Politica lingvistică
În cadrul eforturilor de promovare a mobilității și a înțelegerii interculturale, Uniunea Europeană (UE) a inclus învățarea limbilor străine printre prioritățile sale de primă importanță și finanțează numeroase programe și proiecte în acest domeniu. În viziunea UE, multilingvismul este un element important al competitivității Europei. Din acest motiv, unul dintre obiectivele politicii lingvistice a UE este ca fiecare cetățean al UE să stăpânească două limbi, pe lângă limba maternă.
Temei juridic
Într-o Uniune Europeană întemeiată pe deviza „Unită în diversitate”, limbile sunt cea mai directă expresie a culturii noastre. Diversitatea lingvistică este o realitate, iar respectarea ei reprezintă o valoare fundamentală a UE. Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede că Uniunea „trebuie să respecte bogăția diversității sale culturale și lingvistice”. La articolul 165 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) se evidențiază faptul că „acțiunea Uniunii urmărește să dezvolte dimensiunea europeană a educației [...], în special prin învățarea și răspândirea limbilor statelor membre”, respectând totodată pe deplin diversitatea culturală și lingvistică [articolul 165 alineatul (1) din TFUE].
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzice discriminarea pe motive de limbă (articolul 21) și impune Uniunii obligația de a respecta diversitatea lingvistică (articolul 22).
Regulamentul nr. 1 al Comunității Economice Europene, care datează din 1958 și a stabilit limbile ce trebuiau utilizate în cadrul fostei Comunități Economice Europene, a fost modificat pe măsură ce noi state au aderat la UE. Împreună cu articolul 55 alineatul (1) din TUE, regulamentul stabilește limbile oficiale ale UE[1]. Dispozițiile regulamentului respectiv și ale articolului 24 din TFUE prevăd că orice cetățean al Uniunii Europene are dreptul de a se adresa în scris oricărei instituții sau oricărui organism al UE în una dintre aceste limbi și de a primi răspuns în aceeași limbă.
Obiective
Politica lingvistică a UE se fundamentează pe respectarea diversității lingvistice în toate statele membre și pe crearea unui dialog intercultural pe tot teritoriul UE. Pentru a practica respectul reciproc, Uniunea încurajează predarea și învățarea limbilor străine și mobilitatea cetățenilor mulțumită unor programe dedicate educației și formării profesionale. Cunoașterea limbilor străine este considerată una dintre competențele fundamentale pe care toți cetățenii UE trebuie să le dobândească pentru a-și mări șansele de reușită în domeniul educației și pe piața muncii. În contribuția sa la Summitul social pentru creștere și locuri de muncă echitabile, care a avut loc la Göteborg, în Suedia, la 17 noiembrie 2017, Comisia a lansat ideea unui „spațiu european al educației”, în care până în 2025, „pe lângă limba maternă, cunoașterea a încă două limbi a devenit normă” (a se vedea Comunicarea privind consolidarea identității europene prin educație și cultură). De asemenea, UE colaborează cu statele membre pentru a asigura protecția minorităților, în baza Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată de Consiliul Europei.
Realizări
A. Evoluția politicilor și sprijinirea cercetărilor din domeniul lingvistic
1. Sprijinirea învățării limbilor străine
La 22 mai 2019 Consiliul Uniunii Europene („Consiliul”) a adoptat o recomandare privind o abordare globală a predării și învățării limbilor. În recomandare, Consiliul invită statele membre să sprijine mai mult învățarea limbilor străine până la încheierea școlarizării obligatorii, să ofere mai multor profesori de limbi străine posibilitatea de a se forma și de a preda în străinătate și să promoveze metode pedagogice inovatoare apelând la instrumente precum Platforma europeană pentru educația școlară, care găzduiește și eTwinning.
2. Comparabilitatea datelor privind competențele lingvistice
În 2005, Comisia a publicat o comunicare cu privire la indicatorul european al competențelor lingvistice, care este un instrument de evaluare a competențelor lingvistice generale în fiecare stat membru. De asemenea, UE promovează utilizarea „Cadrului european comun de referință pentru limbi:învățare, predare, evaluare”. Acest instrument a fost conceput pentru a oferi o bază transparentă, coerentă și cuprinzătoare pentru elaborarea programelor de cursuri de limbi străine și a orientărilor pentru programele școlare, pentru conceperea de materiale didactice și de învățare, precum și pentru evaluarea cunoștințelor de limbi străine. În prezent, instrumentul este folosit pe scară largă în Europa și pe alte continente.
