Această fișă descriptivă explică relațiile UE cu țările din Asia Centrală, o regiune cu o importanță strategică din ce în ce mai mare. Aceasta analizează situația politică, economică și a drepturilor omului în fiecare dintre țările din Asia Centrală și prezintă modul în care UE cooperează cu fiecare țară în parte și cu întreaga regiune. Aceasta descrie, de asemenea, contribuția Parlamentului la acțiunea UE în regiune.

Temei juridic

  • Tratatul privind Uniunea Europeană: Titlul V se referă la acțiunea externă a UE, și anume relațiile sale cu țările din afara UE.
  • Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: Articolele 206 și 207 se referă la comerț, în timp ce articolele 216-219 se referă la acordurile internaționale.
  • Acorduri de parteneriat și cooperare (APC): UE a semnat acorduri cu țările din Asia Centrală pentru a reglementa relațiile sale bilaterale cu acestea:
    • APC consolidat (APCC) cu Kazahstanul, care a intrat pe deplin în vigoare la 1 martie 2020;
    • APC consolidat cu Kârgâzstanul, care a fost semnat în iunie 2024;
    • APC consolidat cu Uzbekistanul, care a fost semnat în octombrie 2025;
    • Acordul comercial interimar cu Turkmenistanul, care a intrat în vigoare în august 2010;
    • APC cu Tadjikistanul, care a intrat în vigoare în 2010 și va fi înlocuit în curând cu un APCC;
    • APC cu Mongolia, care a intrat în vigoare în noiembrie 2017.
    • Țările din Asia Centrală și relațiile UE cu Asia Centrală

      Asia Centrală leagă imensul continent asiatic de Europa. UE recunoaște importanța sa strategică pentru rutele comerciale și energetice, precum și pentru resurse precum gazele, petrolul și mineralele (în special aurul, uraniul și toate tipurile de pământuri rare). În 2019, UE și-a actualizat strategia privind Asia Centrală pentru a se concentra pe reziliență (cuprinzând domenii precum drepturile omului, securitatea frontierelor și mediul), prosperitate (cu un accent puternic pe conectivitate) și cooperarea regională.

      De mulți ani, relațiile dintre țările din Asia Centrală au fost în general mediocre, din cauza litigiilor frontaliere și a celor legate de resurse. Cu toate acestea, situația s-a schimbat rapid ca urmare a schimbării conducerii din Uzbekistan în 2016, deschizând noi posibilități de cooperare regională.

      Summiturile periodice ale liderilor din Asia Centrală reprezintă piatra de temelie a diplomației regionale. Primul summit al liderilor din Asia Centrală privind cooperarea regională a avut loc la Astana în martie 2018, iar cea de a șaptea reuniune consultativă a șefilor de stat din Asia Centrală a avut loc la Tașkent în noiembrie 2025. Energia din surse regenerabile, conectivitatea transporturilor și gestionarea apei rămân domenii importante pentru cooperarea regională. Economia regională se confruntă în prezent cu incertitudini ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, a războiului din Golful Persic, a inflației la nivel mondial și a creșterii prețurilor la materiile prime.

      Amplitudinea relațiilor UE este legată de disponibilitatea fiecărei țări din Asia Centrală de a întreprinde reforme și de a întări democrația, drepturile omului, statul de drept și independența sistemului judiciar. Țările trebuie de asemenea să fie pregătite să își modernizeze și să își diversifice economiile, inclusiv prin sprijinirea sectorului privat și a întreprinderilor mici și mijlocii. Strategia UE pentru Asia Centrală a fost aprobată de Consiliu în iunie 2019. Pentru a aprofunda și mai mult legăturile bilaterale, UE a negociat APCC cu țările din Asia Centrală.

      Toate statele din Asia Centrală au politici externe multidimensionale, urmărind să echilibreze îndeosebi relațiile cu Rusia, cu China, cu UE și cu Statele Unite ale Americii. Relațiile cu Turcia și cu Iranul sunt, de asemenea, importante pentru regiune. Turkmenistanul a fost, în mare măsură, inaccesibil pentru lumea exterioară, iar statutul său de „neutralitate permanentă” este chiar recunoscut de ONU. În urma cuceririi puterii de către talibani în august 2021, situația din Afganistan a devenit nu numai o problemă globală, ci și principala preocupare a guvernelor din Asia Centrală. Întreaga regiune a Asiei Centrale a devenit o zonă crucială pentru limitarea extremismului religios și a rețelelor teroriste, alături de traficul de droguri în interiorul granițelor sale.

      Criza umanitară din Afganistan a determinat mulți refugiați afgani să fugă în Asia Centrală. Aceștia sunt principalii beneficiari ai sprijinului suplimentar din partea UE prin intermediul programelor bilaterale și regionale din cadrul programului indicativ multianual 2021-2027.

      Situația din Afganistan a evidențiat importanța Asiei Centrale pentru securitate și stabilitate. Revoltele din ianuarie 2022 din Kazahstan (care s-au încheiat după ce Organizația Tratatului de Securitate Colectivă a trimis trupe conduse de Rusia) și ciocnirile de la frontieră dintre țări din Asia Centrală demonstrează riscul de instabilitate în această regiune aflată în mod tradițional sub influența Moscovei. Rusia rămâne un furnizor esențial de securitate, cu instalații militare în trei țări din Asia Centrală. De asemenea, Rusia controlează două treimi din importurile de arme din regiune și sprijină guvernele din regiune. Totuși, influența sa în Asia Centrală se diminuează ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia și a concentrării de trupe pe front. Această schimbare a creat oportunități pentru ca țările din Asia Centrală să devină actori regionali mai independenți și a deschis noi căi de parteneriat și cooperare cu UE în domenii precum energia, materiile prime și conectivitatea.

