Achizițiile publice
Această fișă informativă explică normele europene privind achizițiile publice, și anume procesul prin care autoritățile publice, cum ar fi departamentele guvernamentale sau autoritățile locale, achiziționează lucrări, bunuri sau servicii de la întreprinderi. Aceasta prezintă cadrul juridic, principalele proceduri și reformele recente în materie de politici, inclusiv măsurile privind digitalizarea, sustenabilitatea și achizițiile publice internaționale. Ea subliniază rolul Parlamentului European în conturarea și revizuirea cadrului UE privind achizițiile publice.
Temei juridic
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: articolele 26 și 114 constituie temeiul juridic al pieței unice și stabilesc normele comune ale UE necesare pentru funcționarea acesteia, inclusiv în domeniul achizițiilor publice; articolele 34, 56, 57 și 62 garantează că contractele de achiziții publice sunt deschise concurenței transfrontaliere în domeniul bunurilor și serviciilor, iar articolul 53 alineatul (1) oferă temeiul juridic pentru coordonarea normelor naționale care afectează accesul la activitățile economice.
Obiectivele normelor UE privind achizițiile publice
Scopul normelor UE privind achizițiile publice este de a garanta că contractele de achiziții publice (și anume, contractele atribuite de autoritățile publice întreprinderilor pentru a furniza lucrări, produse sau servicii) sunt atribuite în mod echitabil și eficient în cadrul pieței unice deschise a UE.
Principalele lor obiective sunt următoarele:
- asigurarea egalității de tratament și a transparenței în atribuirea contractelor de achiziții publice;
- deschiderea către concurență a piețelor naționale de achiziții publice la nivelul întregii Uniuni;
- sprijinirea autorităților publice în obținerea celui mai bun raport calitate-preț pentru fondurile publice;
- reducerea riscurilor de fraudă și de corupție;
- sprijinirea unor obiective de politică mai ample, cum ar fi inovarea, digitalizarea și sustenabilitatea.
- Directiva privind achizițiile publice
- Directiva privind utilitățile publice referitoare la achizițiile publice în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale;
- Directiva privind concesiunile, care creează un cadru juridic adecvat pentru atribuirea concesiunilor ce garantează că toți actorii economici din UE au acces efectiv și nediscriminatoriu la piața UE și oferă o mai mare siguranță în privința dispozițiilor legale aplicabile. Concesiunile sunt contracte atribuite de o autoritate publică uneia sau mai multor întreprinderi pentru lucrări sau servicii (de exemplu, întreținerea și gestionarea autostrăzilor). O societate căreia i s-a atribuit o concesiune este remunerată în principal prin faptul că i se permite să gestioneze și să exploateze lucrările sau serviciile.
- În cadrul „procedurii deschise”, orice întreprindere interesată poate prezenta o ofertă.
- „Procedura de licitație restrânsă” permite doar candidaților invitați să depună oferte.
- „Procedura competitivă cu negociere” permite oricărei întreprinderi să solicite participarea, dar numai cele invitate în urma unei evaluări sunt autorizate să depună oferte.
- „Dialogul competitiv” se referă la situațiile în care autoritățile publice care lansează cererea de ofertă nu își pot defini nevoile; la dialog participă numai candidații invitați. Contractele sunt atribuite pe baza celui mai bun raport preț-calitate.
- Procedura „parteneriatului pentru inovare” se referă la soluții inovatoare care nu se află încă pe piață. Autoritatea colaborează cu una sau mai multe entități care activează în domeniul cercetării și dezvoltării pentru a negocia o soluție nouă în timpul licitației.
- o rezoluție referitoare la noile evoluții în achizițiile publice (18 mai 2010);
- o rezoluție referitoare la accesul egal la piețele din sectorul public din UE și din țările terțe (12 mai 2011);
- o rezoluție referitoare la modernizarea achizițiilor publice (25 octombrie 2011).
Achizițiile publice reprezintă aproximativ 14 % din PIB-ul UE și sunt deosebit de importante în sectoare precum construcțiile, energia și telecomunicațiile. Prin urmare, sunt un motor important al creșterii economice, al creării de locuri de muncă și al inovării în cadrul pieței unice a UE. Deschiderea către concurență a achizițiilor publice în cadrul pieței unice ajută autoritățile publice să asigure un raport calitate-preț mai bun, sprijinind în același timp competitivitatea întreprinderilor din UE și promovând proceduri de atribuire transparente și eficiente.