3. Centrul European pentru Limbi Moderne al Consiliului Europei și Centrul European de Cercetare în Domeniul Multilingvismului și al Învățării Limbilor
UE colaborează îndeaproape cu două centre pentru cercetări lingvistice: Centrul European pentru Limbi Moderne al Consiliului Europei (ECML) și Centrul European de Cercetare în Domeniul Multilingvismului și al Învățării Limbilor (Mercator). ECML încurajează excelența și inovarea în domeniul predării limbilor și ajută cetățenii europeni să învețe limbi străine într-un mod mai eficient. El urmărește în principal să ajute statele membre să pună în practică strategii eficace de predare a limbilor străine, axându-se pe învățarea și predarea limbilor străine și pe susținerea dialogului, a schimbului de bune practici și a rețelelor și a proiectelor de cercetare aferente acestui program. UE cofinanțează proiecte ale ECML care încurajează integrarea lingvistică a copiilor proveniți din familii de migranți și stabilesc criterii de calitate și comparabilitate pentru testele lingvistice și pentru evaluările acestora. Mercator se axează pe limbile regionale și minoritare din Europa și lucrează la dobândirea și inventarierea, cercetarea și studiul, difuzarea și aplicarea cunoștințelor în domeniul învățării limbilor străine în școli, acasă și prin participarea la cultură.
4. Masteratul European în Traduceri
Masteratul European în Traduceri (EMT) este o marcă a calității conferită programelor universitare din domeniul traducerilor care satisfac norme profesionale convenite și corespund cererii de pe piață. Scopul principal al EMT este de a îmbunătăți calitatea formării traducătorilor și de a încuraja persoane înalt calificate să îmbrățișeze această profesie în UE.
B. Programe de acțiune
1. Programul Erasmus+
Erasmus+ este programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport pentru perioada 2021-2027. Promovarea învățării limbilor și a diversității lingvistice constituie unul dintre obiectivele specifice ale programului. Se oferă sprijin lingvistic online pentru Erasmus+ participanților la acțiuni de mobilitate, pentru a-i ajuta să învețe limba țării care îi găzduiește. Erasmus+ încurajează cooperarea în vederea inovării și a schimburilor de bune practici cu ajutorul parteneriatelor în domeniul predării și învățării limbilor. Programul Erasmus+ finanțează, de asemenea, numeroase proiecte care sprijină predarea și învățarea limbajului semnelor și promovează sensibilizarea la diversitatea lingvistică și protecția limbilor minoritare.
2. Programul „Europa creativă”
În cadrul programului „Europa creativă”, subprogramul „Cultură” oferă sprijin pentru traducerea de cărți și manuscrise.
3. Ziua Europeană a Limbilor
Încurajați de succesul deosebit al Anului European al Limbilor din 2001, Uniunea Europeană și Consiliul Europei au decis ca în fiecare an la 26 septembrie să se sărbătorească Ziua Europeană a Limbilor prin organizarea a diverse manifestări dedicate învățării limbilor străine în întreaga Uniune. Această inițiativă are ca scop inclusiv să sensibilizeze cetățenii cu privire la numeroasele limbi vorbite în Europa și să-i încurajeze să învețe limbi străine.
4. Certificatul lingvistic european
Certificatul lingvistic european este o distincție decernată de Comisie, care are ca scop să încurajeze noi inițiative în domeniul predării și învățării limbilor străine, să recompenseze noile metode de predare a limbilor și să atragă atenția asupra limbilor regionale și minoritare. Premiul recompensează proiecte deosebit de inovatoare de învățare a limbilor străine, persoane care au înregistrat progrese remarcabile în învățarea unei limbi străine, precum și cei mai buni profesori de limbi străine.
5. Juvenes Translatores
În fiecare an, Comisia decernează premiul „Juvenes Translatores” pentru cea mai bună traducere realizată de un elev de 17 ani din fiecare stat membru. Elevii pot alege să traducă din și în toate limbile oficiale ale UE.
Rolul Parlamentului European
A. Diversitatea lingvistică
Cu titlu de introducere, trebuie menționat faptul că Parlamentul a adoptat o politică a multilingvismului în strategia sa de comunicare, ceea ce înseamnă că toate limbile oficiale ale UE au aceeași importanță. Majoritatea documentelor parlamentare sunt traduse în toate limbile oficiale, iar fiecare deputat în Parlamentul European are dreptul de a se exprima în limba oficială pe care o preferă. La fel, vizitele la Casa Istoriei Europene și la Parlamentarium (Centrul pentru vizitatori al Parlamentului) sunt disponibile în cele 24 de limbi oficiale ale UE.