      Primul summit UE-Asia Centrală a avut loc în perioada 3-4 aprilie 2025 la Samarkand, în Uzbekistan. La eveniment au participat președintele Consiliului European, António Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și liderii din Uzbekistan, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Turkmenistan. Într-un peisaj geopolitic mondial și regional în continuă evoluție, liderii UE și ai Asiei Centrale au decis să își transforme relația într-un parteneriat strategic și și-au reafirmat angajamentul de a consolida legăturile comerciale și de a aprofunda cooperarea în domenii precum energia, economia, investițiile, conectivitatea de înaltă calitate, digitalizarea și securitatea (inclusiv răspunsul la amenințările hibride). Ei au discutat, de asemenea, cu privire la acțiunile climatice, drepturile omului și resursele strategice (inclusiv materiile prime esențiale). Aceasta reprezintă o ocazie esențială pentru UE de a-și demonstra interesul geopolitic pentru intensificarea angajamentului bilateral și consolidarea cooperării regionale cu Asia Centrală, pentru a-și reduce dependența de China și Rusia în contextul schimbărilor geopolitice mondiale.

      Conferința internațională UE-Asia Centrală privind conectivitatea (Global Gateway) a avut loc în noiembrie 2022 la Samarkand, Uzbekistan. Importanța unei abordări regionale și a cooperării regionale a fost, de asemenea, subliniată în cadrul reuniunilor ministeriale UE-Asia Centrală.

      Cea de a 20-a reuniune ministerială UE-Asia Centrală a avut loc în martie 2025 la Așgabat, Turkmenistan, reafirmând progresele înregistrate cu privire la Foaia de parcurs comună pentru aprofundarea legăturilor din 2023 și subliniind domeniile și punctele de acțiune pentru întărirea relațiilor prin dialog și cooperare practică. Foaia de parcurs pune accentul pe consolidarea conectivității, îndeosebi prin intermediul comerțului, al investițiilor și al proiectelor de infrastructură, aliniindu-se astfel la strategia de investiții a UE denumită „Global Gateway”.

      În acest context, miniștrii și-au reamintit, de asemenea, de Forumul investitorilor Global Gateway pentru conectivitatea transporturilor UE-Asia Centrală din ianuarie 2024 de la Bruxelles, în cadrul căruia instituțiile financiare europene și internaționale și-au exprimat disponibilitatea de a angaja 10 miliarde EUR pentru a sprijini dezvoltarea coridorului de transport transcaspic, care este conceput ca o rută multimodală competitivă și modernă care leagă Europa de Asia Centrală.

      În 2024, valoarea comerțului cu mărfuri UE-Asia Centrală s-a ridicat la 54,2 miliarde EUR, cu un excedent comercial de 16 miliarde EUR în favoarea Asiei Centrale. Asia Centrală aprovizionează UE în principal cu materii prime precum țițeiul, gazele naturale, metalele și bumbacul. În schimb, UE exportă în principal utilaje, echipamente de transport și bunuri fabricate, care reprezintă împreună mai mult de jumătate din totalul exporturilor sale către regiune.

      Influența Chinei în comerț și investiții este în creștere ca urmare a inițiativei „O centură, un drum”. Ca răspuns, UE și-a intensificat angajamentul și investițiile în regiune prin intermediul strategiei „Global Gateway”. De exemplu, în cadrul summitului UE-Asia Centrală din aprilie 2025, UE a anunțat un pachet de investiții în valoare de 12 miliarde EUR menit să îmbunătățească rutele comerciale, fondurile urmând să fie furnizate prin intermediul Global Gateway. Luând în considerare asistența acordată de statele membre individuale, UE a devenit cel mai mare donator din Asia Centrală, alocând peste 550 de milioane EUR programului indicativ multianual regional pentru Asia Centrală pentru perioada 2021-2027.

      Activitățile Parlamentului European în Asia Centrală sunt desfășurate în principal de Comisia pentru afaceri externe și de Subcomisia sa pentru drepturile omului, de Comisia pentru comerț internațional, de Comisia pentru securitate și apărare și de Delegația pentru relațiile cu Asia Centrală, precum și prin intermediul comisiilor parlamentare de cooperare, printre alte organisme. Parlamentul European supraveghează punerea în aplicare a acordurilor încheiate cu țările din Asia Centrală și își concentrează atenția asupra chestiunilor legate de drepturile omului, asupra situației politice, cooperării economice și dezvoltării și proceselor electorale. Acesta continuă să evidențieze importanța respectării drepturilor omului, a bunei guvernări și a dezvoltării sociale, subliniind rolul diplomației parlamentare și sprijinind ferm democrația și statul de drept.

      În urma invadării Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 și a deciziei UE de a impune o serie de pachete de sancțiuni Rusiei, unele țări din Asia Centrală, îndeosebi Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan, au devenit centre potențiale pentru eludarea sancțiunilor, situație denunțată în mai multe rezoluții ale Parlamentului European.

      În ianuarie 2024, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la Strategia UE privind Asia Centrală, actualizând abordarea sa cuprinzătoare cu privire la regiune și salutând planurile pentru primul summit UE-Asia Centrală, care a avut loc în aprilie 2025. Rezoluția aprobă, de asemenea, Foaia de parcurs comună pentru aprofundarea relațiilor dintre UE și Asia Centrală din octombrie 2023, care servește drept model strategic pentru promovarea dialogului și a cooperării.