Primele acte legislative privind achizițiile publice
Comunitatea Europeană a adoptat acte legislative ce urmăreau coordonarea normelor naționale, impunând obligații în ceea ce privește publicarea cererilor de ofertă și criteriile obiective de examinare a ofertelor. Începând cu anii 1960, au fost adoptate mai multe acte juridice privind achizițiile publice, dar ulterior Comunitatea a decis să simplifice și să coordoneze legislația în acest domeniu, adoptând o directivă privind procedurile de atribuire a contractelor de lucrări publice, de achiziții publice și de servicii publice (Directiva 2004/18/CE) și o directivă privind procedurile de achiziții publice în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (Directiva 2004/17/CE). Câțiva ani mai târziu, o directivă a introdus norme specifice pentru achizițiile din domeniul apărării (Directiva 2009/81/CE), urmărind să faciliteze accesul la piețele apărării din alte state membre.
Reforma politicii în materie de achiziții publice
În 2014, Parlamentul și Consiliul au adoptat un nou pachet legislativ privind achizițiile publice, care include trei directive:
În 2012, Comisia a propus un regulament privind politica internațională în domeniul achizițiilor publice. Scopul său a fost de a clarifica normele care reglementează accesul la piața unică a UE în domeniul achizițiilor publice și al procedurilor pentru întreprinderile, bunurile și serviciile din afara UE. Acesta și-a propus, de asemenea, să consolideze poziția UE atunci când negociază accesul întreprinderilor, bunurilor și serviciilor din UE pe piețele achizițiilor publice din țări terțe. Un impas în negocieri a dus la o nouă propunere a Comisiei în 2016. Parlamentul și Consiliul au semnat Instrumentul pentru achiziții publice internaționale (IPI) la 23 iunie 2022. Instrumentul urmărește să promoveze deschiderea globală a piețelor de achiziții publice.
În plus, la 12 iulie 2023, a intrat în vigoare Regulamentul privind subvențiile străine [Regulamentul (UE) 2022/2560], care permite Comisiei să remedieze denaturările și să asigure condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața unică. Aceste noi norme garantează că subvențiile străine pot fi luate în considerare de către Comisie în cadrul procedurilor individuale de achiziții publice, solicitând achizitorilor publici din UE să excludă din procedurile de achiziții publice întreprinderile care au beneficiat de subvenții străine care denaturează concurența.
În aprilie 2012, Comisia a adoptat o strategie pentru achizițiile publice electronice cu scopul de a realiza toate achizițiile publice pe cale electronică până la jumătatea anului 2016. La 16 aprilie 2014, Parlamentul și Consiliul au adoptat Directiva privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice.
La 3 octombrie 2017, Comisia a publicat două comunicări: „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa” și „Încurajarea investițiilor prin intermediul unei evaluări voluntare ex ante a aspectelor referitoare la achiziții pentru proiectele mari de infrastructură”. Pentru a îmbunătăți și mai mult achizițiile publice europene în cadrul pachetului legislativ privind strategia de achiziții publice, Comisia a publicat, de asemenea, o recomandare privind profesionalizarea achizițiilor publice.
În Orientările sale politice pentru următoarea Comisie Europeană 2024-2029, Ursula von der Leyen, candidata de atunci la funcția de președinte al Comisiei, a anunțat o revizuire a directivelor privind achizițiile publice pentru a acorda prioritate produselor europene în achizițiile publice pentru anumite sectoare strategice, a contribui la garantarea valorii adăugate a UE și a securității aprovizionării cu tehnologii, produse și servicii vitale, precum și pentru a moderniza și simplifica normele privind achizițiile publice. La 13 decembrie 2024, Comisia a lansat o evaluare a celor trei directive principale privind achizițiile publice (Directiva privind achizițiile publice, Directiva privind utilitățile publice și Directiva privind concesiunile). Ea a urmărit să evalueze performanța și impactul lor în întreaga Uniune pentru a vedea dacă sunt în continuare adecvate scopului lor, dacă își îndeplinesc obiectivele preconizate cu costuri minime și dacă răspund în mod adecvat dificultăților actuale.
Procedura de achiziții
Procedurile trebuie să respecte principiile dreptului UE, inclusiv libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și de a presta servicii. Principii precum egalitatea de tratament, nediscriminarea și transparența sunt esențiale, iar concurența, confidențialitatea și eficiența trebuie respectate.
