În cadrul eforturilor de promovare a mobilității și a înțelegerii interculturale, Uniunea Europeană (UE) a inclus învățarea limbilor străine printre prioritățile sale de primă importanță și finanțează numeroase programe și proiecte în acest domeniu. În viziunea UE, multilingvismul este un element important al competitivității europene. Din acest motiv, printre obiectivele politicii lingvistice a UE se numără și acela ca fiecare cetățean european să stăpânească, pe lângă limba maternă, încă două limbi.

Temei juridic

Într-o Uniune Europeană întemeiată pe deviza „Unită în diversitate”, limbile sunt cea mai directă expresie a culturii noastre. Diversitatea lingvistică este o realitate, iar respectarea ei reprezintă o valoare fundamentală a Uniunii Europene. Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede că Uniunea „trebuie să respecte bogăția diversității sale culturale și lingvistice”. La articolul 165 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) se evidențiază faptul că „acțiunea Uniunii urmărește să dezvolte dimensiunea europeană a educației [...], în special prin învățarea și răspândirea limbilor statelor membre”, respectând totodată pe deplin diversitatea culturală și lingvistică [articolul 165 alineatul (1) din TFUE].

În conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a UE, care a fost adoptată în anul 2000 și a dobândit forță juridică în urma adoptării Tratatului de la Lisabona, se interzice discriminarea bazată pe limba vorbită (articolul 21), iar Uniunea are obligația să respecte diversitatea lingvistică (articolul 22).

Primul regulament, adoptat în 1958, care stabilește limbile utilizate în cadrul fostei Comunități Economice Europene[1], a fost modificat pe măsură ce noi state au aderat la UE și stabilește, împreună cu articolul 55 alineatul (1) din TUE, limbile oficiale ale UE[2]. Dispozițiile acestui regulament și ale articolului 24 din TFUE prevăd că orice cetățean al Uniunii Europene se poate adresa în scris oricărei instituții sau oricărui organism al UE în una dintre aceste limbi și poate primi răspuns în aceeași limbă.

Obiective

Politica lingvistică a UE se fundamentează pe respectarea diversității lingvistice în toate statele membre și pe crearea unui dialog intercultural pe tot teritoriul UE. Pentru a practica respectul reciproc, Uniunea încurajează predarea și învățarea limbilor străine și mobilitatea cetățenilor mulțumită unor programe dedicate educației și formării profesionale. Cunoașterea limbilor străine este considerată una dintre competențele fundamentale pe care toți cetățenii UE trebuie să le dobândească pentru a-și mări șansele de reușită în domeniul educației și pe piața muncii. În contribuția sa la summitul privind drepturile sociale, care a avut loc la Göteborg la 17 noiembrie 2017, Comisia a lansat ideea unui „spațiu european al educației”, potrivit căreia, până în 2025, cunoașterea a încă două limbi străine pe lângă limba maternă ar deveni normă (COM(2017)0673). De asemenea, UE colaborează cu statele membre pentru a asigura protecția minorităților, în baza Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată de Consiliul Europei.

Realizări

A. Evoluția politicilor și sprijinirea cercetărilor din domeniul lingvistic

1. Sprijinirea învățării limbilor străine

La 22 mai 2019 Consiliul a adoptat o recomandare privind o abordare globală a predării și învățării limbilor (2019/C 189/03). În recomandare, Consiliul invită statele membre să sprijine mai mult învățarea limbilor străine în timpul școlarizării obligatorii, să ofere mai multor profesori de limbi străine posibilitatea de a se forma în străinătate și să promoveze metode pedagogice inovatoare apelând la instrumente precum School Education Gateway și eTwinning.

2. Comparabilitatea datelor privind competențele lingvistice

În 2005, Comisia a publicat o comunicare adresată Parlamentului European și Consiliului cu privire la indicatorul european al competențelor lingvistice (COM(2005)0356), acesta fiind un instrument pentru evaluarea competențelor lingvistice generale în fiecare stat membru. Uniunea Europeană încurajează, de asemenea, să se recurgă la Cadrul european comun de referință pentru limbi:învățare, predare, evaluare (CECR) al Consiliului Europei. Acest instrument a fost conceput pentru a oferi o bază transparentă, coerentă și cât mai completă posibil pentru elaborarea programelor de cursuri de limbi străine și a orientărilor pentru programele școlare, pentru conceperea de materiale didactice și de învățare, precum și pentru evaluarea cunoștințelor de limbi străine[3]. În prezent, instrumentul este folosit pe scară largă în Europa și pe alte continente.