      În urma începerii negocierilor pentru facilitarea vizelor UE pentru cetățenii kazahi în decembrie 2025, președintele Delegației pentru relațiile cu Asia Centrală a emis o declarație de susținere a deschiderii unor negocieri similare cu toate țările din Asia Centrală.

      Primul Forum parlamentar central Asia-UE a avut loc în perioada 30-31 martie 2026 la Samarkand, Uzbekistan, marcând o îmbunătățire importantă a relațiilor parlamentare prin adăugarea, la reuniunile bilaterale existente, a unui nou format în care parlamentarii pot discuta provocările regionale și politicile comune.

      Kazahstan

      Parlamentul a aprobat APCC cu Kazahstanul în decembrie 2017, subliniind importanța principiului „mai mult pentru mai mult” pentru a stimula reformele politice și socioeconomice. APCC UE-Kazahstan a intrat în vigoare în martie 2020, când Kazahstanul a ratificat Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. În domeniul drepturilor omului, Kazahstanul a semnat, în septembrie 2020, cel de Al doilea protocol opțional la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care vizează abolirea pedepsei cu moartea, și, în cele din urmă, a abolit pedeapsa cu moartea în decembrie 2021.

      Fostul președinte Nursultan Nazarbaiev a demisionat în martie 2019, după trei decenii la putere, dar în calitate de „Lider suprem” și de „Părinte al națiunii”, el a păstrat o influență semnificativă, precum și prerogative oficiale până în 2022. O creștere bruscă a prețurilor gazelor naturale lichefiate în ianuarie 2022 a condus la proteste, în urma cărora violența a fost provocată de persoane armate necunoscute, bine instruite și organizate. Ca răspuns, Președintele Kassim-Jomart Tokaiev a declarat starea de urgență. La solicitarea președintelui Tokaiev, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, o alianță militară condusă de Rusia, a acceptat să trimită soldați („forțe de menținere a păcii”) din Rusia, Belarus, Tadjikistan, Armenia și Kârgâzstan în Kazahstan.

      Președintele Tokaiev a preluat funcția de președinte al Consiliului de Securitate, care fusese deținută de Nazarbaiev până la acel moment, și a numit un nou prim-ministru, în timp ce membri-cheie ai familiei Nazarbaiev și-au pierdut pozițiile de influență. În septembrie 2022, parlamentul Kazahstanului a redenumit capitala națiunii, de la Nur-Sultan la Astana, cel mai recent pas pentru a îndepărta țara de Nazarbaiev.

      În iunie 2022, Kazahstanul a organizat un referendum constituțional care a introdus modificări instituționale substanțiale, inclusiv prin restrângerea puterii președintelui și întărirea rolului parlamentului. În martie 2023, Kazahstanul a organizat alegeri parlamentare anticipate, punând în aplicare un sistem electoral mixt, cu 70 % din mandate alocate în mod proporțional, iar 30 % cu majoritate de voturi. În urma alegerilor, partidul Amanat a obținut o majoritate de 53,9 % din voturi, obținând 64 din 98 de mandate în camera inferioară. În martie 2026, Kazahstanul a aprobat o nouă constituție prin referendum.

      În ultimul deceniu, PIB-ul Kazahstanului a crescut în mod constant, cu excepția anului 2020, un an marcat de pandemia de COVID-19. Economia Kazahstanului a înregistrat rezultate bune în 2025, creșterea PIB-ului real ajungând la 6,5 %, determinată de cererea internă, de cheltuielile cu infrastructura și de creșterea producției de petrol. Pentru 2026, se preconiza o creștere de 4,4 % până la izbucnirea războiului în Golful Persic.

      Cu toate acestea, persistă incertitudini, în special în ceea ce privește producția de petrol și condițiile economice globale. Țara continuă să depună eforturi în vederea atingerii obiectivului său pe termen lung de a fi inclusă în cele mai dezvoltate 30 de țări din lume până în 2050, astfel cum se subliniază în strategia Kazahstanului pentru 2050. Kazahstanul continuă să urmărească liberalizarea și să depună eforturi în vederea adaptării la o economie cu orientare socială. Bugetul țării pentru perioada 2025-2027 menține o puternică concentrare socială, cu investiții semnificative în educație, sănătate și programe sociale. Guvernul și-a intensificat lupta împotriva corupției.

      UE este principalul partener comercial al Kazahstanului și cel mai mare investitor străin. În 2024, exporturile Kazahstanului către UE s-au ridicat la 33,5 miliarde EUR, în timp ce importurile Kazahstanului din UE au ajuns la 11,5 miliarde EUR. În general, volumul comerțului cu mărfuri a crescut cu 6 % față de 2023.

      Cea de a 21-a reuniune a Consiliului de cooperare UE-Kazahstan a avut loc în octombrie 2024 și a fost axată pe consolidarea legăturilor de transport, în special a coridorului de transport transcaspic. Ambele părți au recunoscut progresele înregistrate în ceea ce privește Acordul orizontal privind aviația și parteneriatul lor privind materiile prime esențiale. La cea de a 22-a reuniune a Consiliului de cooperare UE-Kazahstan, desfășurată la Bruxelles în decembrie 2025, UE a salutat contribuțiile Kazahstanului la securitatea energetică și angajamentul său de a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2060, precum și participarea sa la Angajamentul mondial referitor la metan. Cele două părți au discutat, de asemenea, despre viitoarele acorduri de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie.

