Această fișă descriptivă explică modul în care multilingvismul, o valoare fundamentală a UE, este sprijinit prin studii în străinătate, schimburi interculturale și învățarea limbilor străine. Fișa prezintă sprijinul pe care UE îl acordă sectorului literar și audiovizual în difuzarea operelor în toate limbile UE și în limbile minorităților. Fișa descriptivă explică, de asemenea, rolul Parlamentului European în susținerea politicii lingvistice a UE.

Temei juridic

  • Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede că Uniunea trebuie să respecte „bogăția diversității sale culturale și lingvistice”.
  • Articolul 165 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) subliniază că „acțiunea Uniunii urmărește să dezvolte dimensiunea europeană a educației și, în special, prin învățarea și răspândirea limbilor statelor membre”, respectând totodată pe deplin diversitatea culturală și lingvistică.
  • Articolele 21 și 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzic discriminarea pe motive de limbă și impun Uniunii obligația de a respecta diversitatea lingvistică.
  • Regulamentul nr. 1 al Comunității Economice Europene, care datează din 1958 și care a stabilit limbile ce trebuiau utilizate în cadrul fostei Comunități Economice Europene, a fost modificat pe măsură ce noi state au aderat la UE. Împreună cu articolul 55 alineatul (1) din TUE, regulamentul stabilește cele 24 de limbi oficiale ale UE. Dispozițiile regulamentului respectiv și ale articolului 24 din TFUE prevăd că orice cetățean al UE are dreptul de a se adresa în scris oricărei instituții sau oricărui organism al UE în una dintre aceste limbi și de a primi răspuns în aceeași limbă.
  • Obiective

    Deviza Uniunii este „Unită în diversitate”, deci diversitatea lingvistică este o valoare fundamentală și o realitate a vieții în UE.

    Politica lingvistică a UE urmărește să promoveze respectarea diversității lingvistice în toate statele membre și să încurajeze dialogul intercultural în întreaga UE. UE sprijină învățarea de limbi străine ca o competență de bază care oferă acces la educație și oportunități de angajare. De fapt, un obiectiv important al Spațiului european al educației, în cadrul căruia sistemele naționale de educație și formare din UE colaborează pentru a deveni mai puternice și mai incluzive, este acela de a îmbunătăți predarea limbilor străine, astfel încât cetățenii UE să poată vorbi două limbi în plus față de limba lor maternă (a se vedea comunicarea privind consolidarea identității europene prin educație și cultură). UE are, de asemenea, obiectivul de a proteja limbile minoritare pe baza Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare a Consiliului Europei.

    Unul dintre obiectivele programului „Europa creativă” 2021-2027 este de a proteja, dezvolta și promova diversitatea și patrimoniul cultural și lingvistic european. Programul succesor propus, AgoraEU (2028-2034), menține acest obiectiv general. Noua componentă Media+ din cadrul AgoraEU propune, de asemenea, sprijinirea conținutului audiovizual multilingv.

    Realizări

    A. Evoluția politicilor și sprijinirea cercetărilor din domeniul lingvistic

    1. Sprijinirea învățării limbilor străine

    La 22 mai 2019, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare privind o abordare globală a predării și învățării limbilor. Consiliul invită statele membre să consolideze învățarea limbilor străine în învățământul obligatoriu, în special garantând că mai mulți profesori de limbi străine au posibilitatea de a învăța și de a preda în străinătate. De asemenea, Consiliul încurajează utilizarea unor metode de predare inovatoare, sprijinite de instrumente digitale, cum ar fi Platforma europeană pentru educația școlară, care găzduiește proiectul eTwinning. eTwinning este o comunitate online gratuită pentru personalul școlar din întreaga Europă, care le permite să colaboreze la proiecte, să facă schimb de idei și să se dezvolte profesional.

    2. Indicatori standard pentru competența lingvistică

    De asemenea, UE promovează utilizarea Cadrului european comun de referință pentru limbi al Consiliului Europei. Acest instrument a fost conceput pentru a oferi o bază transparentă, coerentă și cuprinzătoare pe care să se elaboreze manuale lingvistice și orientări privind programa de învățământ, să se elaboreze materiale de predare și învățare și să se evalueze competențele lingvistice. În prezent, instrumentul este folosit pe scară largă în Europa și pe alte continente.