A. Tipuri de proceduri
Diferite tipuri de proceduri se aplică cererilor de oferte, pe baza unui sistem de praguri. Directivele definesc metodele de calculare a valorii estimate a fiecărui contract de achiziții publice și procedurile aferente.
În cazuri speciale, contractele pot fi atribuite fără publicare prealabilă.
B. Criterii de atribuire a unui contract
Autoritățile contractante sunt obligate să atribuie contractele de achiziții publice pe baza criteriului „ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic”, introdus în reforma normelor privind achizițiile publice. În loc să țină seama doar de prețul cel mai mic, oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pune accentul pe cel mai bun raport calitate-preț, luând în considerare factorii de calitate, de mediu și sociali, costurile pe ciclul de viață și inovarea.
C. Norme privind publicarea și transparența
Procedurile de achiziții publice trebuie să garanteze transparența necesară în toate etapele procedurii. Acest deziderat este realizat prin publicarea elementelor esențiale ale procedurilor de achiziții publice și a informațiilor privind candidații și ofertanții, precum și prin furnizarea unei documentații suficiente privind toate etapele procedurii.
D. Căi de atac în cazul încălcării contractelor
Directiva privind căile de atac din 2007 asigură un sistem eficace de căi de atac în cazul încălcării normelor privind achizițiile publice. Ea introduce perioada de așteptare, care, în urma unei decizii contractuale, le oferă ofertanților cel puțin 10 zile pentru a reveni asupra deciziei înainte ca autoritățile să semneze contractul. Această perioadă le dă posibilitatea să conteste decizia.
E. Alte aspecte ale achizițiilor publice
Normele introduse în 2014 evidențiază incluziunea socială și simplifică contractele de servicii. Ele vizează reducerea birocrației, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urile) prin intermediul „documentului unic de achiziții european” și încurajarea împărțirii contractelor în loturi. Se acordă prioritate achizițiilor publice electronice, fiind prezentate tehnici specifice de achiziții publice electronice. Directivele recunosc hotărârile Curții de Justiție a UE privind atribuirea contractelor interne și consolidează reglementările împotriva conflictelor de interese și a corupției.
În plus, normele pun accentul pe achizițiile publice verzi, luând în considerare impactul asupra mediului și permițând trimiterile la etichetele ecologice. Achizițiile publice verzi sunt definite în comunicarea Comisiei intitulată „Achiziții publice pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu” ca fiind „un proces prin care autoritățile publice doresc să achiziționeze bunuri, servicii și lucrări cu un impact redus asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață al acestora, în comparație cu bunurile, serviciile și lucrările cu aceeași funcție primară achiziționate altfel decât prin APE”. Comisia a elaborat criterii voluntare privind achizițiile publice verzi (APV) pentru mai multe grupuri de produse și propune criterii și obiective minime obligatorii privind APV în legislația sectorială, cum ar fi Directiva privind vehiculele nepoluante [Directiva (UE) 2019/1161], Regulamentul privind proiectarea ecologică, noul regulament privind produsele pentru construcții și Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.
În urma adoptării Planului de acțiune privind economia circulară din 2020, la 11 martie 2020, Comisia a publicat un document de lucru referitor la criteriile privind achizițiile publice verzi pentru centrele de date, sălile pentru servere și serviciile de cloud, cu scopul de a se asigura că echipamentele și serviciile centrelor de date sunt achiziționate într-un mod ecologic, în conformitate cu obiectivele UE în materie de energie, schimbări climatice și utilizare eficientă a resurselor.
Ca răspuns la pandemia de COVID-19, Comisia a propus programul „UE pentru sănătate”, care urmărește să crească semnificativ bugetul pentru achizițiile publice în domeniul sănătății, inclusiv în ceea ce privește medicamentele, vaccinurile și sistemele de date medicale. Regulamentul de instituire a programului „UE pentru sănătate” pentru perioada 2021-2027 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021. Comisia a oferit noi orientări achizitorilor publici pentru achizițiile rapide de echipamente esențiale, a inițiat cinci achiziții comune de echipamente personale de protecție împreună cu statele membre și a subliniat digitalizarea achizițiilor publice prin intermediul platformelor naționale de achiziții publice electronice, ca parte a strategiei sale mai ample de redresare post-COVID-19.
În ceea ce privește achizițiile publice în domeniul apărării, în octombrie 2023 a fost adoptat Regulamentul EDIRPA, care instituie un instrument pentru consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun. Regulamentul urmărește să crească substanțial cheltuielile pentru apărare, să promoveze investițiile colaborative în proiecte comune, să consolideze achizițiile comune de capabilități de apărare și investițiile în diverse capabilități de misiune, să valorifice sinergiile, să stimuleze inovarea și să consolideze industria europeană de apărare, punând accent pe sprijinirea IMM-urilor.