      Parlamentul European nu a trimis o delegație de observare a alegerilor în Kazahstan din 2005, din cauza nerespectării de către această țară a recomandărilor privind libertățile fundamentale, imparțialitatea administrației electorale și eligibilitatea. Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR) a trimis observatori electorali acolo, și anume o misiune de observare electorală pentru a observa alegerile parlamentare anticipate din Kazahstan din martie 2023.

      Parlamentul Europeana a scos în evidență necesitatea de a garanta libertățile fundamentale, de a pune capăt detenției arbitrare a activiștilor pentru drepturile omului și a membrilor mișcărilor politice de opoziție și de a asigura drepturile persoanelor LGBTIQA+ și siguranța kazahilor și a altor grupuri etnice minoritare. În plus, Parlamentul a solicitat posibile sancțiuni individuale împotriva oficialilor care sunt direct responsabili de încălcări ale drepturilor omului.

      Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la protestele și violențele din Kazahstan din ianuarie 2022, reiterându-și îngrijorarea cu privire la încălcările drepturilor omului în urma izbucnirii protestelor în țară, inclusiv utilizarea pe scară largă a torturii și nerespectarea democrației.

      Comisia parlamentară de cooperare UE-Kazahstan este responsabilă de gestionarea relațiilor dintre Parlamentul European și Parlamentul Kazahstanului. Activitatea sa se axează pe consolidarea relațiilor politice și economice, pe combaterea eludării și a sustragerii de la sancțiuni, pe dezvoltarea coridorului transcaspic de transport și pe întărirea colaborării în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, Parlamentul European evidențiind importanța diversității politice și a libertății mass-mediei în Kazahstan și colaborând cu apărătorii drepturilor omului și cu activiștii pentru drepturile omului. Cea de a 22-a reuniune a Comisiei parlamentare de cooperare UE-Kazahstan a avut loc la Bruxelles în noiembrie 2025 și a abordat cooperarea bilaterală mai amplă, inclusiv comerțul și investițiile, rolul Kazahstanului în conectivitate, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, drepturile omului și schimbările climatice.

      Kârgâzstan

      APC UE-Kârgâzstan, în vigoare din 1999, urmează să fie înlocuit cu APCC, care a fost semnat în iunie 2024, dar nu a fost încă ratificat. APCC cuprinde o gamă largă de domenii, inclusiv dialogul politic, comerțul și investițiile, dezvoltarea sustenabilă, cercetarea și inovarea, educația, mediul și schimbările climatice, precum și statul de drept, drepturile omului și societatea civilă. De asemenea, permite cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate, inclusiv prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor și stabilitatea regională.

      UE este unul dintre principalii susținători ai dezvoltării sustenabile și ai reformelor din Kârgâzstan. Programul său indicativ multianual pentru Kârgâzstan pentru perioada 2021-2027 răspunde strategiei naționale de dezvoltare a Kârgâzstanului până în 2040, care stabilește o foaie de parcurs pe termen lung menită să permită Kârgâzstanului să devină o țară puternică, autosuficientă și prosperă.

      Actualul parteneriat UE-Kârgâzstan se axează pe reziliența la schimbările climatice, pe infrastructura energetică și pe sprijinirea tinerilor. Printre inițiativele-cheie se numără programul kârgâz pentru resurse de apă reziliente, care combină un împrumut de 42 de milioane EUR din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu un grant din partea UE în valoare de 15 milioane EUR pentru îmbunătățirea gestionării apei. UE a adoptat, de asemenea, o inițiativă în valoare de 5 milioane EUR, care pune accentul pe tineri, egalitatea de gen și drepturile omului. În plus, UE continuă să ofere anual peste 300 de burse studenților kârgâzi, toate în conformitate cu strategia UE „Global Gateway” pentru dezvoltare durabilă.

      Începând din 2016, Kârgâzstanul a beneficiat de acces fără taxe vamale și contingente pe piața UE pentru două treimi din produsele sale în cadrul sistemului generalizat de preferințe tarifare Plus (SGP+). În 2024, valoarea comerțului dintre UE și Kârgâzstan s-a ridicat la 2,8 miliarde EUR.

      OSCE/ODIHR observă regulat alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale din Kârgâzstan. În octombrie 2020, în Kârgâzstan, au avut loc alegeri parlamentare care au fost anulate în urma protestelor de masă împotriva neregulilor și a cumpărării voturilor. Președintele Sooronbai Jeenbekov a demisionat în octombrie 2020, iar în ianuarie 2021 s-au organizat alegeri prezidențiale, în urma cărora Sadir Japarov a preluat funcția în calitate de al șaselea președinte al Kârgâzstanului. UE a constatat o prezență scăzută la vot, lipsa unor condiții de concurență echitabile pentru candidați, încălcări ale procedurilor de campanie și un abuz de resurse administrative.

      Alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2025 au consolidat și mai mult puterea președintelui Japarov. Prezența la vot a fost scăzută, de 36,9 %, și niciun candidat al opoziției nu a câștigat un loc. În ianuarie 2027 sunt programate alegeri prezidențiale. În februarie 2026, Curtea Constituțională a Kârgâzstanului a confirmat că nu vor fi alegeri prezidențiale anticipate și că actualul mandat prezidențial trebuie să meargă până la capăt.

      În conflictul frontalier ce continuă între Kârgâzstan și Tadjikistan au fost ucise și rănite sute de persoane și au fost strămutate mii de persoane. În martie 2025, Kârgâzstanul și Tadjikistanul au semnat un acord final privind delimitarea și demarcarea frontierei lor comune. Parlamentul European a salutat această etapă importantă, întrucât acordul va întări reziliența și stabilitatea Asiei Centrale.