    3. Colaborarea cu centrele de cercetare în domeniul limbilor străine

    UE colaborează îndeaproape cu două centre pentru cercetări lingvistice: Centrul European pentru Limbi Moderne al Consiliului Europei (ECML) și Centrul European de Cercetare în Domeniul Multilingvismului și al Învățării Limbilor (Mercator). ECML încurajează excelența și inovarea în predarea limbilor străine. Principalul său obiectiv este de a ajuta statele membre să pună în aplicare politici eficace de predare a limbilor străine prin schimbul de bune practici și prin rețele și proiecte de cercetare legate de programe. UE cofinanțează proiecte ale ECML care încurajează integrarea lingvistică a copiilor proveniți din familii de migranți și stabilesc criterii de calitate și comparabilitate pentru testele lingvistice și pentru evaluările acestora. Mercator se axează în principal pe limbile regionale și minoritare din Europa și vizează studierea, inventarierea, diseminarea și aplicarea cunoștințelor în domeniul învățării limbilor străine în școli, acasă și prin participare culturală.

    4. Masteratul European în Traduceri

    Masteratul European în Traduceri (EMT) este o marcă a calității conferită programelor universitare din domeniul traducerilor care satisfac norme profesionale convenite și corespund cererii de pe piață. Obiectivul său principal este de a îmbunătăți calitatea formării traducătorilor și de a încuraja persoanele cu înaltă calificare să urmeze o carieră în domeniul traducerii în UE.

    B. Programe de acțiune

    1. Programul Erasmus+

    Erasmus+ este programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport. Promovarea învățării limbilor și a diversității lingvistice constituie unul dintre obiectivele specifice ale programului. Sprijinul lingvistic online Erasmus+ este oferit participanților care merg să studieze în străinătate timp de un semestru, pentru a-i ajuta să învețe limba țării-gazdă. Erasmus+ încurajează, de asemenea, cooperarea dintre profesioniștii din domeniul educației pentru a inova și a face schimb de bune practici. Acesta finanțează proiecte de sprijinire a predării și învățării limbajului semnelor, de promovare a sensibilizării cu privire la diversitatea lingvistică și de protejare a limbilor minoritare.

    2. Programul „Europa creativă”

    Programul „Europa creativă” sprijină traducerea de cărți și manuscrise în cadrul subprogramului său Cultura. De exemplu, Premiul Uniunii Europene pentru literatură – cofinanțat de program – recompensează tinerii autori și oferă sprijin pentru traducere pentru a extinde circulația operelor lor în întreaga Europă.

    3. Ziua europeană a limbilor

    Ziua europeană a limbilor a fost sărbătorită pentru prima dată în 2001. Evenimentul a fost un succes atât de mare încât UE și Consiliul Europei au decis să facă din aceasta o sărbătoare anuală în fiecare an, la 26 septembrie, cu o gamă largă de evenimente menite să promoveze învățarea limbilor străine în întreaga Europă.

    4. Certificatul lingvistic european

    Începând din 1998, Comisia acordă Certificatul lingvistic european pentru a recompensa noi inițiative în domeniul predării și învățării limbilor străine. Acesta sprijină școlile, universitățile, centrele de formare și alte organizații de la toate nivelurile de educație – de la vârsta preșcolară până la vârsta adultă – din toate țările Erasmus+ și partenere.

    Premiul este deschis, de asemenea, autorităților locale și regionale, angajatorilor, asociațiilor și persoanelor fizice care au adus o contribuție remarcabilă în domeniul predării și învățării limbilor străine. Câștigătorii dobândesc recunoaștere și vizibilitate la nivel național și european.

    5. Juvenes Translatores

    În fiecare an, Comisia decernează premiul Juvenes Translatores pentru cea mai bună traducere realizată de un elev în vârstă de 17 ani în fiecare stat membru. Elevii pot alege să traducă din și în toate limbile oficiale ale UE.

    6. eTranslation

    Instrumentul eTranslation al Comisiei Europene este un serviciu de traducere automată dezvoltat de Direcția Generală Traduceri pentru a facilita comunicarea multilingvă în întreaga UE. eTranslation ajută instituțiile UE, administrațiile publice și întreprinderile mici și mijlocii să traducă texte și documente în toate limbile oficiale ale UE, precum și în limbile islandeză, norvegiană și rusă. De asemenea, eTranslation este un instrument de suport și pentru site-urile multilingve ale UE, îmbunătățind accesul la informații în cazurile în care nu sunt încă disponibile traduceri umane complete. Serviciul contribuie la promovarea diversității lingvistice și a accesului egal la informațiile despre UE.

    Rolul Parlamentului European

    A. Diversitatea lingvistică

    Parlamentul a adoptat o politică multilingvă în cadrul propriei sale strategii de comunicare, pentru a acorda o importanță egală tuturor limbilor UE. Majoritatea documentelor parlamentare sunt traduse în toate limbile oficiale, iar fiecare deputat în Parlamentul European are dreptul de a se exprima în limba oficială pe care o preferă. De asemenea, sunt disponibile vizite ghidate la Casa Istoriei Europene și la Parlamentarium (Centrul pentru vizitatori al Parlamentului) în cele 24 de limbi oficiale ale UE.