3. ECML și Mercator

UE colaborează îndeaproape cu două centre pentru cercetări lingvistice: Centrul European pentru Limbi Moderne al Consiliului Europei (ECML) și Centrul European de Cercetare în Domeniul Multilingvismului și al Învățării Limbilor (Mercator). ECML încurajează excelența și inovarea în domeniul predării limbilor și ajută cetățenii europeni să învețe limbi străine într-un mod mai eficient. El urmărește în principal să ajute statele membre să pună în practică strategii eficace de predare a limbilor străine, punând accentul pe învățarea și predarea limbilor străine, înlesnind dialogul și schimbul de bune practici și sprijinind rețelele de cercetare și proiectele legate de acest program. Uniunea Europeană cofinanțează proiecte ale ECML care încurajează integrarea lingvistică a copiilor proveniți din familii de migranți și stabilesc criterii de calitate și comparabilitate pentru testele lingvistice și pentru evaluările acestora. Mercator se axează pe limbile regionale și minoritare din Europa și lucrează la dobândirea și inventarierea, cercetarea și studiul, difuzarea și aplicarea cunoștințelor în domeniul învățării limbilor străine în școli, acasă și prin participarea la cultură[4].

4. Masteratul European în Traduceri

Masteratul European în Traduceri (EMT) este o marcă a calității conferită programelor universitare din domeniul traducerilor care satisfac norme profesionale convenite și corespund cererii de pe piață. Scopul principal al EMT este de a îmbunătăți calitatea formării în domeniul traducerilor și de a încuraja persoane înalt calificate să adopte această profesie în Uniunea Europeană. EMT urmărește să îmbunătățească statutul profesiei de traducător în UE.

B. Programe de acțiune

1. Programul Erasmus+

Erasmus+ este programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport pentru perioada 2021-2027. Promovarea învățării limbilor și a diversității lingvistice constituie unul dintre obiectivele specifice ale programului. În Ghidul programului Erasmus+ pe 2021 se afirmă că „oportunitățile create pentru a oferi sprijin lingvistic au rolul de a face mobilitatea mai eficientă și mai eficace, de a îmbunătăți performanțele de învățare și, prin urmare, de a contribui la obiectivul specific al programului” (p. 12). Participanților la acțiuni de mobilitate li se oferă sprijin lingvistic prin intermediul paginii de internet Sprijin lingvistic online pentru Erasmus+, pentru a-i ajuta să învețe limba țării-gazdă. Erasmus+ încurajează cooperarea în vederea inovării și a schimburilor de bune practici cu ajutorul parteneriatelor în domeniul predării și învățării limbilor. Programul Erasmus+ finanțează, de asemenea, numeroase proiecte care sprijină predarea și învățarea limbajului semnelor și promovează sensibilizarea la diversitatea lingvistică și protecția limbilor minoritare.

2. Programul „Europa creativă”

În cadrul programului „Europa creativă” subprogramul „Cultură” oferă sprijin pentru traducerea de cărți și manuscrise.

3. Ziua Europeană a Limbilor

Încurajați de succesul deosebit al Anului European al Limbilor din 2001, Uniunea Europeană și Consiliul Europei au decis ca în fiecare an la 26 septembrie să se sărbătorească Ziua Europeană a Limbilor prin organizarea a diverse manifestări dedicate învățării limbilor străine în întreaga Uniune. Această acțiune are ca scop inclusiv să sensibilizeze cetățenii cu privire la numeroasele limbi vorbite în Europa și să-i încurajeze să învețe limbi străine.

4. Certificatul lingvistic european

Certificatul lingvistic european este o distincție decernată de Comisie, care are ca scop să încurajeze noi inițiative în domeniul predării și învățării limbilor străine, să recompenseze noi metode de predare a limbilor și să atragă atenția asupra limbilor regionale și minoritare. Premiul recompensează proiecte deosebit de inovatoare de învățare a limbilor străine, persoane care au înregistrat progrese remarcabile în învățarea unei limbi străine, precum și cei mai buni profesori de limbi străine.