      Kârgâzstanul este un partener esențial al diplomației parlamentare europene, cu contacte periodice și discuții deschise cu privire la situația drepturilor omului în această țară, poziția sa privind Rusia și războiul împotriva Ucrainei. În iulie 2023, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la libertatea de exprimare în Kârgâzstan, ca răspuns la controversata lege kârgâză privind mass-media și organizațiile neguvernamentale. Aceasta a fost una dintre principalele probleme abordate în cadrul dialogului interparlamentar atunci când Delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Asia Centrală a vizitat Kârgâzstanul în decembrie 2023 pentru cea de a 16-a reuniune a Comisiei parlamentare de cooperare UE-Kârgâzstan. De atunci, dialogul a continuat, cel mai recent în cadrul celei de a 18-a reuniuni a Comisiei parlamentare de cooperare UE-Kârgâzstan, care a avut loc la Bișkek și Oș în februarie 2026 și s-a axat pe ratificarea APCC, procesele democratice, drepturile omului, libertatea mass-mediei, riscurile de eludare a sancțiunilor și criza climatică.

      Cel de al 14-lea dialog UE-Kârgâzstan privind drepturile omului a avut loc în noiembrie 2024 și a fost prima reuniune de acest gen de la semnarea APCC în iunie 2024. UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la proiectul de lege restrictiv kârgâz din aprilie 2024 privind agenții străini, după modelul legislației ruse, și a subliniat potențialul de nemulțumire publică. UE a abordat, de asemenea, tema libertății de exprimare, a libertății presei, a libertății de întrunire și a libertății de asociere și a evidențiat restrângerea spațiului societății civile, subliniind rolul vital pe care îl joacă organizațiile societății civile și mass-media independentă în asigurarea stabilității unei societăți democratice. În octombrie 2025, președintele Japarov a inițiat elaborarea unei propuneri de reinstituire a pedepsei cu moartea pentru cele mai grave infracțiuni împotriva copiilor și femeilor. Indicele mondial privind femeile, pacea și securitatea 2023/24 clasifică Kârgâzstanul ca fiind țara cea mai periculoasă pentru femei din Asia Centrală.

      Parlamentul European este profund îngrijorat de situația drepturilor omului din Kârgâzstan. O anchetă privind decesul în detenție al apărătorului drepturilor omului Azimjon Askarov în iulie 2020 a fost închisă și apoi redeschisă, dar încă nu s-au stabilit responsabilitățile.

      Rezoluția Parlamentului European din decembrie 2024 referitoare la situația drepturilor omului în Kârgâzstan a exprimat preocupări cu privire la arestarea lui Temirlan Sultanbekov, liderul Partidului Social Democrat din Kârgâzstan, împreună cu alți activiști pro-democrație, punând sub semnul întrebării legitimitatea detențiilor acestora înainte de alegerile municipale din noiembrie 2024. Rezoluția a criticat declinul practicilor democratice și al drepturilor omului în Kârgâzstan, inclusiv închiderea mass-mediei independente și dizolvarea partidelor de opoziție.

      Parlamentul European insistă că angajamentele privind drepturile omului trebuie respectate ca parte a parteneriatului UE-Kârgâzstan, inclusiv APCC și SGP+.

      Uzbekistan

      În aprilie 2021, Uzbekistanul a devenit a noua țară beneficiară a regimului SPG+ al UE. Prin urmare, exporturile din Uzbekistan sunt scutite de taxe vamale pentru două treimi din liniile de produse care fac obiectul SGP+. Instrumentul reprezintă un impuls pentru exporturile țării și pentru capacitatea acesteia de a atrage investiții străine. Se preconizează că, la rândul său, Uzbekistanul va pune în aplicare 27 de convenții internaționale fundamentale privind buna guvernare, drepturile omului și drepturile lucrătorilor, precum și protecția mediului și a climei. Regimul SGP+ a fost prelungit până la 31 decembrie 2027.

      În octombrie 2025 a fost semnat APCC între UE și Uzbekistan, conceput ca un cadru nou, modern și ambițios pentru consolidarea parteneriatului dintre UE și Uzbekistan. Cea de a 18-a reuniune a Consiliului de cooperare UE-Uzbekistan s-a desfășurat în octombrie 2025, la Luxemburg. Cele două părți au avut un schimb de opinii cu privire la dezvoltarea în continuare a cooperării financiare, tehnice, comerciale, economice și de investiții, concentrându-se asupra măsurilor de liberalizare și simplificare a procedurilor comerciale, utilizând beneficiile SGP+. Ambele părți au subliniat eforturile de stimulare a proiectelor privind eficiența energetică și energia verde, precum și cooperarea pentru extinderea transportului, inclusiv a coridorului de transport transcaspic. În octombrie 2025, UE și Uzbekistanul au anunțat încheierea negocierilor lor bilaterale privind accesul pe piață al serviciilor și bunurilor, subliniind sprijinul politic al UE pentru aderarea Uzbekistanului la Organizația Mondială a Comerțului.

      În 2024, Uzbekistanul a importat mărfuri în valoare de 3 959 de milioane EUR din UE, în timp ce exporturile sale către UE s-au ridicat la 845 de milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 8,2 % față de 2023. Statutul SGP+ a contribuit la această creștere, exporturile Uzbekistanului către UE crescând substanțial începând din 2021.