    Parlamentul promovează, de asemenea, diversitatea lingvistică și culturală. În special, Premiul Publicului LUX, organizat în comun de Parlamentul European și de Academia Europeană de Film, recompensează filme europene remarcabile. Filmele sunt subtitrate în toate limbile oficiale ale UE pentru a fi accesibile unui public mai larg.

    La 19 mai 2021, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la inteligența artificială în educație, cultură și sectorul audiovizual. Rezoluția este relevantă pentru politica lingvistică, deoarece subliniază riscurile și provocările pe care IA le prezintă pentru diversitatea lingvistică, pe de o parte, precum și potențialul său de a facilita multilingvismul, pe de altă parte, de exemplu prin subtitrare și dublare automată.

    În rezoluția sa din 11 noiembrie 2021 intitulată „Spațiul european al educației: o abordare comună și cuprinzătoare”, Parlamentul a subliniat importanța învățării limbilor străine. Aceasta a subliniat necesitatea ca statele membre să sprijine învățarea limbilor străine la toate nivelurile, în special în învățământul primar și secundar. Acest lucru este în conformitate cu obiectivul Consiliului Europei privind „plurilingvismul” și vizează atingerea obiectivului de cunoaștere a cel puțin alte două limbi oficiale ale UE până la sfârșitul învățământului secundar inferior. Rezoluția a invitat Comisia să dezvolte instrumente care să faciliteze punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind o abordare cuprinzătoare a predării și învățării limbilor străine, să monitorizeze progresele înregistrate și să ofere sprijin financiar, în special școlilor care predau limbile materne ale cetățenilor UE care locuiesc în alte țări ale UE. În aceeași rezoluție, statele membre au fost invitate să colecteze date comparabile privind învățarea limbilor străine.

    În rezoluția sa din 9 mai 2023 referitoare la punerea în aplicare a Directivei revizuite a serviciilor mass-media audiovizuale, Parlamentul a subliniat că este important să se faciliteze dublarea, subtitrarea și descrierile audio în toate limbile teritoriului în care sunt furnizate serviciile mass-media audiovizuale. În rezoluție, Parlamentul a solicitat intensificarea eforturilor de difuzare a operelor europene care reprezintă întreaga gamă a diversității lingvistice europene, nu doar operele în limbile oficiale, ci și cele în limbile regionale și minoritare.

    La 16 iulie 2025, în cadrul bugetului UE pentru perioada 2028-2034, Comisia a propus un nou program Erasmus+ pentru perioada 2028-2034 și un succesor al programului „Europa creativă”, intitulat „AgoraEU”. Parlamentul și Consiliul vor acționa în calitate de colegiuitori pentru ambele programe.

    B. Sprijinirea limbilor minoritare

    În rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa”, Parlamentul și-a exprimat sprijinul pentru această inițiativă, care urmărește să îmbunătățească protecția minorităților lingvistice.

    În rezoluția sa din 22 noiembrie 2023 referitoare la proiectele Parlamentului European de revizuire a tratatelor, Parlamentul a solicitat o mai bună protecție a limbilor regionale și minoritare și includerea acestora în viitoarele revizuiri ale tratatelor UE.

    C. Conferința privind viitorul Europei

    În luna mai 2022, Conferința privind viitorul Europei și-a adoptat raportul referitor la rezultatele finale. În cadrul acestui raport, propunerea nr. 48 a plenarei intitulată „Cultura și schimburile” prevede că UE ar trebui „să promoveze multilingvismul ca punte către alte culturi, încă de la o vârstă fragedă”. Se subliniază că limbile minoritare și limbile regionale au nevoie de o protecție mai bună, care să țină seama de Convenția Consiliului Europei privind limbile minoritare și de Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale.

    Propunerea sugerează, de asemenea, ca UE să aibă în vedere înființarea unei instituții care să promoveze diversitatea lingvistică la nivel european. Aceasta prevede, de asemenea, ca copiii să dobândească un nivel ridicat de competență într-o altă limbă a UE decât limba lor maternă, începând cu școala primară; urmărește să promoveze coeziunea europeană încurajând cetățenii să învețe limbi din regiunile învecinate de frontieră și promovează cunoașterea limbii engleze pentru a îmbunătăți comunicarea dintre cetățeni.

    Prezenta fișă descriptivă este elaborată de Departamentul tematic pentru cetățeni, egalitate și cultură al Parlamentului European. Pentru informații suplimentare, vă rugăm să consultațisite-ul web al Comisiei pentru cultură și educație.

     

    Anastasia MITRONATSIOU / Denise CHIRCOP