Rolul Parlamentului European
Parlamentul a jucat un rol central în adoptarea pachetului privind achizițiile publice din 2014. A solicitat în mod constant norme mai simple, o mai mare securitate juridică, un acces mai bun pentru IMM-uri, o utilizare mai largă a instrumentelor digitale și un sprijin mai puternic pentru sustenabilitatea în achizițiile publice.
Înainte de adoptarea pachetului privind achizițiile publice la 15 ianuarie 2014, Parlamentul a adoptat mai multe rezoluții, printre care:
În cadrul eforturilor de a îmbunătăți în continuare achizițiile publice din UE, Parlamentul a adoptat, la 4 octombrie 2018, o rezoluție referitoare la pachetul privind strategia de achiziții publice. Rezoluția, bazată pe o analiză a cadrului juridic al achizițiilor publice din UE, a solicitat o mai bună integrare a tehnologiilor digitale în achizițiile publice din UE, măsuri de facilitare pentru IMM-uri și întreprinderile din economia socială, îmbunătățirea accesului furnizorilor din UE la piețele de achiziții publice din țările terțe, precum și profesionalizarea achizitorilor. În noiembrie 2020, un studiu privind obstacolele juridice naționale din calea normelor privind piața unică a constatat că accesul inegal la achizițiile publice a fost determinat în mare parte de diferențele care există între statele membre în ceea ce privește profesionalismul în domeniul achizițiilor publice.
Conform unui studiu privind achizițiile publice în Uniune, se estimează că activitățile legislative recente ale Parlamentului au generat până la 2,88 miliarde de euro pe an. În același timp, directivele din 2014 privind achizițiile publice au condus la o creștere a valorii totale a contractelor atribuite de la sub 200 de miliarde EUR la circa 525 de miliarde EUR.
În aprilie 2020, într-o notă de informare privind cadrul pentru achiziții publice al UE s-a examinat modul în care acest cadru contribuie la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris și ale Strategiei privind economia circulară. Acest document de cercetare a fost solicitat de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) a Parlamentului și a stat la baza unei rezoluții intitulate „Către o piață unică mai sustenabilă pentru întreprinderi și consumatori”, care a fost adoptată la 25 noiembrie 2020.
La 22 februarie 2021, a fost transmis Comisiei IMCO un studiu privind impactul pandemiei de COVID-19 asupra pieței unice. El a propus abordări politice pentru crizele viitoare, inclusiv fonduri rezervate pentru dezvoltarea de vaccinuri și coordonarea lor la nivelul UE. Studiul a evidențiat că statele membre au înțeles rapid importanța unor eforturi coordonate în ceea ce privește achiziționarea de echipamente medicale și de echipamente individuale de protecție din cauza intensității crizei.
La 1 decembrie 2021, Comisia IMCO a organizat, împreună cu Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a parlamentului, o audiere publică privind achizițiile publice sustenabile. Obiectivul a fost de a vedea modul în care achizițiile publice ar putea sprijini obiectivele Pactului verde european.
Un studiu pentru Comisia IMCO intitulat „The Digital Single Market and the digitalisation of the public sector” (Piața unică digitală și digitalizarea sectorului public), publicat în mai 2022, a explorat potențialul unei platforme GovTech a UE de a moderniza sectorul public.
La 9 septembrie 2025, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la achizițiile publice, invitând Comisia să simplifice cadrul actual, reducând birocrația și sarcinile de reglementare, menținând în același timp standarde sociale și de mediu ridicate și stimulând competitivitatea UE.
La 14 octombrie 2025, Comisia a publicat evaluarea sa cu privire la cele trei directive ale UE privind achizițiile publice. Această evaluare, care acoperă perioada 2016-2024, face parte din pregătirile pentru elaborarea viitorului act legislativ privind achizițiile publice, prevăzut pentru al doilea trimestru al anului 2026, și respectă orientările pentru o mai bună legiferare. Evaluarea a fost discutată de Comisia IMCO în cursul unui schimb de opinii cu Comisia la 11 noiembrie 2025.
Prezenta fișă informativă a fost realizată de Departamentul tematic pentru economie și creștere al Parlamentului European. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați site-ul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor.
Georgios ATHANASIADIS