      Programul indicativ multianual al UE pentru perioada 2021-2027 pentru Uzbekistan a alocat 76 de milioane EUR pentru perioada 2021-2024 și încă 43 de milioane EUR pentru noi inițiative bilaterale pentru perioada 2025-2027, punând accentul pe consolidarea guvernării democratice, promovarea transformării digitale, promovarea creșterii economice sustenabile și favorabile includerii și încurajarea dezvoltării unui sector agroalimentar inteligent și ecologic.

      De la preluarea funcției de către președintele Șavkat Mirziioiev în 2016, în Uzbekistan au avut loc schimbări democratice ample și rapide. Acestea sunt evoluții pozitive, care includ mai multe reforme ambițioase și schimbări interne, cum ar fi eliberarea mai multor prizonieri politici.

      În februarie 2021, președintele Mirziioiev a semnat o lege care programa alegerile prezidențiale pentru octombrie 2021. OSCE/ODIHR și-a reiterat recomandările privind finanțarea partidelor politice, accelerarea numărării voturilor și reducerea resurselor statului folosite pentru campaniile electorale. În iulie 2023 au avut loc alte alegeri prezidențiale anticipate, iar președintele Mirziioiev a fost reales cu 87,1 % din voturi. El continuă cu reformele ambițioase planificate în cadrul Strategiei de dezvoltare 2022-2026, care vizează realizarea unei schimbări reale în țară în ceea ce privește dezvoltarea socioeconomică; o administrație eficientă; un sistem judiciar mai independent; și asigurarea respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

      Uzbekistanul s-a întâlnit cu talibanii pentru a discuta despre chestiuni comerciale și interacțiuni economice, asigurarea securității frontierelor și cooperarea în domeniul energiei, transporturilor și mărfurilor cu destinații internaționale, precum și despre proiectul feroviar care leagă orașul de frontieră uzbec Termez de orașul pakistanez Peșawar, trecând prin Mazar-i-Sharif și Kabul în Afganistan.

      Relațiile dintre Uzbekistan și Rusia s-au întărit sub conducerea președintelui Mirziioiev. Uzbekistanul s-a abținut de la a vota pentru a condamna invadarea Ucrainei de către Rusia în cadrul Adunării Generale a ONU, adoptând oficial o poziție „neutră”. Rusia și Uzbekistanul au o cooperare tehnico-militară ce cuprinde achizițiile comune de arme, cercetarea și eforturile de modernizare. În plus, în calitate de partener comercial major, Rusia colaborează cu Uzbekistanul în industria petrolului și a gazelor. În ianuarie 2025, Rusia și Uzbekistanul au oficializat un parteneriat strategic militar, împreună cu inițiative strategice mai ample care se extind până în 2030.

      În ianuarie 2024, președintele chinez Xi Jinping a avut convorbiri cu președintele Mirziioiev. Ei au anunțat că China și Uzbekistanul au decis să dezvolte un parteneriat strategic cuprinzător pentru o nouă eră.

      Parlamentul European a fost invitat să observe alegerile legislative din Uzbekistan pentru prima dată în decembrie 2019, dar a refuzat pe motiv că alegerile nu au fost nici libere, nici corecte, indicând că toți candidații proveneau din partide pro-regim. Prin urmare, alegerile au fost monitorizate doar de OSCE/ODIHR.

      Parlamentul European a acceptat totuși invitația de a monitoriza alegerile prezidențiale din octombrie 2021, chiar dacă cei cinci candidați înregistrați de Comisia Electorală Centrală ar fi fost proguvernamentali.

      Cea de a 19-a reuniune a Comisiei parlamentare de cooperare UE-Uzbekistan a avut loc la 26 februarie 2026 la Bruxelles. Participanții au trecut în revistă parteneriatul lor și au discutat despre domeniile de cooperare viitoare.

      Turkmenistan

      Relațiile oficiale UE-Turkmenistan au început în 1997, iar cele două părți au semnat un APC în 1998. Toate statele membre ale UE și Turkmenistanul au ratificat APC, dar acesta trebuie ratificat de Parlamentul European înainte de a putea intra în vigoare. Parlamentul a refuzat să aprobe ratificarea APC UE-Turkmenistan, din cauza îngrijorării sale profunde cu privire la criteriile de referință pe termen scurt pentru progresul Turkmenistanului în domeniul drepturilor omului și al libertăților fundamentale. Prin urmare, relațiile bilaterale UE-Turkmenistan sunt în prezent reglementate de Acordul comercial interimar din 2010. În martie 2024, Turkmenistanul și UE au semnat la Bruxelles un protocol la APC, care a marcat un pas crucial către consolidarea parteneriatului lor și a pregătit terenul pentru o cooperare consolidată.

      Turkmenistanul a luat măsuri pentru a se deschide și a crea mai mult spațiu pentru organizațiile societății civile. Cu toate acestea, țara rămâne sub conducerea autoritară a președintelui Serdar Berdimuhamedov. Evoluțiile recente arată că dezvoltarea democratică nu a înregistrat progrese și situația drepturilor omului nu s-a îmbunătățit în mod deosebit. În 2021, Turkmenistanul a introdus unele reforme constituționale, inclusiv crearea unei camere superioare, însă rolul parlamentului turkmen este încă limitat.