5. Juvenes Translatores

În fiecare an, Comisia decernează premiul „Juvenes Translatores” pentru cea mai bună traducere realizată de un elev de 17 ani din fiecare stat membru. Elevii pot alege să traducă din și în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Rolul Parlamentului European

A. Diversitatea lingvistică

Cu titlu de introducere, trebuie menționat faptul că Parlamentul European a adoptat o politică a multilingvismului deplin pentru strategia sa de comunicare, ceea ce înseamnă că toate limbile oficiale ale UE au aceeași importanță. Toate documentele parlamentare sunt traduse în toate limbile oficiale, iar fiecare deputat în Parlamentul European are dreptul de a se exprima în limba oficială pe care o preferă. În mod analog, vizitele la Casa Istoriei Europene și la Parlamentarium (Centrul pentru vizitatori al Parlamentului European) sunt disponibile în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.

În plus, începând din 2007, Parlamentul European decernează anual Premiul LUX, lucru ce presupune subtitrarea celor trei filme din finală în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.

În rezoluția sa din 24 martie 2009 intitulată „Multilingvismul: un avantaj pentru Europa și un angajament comun”[5], Parlamentul European și-a reiterat sprijinul față de politicile UE din domeniul multilingvismului și a invitat Comisia să elaboreze măsuri pentru promovarea diversității lingvistice.

La 11 septembrie 2018, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la egalitatea limbilor în epoca digitală[6], care se bazează pe un studiu elaborat la cererea Comitetului pentru viitorul științei și tehnologiei al Parlamentului. În cuprinsul rezoluției, Parlamentul a invitat Comisia să găsească metoda cea mai adecvată de asigurare a egalității limbilor în epoca digitală și să elaboreze o strategie consistentă și coordonată pentru o piață unică digitală multilingvă.

La 11 decembrie 2020, Parlamentul și Consiliul au încheiat un acord cu privire la propunerea de program care va succeda programului Erasmus+ în perioada 2021-2027. În acțiunea sa cheie nr. 1, acest program prevede măsuri de sprijin lingvistic în cadrul activităților de mobilitate în scop educațional și de formare.

În acordul încheiat la aceeași dată cu privire la propunerea de înființare a programului „Europa creativă” (2021-2027), articolul 3 prevede că unul dintre obiectivele programului este de a apăra, dezvolta și promova diversitatea și patrimoniul cultural și lingvistic european. Componenta Media va trebui să țină seama și de „diversitatea culturală și lingvistică” care caracterizează piețele din diferite țări. De asemenea, s-a prevăzut expres o dispoziție care să sprijine subtitrarea, dublarea și descrierea audio a conținutului audiovizual european pentru a promova „vânzările și circulația internațională a operelor europene non-naționale pe toate platformele”.

B. Sprijinirea limbilor minoritare

În 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la limbile europene amenințate cu dispariția și la diversitatea lingvistică în Uniunea Europeană[7], în care invita statele membre să acorde mai multă atenție limbilor europene aflate în pericol de dispariție și să se angajeze în favoarea protejării și promovării diversității patrimoniului lingvistic și cultural al Uniunii.

La 23 noiembrie 2016, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la limbajul semnelor și la interpreții profesioniști în limbajul semnelor[8], prin care se dorea să se sublinieze faptul că cetățenii surzi, cu surdocecitate sau cu deficiențe de auz trebuie să aibă acces la aceleași informații și comunicări ca și semenii lor, cu ajutorul interpretării în limbajul semnelor, al subtitrării, al recunoașterii vocale sau al altor forme de comunicare, inclusiv al interpreților.

La 7 februarie 2018, Parlamentul European a adoptat o rezoluție protecție și nediscriminare în ceea ce privește minoritățile în statele membre ale UE[9]. În această rezoluție, statele membre sunt încurajate să asigure dreptul de utilizare a unei limbi minoritare și să protejeze diversitatea lingvistică în Uniune. De asemenea, rezoluția pledează pentru respectarea drepturilor lingvistice în comunitățile în care există mai multe limbi oficiale, iar Comisia este invitată să promoveze mai insistent predarea și utilizarea limbilor regionale și minoritare.

În rezoluția sa din 17 decembrie 2020, Parlamentul și-a exprimat sprijinul pentru „Minority SafePack”, o inițiativă cetățenească europeană menită să îmbunătățească ocrotirea minorităților lingvistice[10].

 

[2]Cele 24 de limbi oficiale ale UE sunt: bulgară, croată, cehă, daneză, neerlandeză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, malteză, poloneză, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză.
[3]https://www.coe.int/fr/web/common-european-framework-reference-languages/introduction-and-context
[4]https://www.mercator-research.eu/en/about/about-mercator-research-centre/

Katarzyna Anna Iskra