În rezoluția sa din 12 iunie 2018 referitoare la modernizarea educației în UE, Parlamentul a evidențiat că trebuie promovată predarea a cel puțin două materii într-o limbă străină în învățământul secundar și trebuie îmbunătățită învățarea limbilor străine, astfel încât elevii să poată vorbi cu succes două limbi străine pe lângă limba lor maternă.
La 11 septembrie 2018, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la egalitatea limbilor în epoca digitală. În cuprinsul rezoluției, Parlamentul a invitat Comisia să găsească metoda cea mai adecvată de asigurare a egalității limbilor în epoca digitală și să elaboreze o strategie consistentă și coordonată pentru o piață unică digitală multilingvă.
La 19 mai 2021, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la inteligența artificială în educație, cultură și sectorul audiovizual. Rezoluția este relevantă pentru politica lingvistică, deoarece evidențiază riscurile și provocările pe care le prezintă IA pentru diversitatea lingvistică. Cu toate acestea, rezoluția reliefează și potențialul IA de a facilita și de a încuraja multilingvismul, de exemplu, cu ajutorul subtitrărilor și dublării automate.
La 20 mai 2021, Parlamentul și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2021/817 de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport. La acțiunea-cheie 1, acest program prevede măsuri de sprijin lingvistic în contextul activităților de mobilitate în scopul învățării.
La articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/818 de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) se prevede că unul dintre obiectivele programului este de a apăra, dezvolta și promova diversitatea și patrimoniul cultural și lingvistic european și de a promova patrimoniul cultural al Europei.
În rezoluția sa din 11 noiembrie 2021 intitulată „Spațiul european al educației: o abordare comună și cuprinzătoare”, Parlamentul a subliniat importanța învățării limbilor străine, în special a limbii engleze. El a evidențiat că statele membre trebuie să ia măsuri pentru a sprijini dezvoltarea competenței lingvistice la toate nivelurile, în special în învățământul primar și secundar, să-și însușească obiectivul de „plurilingvism” al Consiliului Europei și să atingă scopul ca toți elevii să aibă cunoștințe suficiente în cel puțin alte două limbi oficiale ale UE cel târziu la sfârșitul ciclului secundar inferior. În plus, în rezoluție Comisia este invitată să creeze instrumente care să permită statelor membre să pună în aplicare recomandarea Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor străine, să monitorizeze progresele în consecință și să ofere sprijin financiar școlilor care predau competențe lingvistice europene, în special limbile materne ale cetățenilor UE care locuiesc în alte țări ale UE. De asemenea, statele membre sunt invitate să colecteze date comparabile privind învățarea limbilor străine.
B. Sprijinirea limbilor minoritare
La 7 februarie 2018, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la protecție și nediscriminare în ceea ce privește minoritățile în statele membre ale UE. În această rezoluție, statele membre sunt încurajate să asigure dreptul de utilizare a unei limbi minoritare și să protejeze diversitatea lingvistică în UE. Rezoluția pledează pentru respectarea drepturilor lingvistice în comunitățile în care există mai multe limbi oficiale, iar Comisia este invitată să promoveze mai insistent predarea și utilizarea limbilor regionale și minoritare.
În rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la „Minority SafePack”, Parlamentul și-a exprimat sprijinul pentru această inițiativă cetățenească europeană menită să îmbunătățească ocrotirea minorităților lingvistice.
C. Conferința privind viitorul Europei
În luna mai 2022 Conferința privind viitorul Europei a adoptat raportul referitor la rezultatele finale. În cadrul acestui raport, propunerea nr. 48 intitulată „Cultura și schimburile” prevede că UE ar trebui să promoveze multilingvismul ca punte către alte culturi de la o vârstă fragedă. Limbile minoritare și limbile regionale au nevoie de o protecție mai bună, care să țină seama de Convenția Consiliului Europei privind limbile minoritare și de Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. UE ar trebui să aibă în vedere înființarea unei instituții care să promoveze diversitatea lingvistică la nivel european. Începând din școala primară, copiii ar trebui să dobândească obligatoriu competențe într-o altă limbă activă a UE decât cea proprie, până la cel mai înalt nivel posibil. Pentru a le înlesni cetățenilor europeni posibilitatea de a comunica cu grupuri mai largi de cetățeni europeni și ca factor de coeziune europeană, statele membre ar trebui să încurajeze învățarea limbii statelor membre ale UE din imediata vecinătate în zonele transfrontaliere și învățarea limbii engleze până la un nivel care poate fi certificat.
Pentru mai multe informații pe această temă, vă rugăm să consultați site-ul web al Comisiei pentru cultură și educație.
Lina Sasse / Kristiina Milt