      Pe lângă cadrele regionale UE-Asia Centrală, UE și Turkmenistanul mențin dialoguri bilaterale anuale: Comitetul mixt UE-Turkmenistan și Dialogul UE-Turkmenistan privind drepturile omului. Cea de a 24-a reuniune a Comitetului mixt UE-Turkmenistan a avut loc în noiembrie 2025 la Așgabat pentru a dezvolta în continuare parteneriatul și cooperarea, îndeosebi în domeniile comerțului, conectivității, energiei și mediului. UE a reafirmat că statul de drept și respectarea drepturilor omului sunt aspecte esențiale ale relației UE-Turkmenistan. Cel de al 17-lea dialog anual UE-Turkmenistan privind drepturile omului a avut loc în iunie 2025. Discuțiile s-au axat pe măsurile concrete luate de Turkmenistan pentru a îmbunătăți situația drepturilor omului în țară, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi umane au fost încălcate și a îmbunătăți condițiile din centrele de detenție și închisori și situația în ce privește violența de gen.

      În 2014, Turkmenistanul și Turcia au convenit să transporte gaze prin gazoductul transanatolian, care transportă în prezent gaze de pe câmpul Șah Deniz din Azerbaidjan. În plus, în 2021, societatea Trans Caspian Resources și-a prezentat propunerea privind interconexiunea transcaspică, o conductă mai mică destinată să transporte între 10 și 12 miliarde de metri cubi de gaz anual. În urma invadării Ucrainei de către Rusia în 2022, UE a căutat surse alternative de energie, inclusiv gaze din Turkmenistan. Ambele părți negociază un acord, Turkmenistanul vizând diversificarea exporturilor, iar UE căutând noi surse de aprovizionare.

      Parlamentul European și-a exprimat în mod constant preocuparea față de bilanțul negativ al Turkmenistanului în ceea ce privește drepturile omului și, în consecință, a blocat până acum intrarea în vigoare a APC. Parlamentul nu a fost invitat niciodată să observe alegerile în Turkmenistan.

      În februarie 2025, Delegația Parlamentului pentru relațiile cu Asia Centrală s-a deplasat în Turkmenistan pentru cel de al 8-lea dialog interparlamentar UE-Turkmenistan. Discuțiile s-au axat pe rezoluțiile Adunării Generale a ONU referitoare la Turkmenistan, drepturile omului, reformele privind egalitatea de gen și la domeniile de cooperare bilaterală. Ambele părți au subliniat poziția neutră a Turkmenistanului în ceea ce privește securitatea regională și rolul său strategic în domeniul energiei și al transporturilor. Acestea și-au reiterat angajamentul față de conservarea mediului, reformele juridice și colaborarea parlamentară. Delegația a colaborat, de asemenea, cu organizațiile societății civile turkmene pentru a aborda drepturile omului, progresul social și consolidarea relațiilor dintre guvern și societatea civilă.

      Tadjikistan

      Angajamentul UE față de Tadjikistan s-a dezvoltat în mod semnificativ. APC UE-Tadjikistan a fost semnat în octombrie 2004 și a intrat în vigoare în ianuarie 2010. Parlamentul European și-a dat acordul pentru încheierea APC în 2009, însă a solicitat progrese în domeniul drepturilor omului, al combaterii corupției, al sănătății și al educației. APC a contribuit la consolidarea cooperării bilaterale și a sporit vizibilitatea UE în Tadjikistan, stabilind o platformă pentru dialogul politic și vizând promovarea relațiilor comerciale și economice bilaterale. Acesta include, de asemenea, articole privind cooperarea în materie de migrație și combaterea spălării banilor, a drogurilor și a terorismului.

      Ca un pas înainte în relațiile lor, în 2023, UE și Tadjikistanul au deschis oficial negocieri privind un APCC, încheindu-le în 2024. APCC a fost parafat în iulie 2025, deschizând calea pentru semnarea și ratificarea oficială de către ambele părți.

      UE și-a demonstrat angajamentul de a sprijini dezvoltarea sustenabilă a Tadjikistanului prin inițiative axate pe domenii-cheie precum dezvoltarea umană, economia verde și digitală favorabilă includerii, gestionarea apei, schimbările climatice, energia și conectivitatea transporturilor, prin intermediul programului indicativ multianual 2021-2027 pentru Tadjikistan.

      Tadjikistanul este un partener important al UE și are un interes puternic să adere la sistemul comercial preferențial SGP+, dar se confruntă în prezent cu mai multe provocări, cum ar fi impactul sancțiunilor internaționale și returnarea multor migranți tadjici din Rusia în urma invadării Ucrainei de către Rusia, precum și situația critică a drepturilor omului. În urma preluării puterii de către talibani în Afganistan, Tadjikistanul găzduiește mii de refugiați afgani. Țara s-a angajat să lupte împotriva răspândirii extremismului și a radicalismului în Asia Centrală.

      Cea de a 11-a reuniune a Consiliului de cooperare UE-Tadjikistan s-a desfășurat în noiembrie 2025, la Bruxelles. UE încurajează Tadjikistanul să își îmbunătățească bilanțul în privința libertăților fundamentale și a respectării drepturilor omului. Cel de al 15-lea dialog UE-Tadjikistan privind drepturile omului a avut loc în noiembrie 2024.

      În 2024, exporturile Tadjikistanului către UE au crescut cu 67 %, ajungând la 291 de milioane EUR, în timp ce importurile sale din UE au totalizat 275 de milioane EUR. Angajamentul UE în Tadjikistan se extinde dincolo de legăturile economice, incluzând domenii precum educația, formarea profesională și sprijinul pentru societatea civilă.

      La alegerile parlamentare organizate în Tadjikistan în martie 2025, Partidul Democrat Popular aflat la guvernare a obținut 49 din cele 63 de locuri. Acestea au fost primele alegeri din ultimii 25 de ani fără observatori occidentali independenți, deoarece misiunea OSCE/ODIHR a fost anulată din cauză că autoritățile tadjice nu au acordat garanții de acreditare. Deși alte cinci partide au participat la alegeri, grupurile de opoziție care s-au opus cel mai mult regimului au fost excluse.

