție referitoare la descărcarea de gestiune pentru a stabili cerințe și recomandări privind execuția bugetară, solicitând, de exemplu, modificări procedurale.
Acest proces de control parlamentar al execuției bugetului contribuie la asigurarea conformității cu cerințele relevante ale cadrului juridic și de reglementare, precum și la asigurarea respectării corespunzătoare a principiului bunei gestiuni financiare.
Odată cu instrumentele de finanțare recente, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență, care oferă granturi și împrumuturi statelor membre pentru a sprijini redresarea post-pandemie și reformele structurale, Comisia se îndepărtează din ce în ce mai mult de o abordare tradițională de rambursare a costurilor și se îndreaptă către corelarea plăților cu atingerea jaloanelor și a țintelor. În rezoluția sa din 18 iunie 2025 referitoare la punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență, Parlamentul a subliniat necesitatea de a remedia deficiențele controalelor financiare și a avertizat că lipsa datelor îngreunează capacitatea de a verifica respectarea principiului bunei gestiuni financiare, împiedicând controlul, transparența și responsabilitatea democratică.
Propunerea Comisiei privind CFM post-2027 introduce modificări semnificative ale mecanismelor de execuție, cu o trecere la o realizare bazată pe performanță, o mai mare flexibilitate și o pondere mai mare a cheltuielilor care nu sunt preprogramate pentru a permite un răspuns rapid în situații de criză. O schimbare esențială este introducerea abordării „un plan național pentru fiecare stat membru” în propunerea Comisiei privind Fondul european pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și zone rurale, pescuit și afaceri maritime, prosperitate și securitate pentru perioada 2028-2034, inspirată de modelul Mecanismului de redresare și reziliență, împreună cu propunerea de regulament privind cadrul de performanță, care stabilește un cadru simplificat și unificat pentru monitorizarea performanței bugetului UE. Planurile de parteneriat naționale și regionale ar reuni mai multe programe cu gestiune partajată, incluzând coeziunea, agricultura și migrația.
În rezoluția sa din 7 mai 2025 referitoare la un buget pe termen lung revizuit pentru Uniune într-o lume în schimbare, Parlamentul a subliniat că planurile naționale „nu [pot] constitui baza pentru cheltuielile cu gestiune partajată post-2027” și a accentuat că modul în care sunt concepute cheltuielile cu gestiune partajată în următorul CFM trebuie să protejeze în totalitate rolul Parlamentului de legiuitor și de autoritate bugetară, precum și să asigure implicarea autorităților regionale și locale.
Prezenta fișă descriptivă este pregătită de Unitatea pentru sprijin bugetar a Parlamentului European din cadrul Direcției Generale Afaceri Bugetare. Pentru informații suplimentare, vă rugăm să consultați site-ul Comisiei pentru bugete și pe cel al Comisiei pentru control bugetar.
Anda-Diana GHIRAN-MERVEILLE