      Parlamentul European este foarte critic cu privire la deteriorarea drepturilor omului în Tadjikistan, la numărul crescut de rețineri și arestări ale activiștilor pentru drepturile omului, ale opozanților politici și ale membrilor familiilor acestora, precum și la restricțiile grave impuse presei independente.

      Parlamentul European și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la ciocnirile de la frontiera dintre Kârgâzstan și Tadjikistan și a salutat acordul de încetare a focului la care s-a ajuns în aprilie 2021. Cu toate acestea, în septembrie 2022, violențele s-au intensificat între polițiștii de frontieră în mai multe locuri. În februarie 2024, Kârgâzstanul și Tadjikistanul au ajuns la o înțelegere pentru a pune capăt deceniilor de dispute acerbe, punându-se de acord asupra delimitării a 90 % din teritoriul contestat anterior. Parlamentul European a salutat această cooperare transfrontalieră și delimitarea frontierelor Kârgâzstan-Tadjikistan, confirmate în timpul unei reuniuni a liderilor kârgâzi, tadjici și uzbeci din ianuarie 2025.

      În iulie 2022, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la deteriorarea situației din provincia autonomă Gorno-Badahșan, iar în ianuarie 2024 și-a reiterat îngrijorarea cu privire la înrăutățirea situației drepturilor omului în țară într-o rezoluție referitoare la represiunea statului împotriva mass-mediei independente din Tadjikistan.

      Cea de a 12-a reuniune a Comisiei parlamentare de cooperare UE-Tadjikistan s-a desfășurat la Dușanbe în septembrie 2025, abordând aspecte precum poziția neutră a Tadjikistanului în ce privește războiul Rusiei în Ucraina, cooperarea economică și comercială, impactul schimbărilor climatice în Asia Centrală și situația drepturilor omului în Tadjikistan.

      Parlamentul European își intensifică monitorizarea privind deteriorarea drepturilor omului în această țară. Înregistrarea de progrese în acest sens este esențială pentru consolidarea în continuare a relațiilor bilaterale dintre Tadjikistan și UE.

      Mongolia

      Deși Mongolia nu face obiectul strategiei UE privind Asia Centrală, țara este clasificată de Parlamentul European ca făcând parte din regiune în cadrul delegațiilor sale permanente. De asemenea, Mongolia are în comun multe aspecte culturale, istorice și economice cu fostele republici sovietice din Asia Centrală.

      În ultimele trei decenii, Mongolia s-a distins ca o „oază a democrației” cu o creștere economică solidă, deși evoluțiile din 2019 au generat preocupări legate de eroziunea democratică. În 2017, Parlamentul a aprobat APC UE-Mongolia.

      Politica mongolă este marcată în prezent de întărirea Partidului Popular din Mongolia, care deține o largă majoritate în parlamentul Mongoliei și controlul președinției. Alegerile parlamentare din iunie 2024 din Mongolia au adus o reformă constituțională, prin care numărul de mandate în parlament a fost majorat la 126 și s-a reintrodus un sistem electoral mixt. Partidul Popular din Mongolia a câștigat o majoritate mai mică decât cea pe care o deținea anterior, iar ponderea femeilor reprezentate a crescut de la 17,3 % la 25,4 %. Printre aspectele-cheie ale alegerilor s-au numărat corupția, economia, șomajul și inflația.

      Cea de a 23-a reuniune a Comitetului mixt UE-Mongolia a avut loc la Ulan Bator în aprilie 2025 și a căutat să reafirme parteneriatul bazat pe valori comune, cum ar fi democrația, drepturile omului, statul de drept și respectarea principiilor Cartei ONU. Comitetul s-a concentrat pe întărirea colaborării în domeniul energiei din surse regenerabile și al tranziției ecologice, precum și pe creșterea cifrei de afaceri a schimburilor comerciale prin creșterea exporturilor în cadrul sistemului GSP + al UE, valorificând astfel mai bine acest regim preferențial. De asemenea, cele două părți au avut un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare efectivă a măsurilor prezentate în foaia de parcurs a Memorandumului de înțelegere privind parteneriatul în domeniul forestier. Cele două părți au discutat despre progresele înregistrate prin punerea în aplicare a programului indicativ multianual pentru Mongolia 2021-2027.

      Afirmațiile Parlamentului European cu privire la Mongolia au fost legate în principal de aspectele economice, abordând, totodată, nevoile de dezvoltare și nevoile umanitare ale statului legate de condițiile meteorologice extreme. O delegație a Parlamentului European a observat alegerile parlamentare din 2016 din Mongolia, precum și cele prezidențiale din 2017 din această țară, observând că în țară se dezvoltă o democrație solidă. Pandemia de COVID-19 a împiedicat Parlamentul să observe alegerile parlamentare din iunie 2020 și alegerile prezidențiale din iunie 2021, dar o delegație a Parlamentului a fost în măsură să observe alegerile parlamentare din 2024, observând că s-au înregistrat progrese, dar că se mai pot aduce îmbunătățiri.

      Cea de a 17-a reuniune interparlamentară UE-Mongolia, desfășurată în martie 2025 la Bruxelles, s-a axat pe relațiile bilaterale, chestiuni regionale geostrategice, drepturile omului, schimbările climatice, conectivitate și contacte interpersonale.

       

      Jorge SOUTULLO SANCHEZ / Niccolò RINALDI