Regiunea Pacificului
Această fișă informativă explică relațiile, parteneriatele și acordurile Uniunii cu 17 țări și trei țări și teritorii de peste mări din regiunea Pacificului asociate Uniunii. Ea prezintă în detaliu parteneriatele dintre Uniune și Australia, Uniune și Noua Zeelandă, precum și dintre Uniune și cele 15 țări desemnate de Uniune ca țări insulare din Pacific. Fișa abordează, de asemenea, participarea Parlamentului European la elaborarea Acordului din Samoa și cooperarea sa interparlamentară cu țările din regiunea Pacificului.
Temei juridic
- Tratatul privind Uniunea Europeană: Titlul V (Acțiunea externă a Uniunii);
- Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: Titlurile I-III și V (politica comercială comună; cooperarea pentru dezvoltare și ajutorul umanitar; acordurile internaționale);
- Acordul-cadru UE-Australia;
- Acordul de parteneriat privind relațiile și cooperarea UE-Noua Zeelandă (APRC);
- Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele sale membre pe de o parte, și membrii Organizației Statelor din Africa, Zona Caraibilor și Pacific (OSACP), pe de altă parte (Acordul din Samoa).
- Fiji, Papua-Noua Guinee, Insulele Solomon și Timorul de Est, care, împreună, constituie 90 % din suprafața și populația regiunii;
- 11 țări din Pacific care, împreună cu Insulele Solomon, au fost desemnate de ONU ca state insulare mici în curs de dezvoltare din Pacific: Insulele Cook; Kiribati; Micronezia; Naoero; Niue; Palau; Insulele Marshall; Samoa; Tonga; Tuvalu și Vanuatu.
- rezoluția referitoare la viitorul relațiilor ACP-UE după 2020 (4 octombrie 2016);
- rezoluția referitoare la viitoarele negocieri pentru un nou acord de parteneriat între Uniunea Europeană și grupul de țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific (14 iunie 2018);
- rezoluția referitoare la negocierile în curs pentru un nou acord de parteneriat între Uniunea Europeană și grupul de țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific (28 noiembrie 2019).
Uniunea Europeană și regiunea Pacificului
Uniunea Europeană și regiunea Pacificului se bucură de o relație cu o istorie îndelungată, de valori comune și de legături economice și comerciale puternice. Uniunea a dezvoltat parteneriate în regiune cu Australia, Noua Zeelandă, cele 15 țări insulare din Pacific și cele trei țări și teritorii de peste mări asociate Uniunii.
Uniunea Europeană, Australia și Noua Zeelandă sunt parteneri care împărtășesc aceeași viziune, având valori și interese comune. Uniunea Europeană a cultivat relații strânse în sectorul guvernamental și în cel privat cu ambele țări într-o gamă largă de domenii, cum ar fi schimbările climatice și reducerea riscurilor de dezastre, comerțul mondial bazat pe reguli, securitatea și dezvoltarea, cercetarea tehnologică și drepturile omului.
Relația Uniunii Europene cu insulele din Pacific s-a bazat în mod tradițional pe cooperarea pentru dezvoltare în contextul parteneriatului dintre Uniune și membrii OSACP. În ultimii ani, această relație s-a extins și la alte sectoare, cum ar fi mediul, buna guvernanță, energia, schimbările climatice, pescuitul și drepturile omului.
A. Australia și Noua Zeelandă
1. Australia
Uniunea și Australia întrețin un parteneriat de lungă durată, care datează din anii 1960. Relația actuală se bazează pe Acordul-cadru UE-Australia din 2017, axat pe dialogul politic, aspecte legate de securitate, cooperarea internațională, economie și comerț, justiție, cultură și educație, energie și mediu. Acest acord a intrat în vigoare în octombrie 2022.
Australia este un partener comercial important pentru UE. În 2022, Uniunea era al treilea partener bilateral al Australiei ca importanță în comerțul cu bunuri, reprezentând un cuantum total de 56,4 miliarde EUR. Australia este al 18-lea partener comercial al Uniunii ca mărime, iar principalele categorii de produse exportate de Uniune sunt utilajele și produsele chimice. Principalele exporturi către UE ale Australiei sunt minereurile, materiile prime și obiectele fabricate.
Din 2018, sunt în curs negocieri între Uniune și Australia privind un acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ALS) care să le faciliteze schimburile comerciale. Cea de a cincisprezecea rundă de negocieri a avut loc în aprilie 2023 la Bruxelles, dar părțile nu au reușit să ajungă la un acord, în special cu privire la produsele agricole. La 31 august 2023, contactele privind liberul schimb au fost reluate cu o teleconferință între ministrul comerțului din Australia, Don Farrell, și comisarul UE pentru comerț, Valdis Dombrovskis.
În noiembrie 2022 a avut loc o reuniune între liderii Australiei și ai Uniunii și s-a axat pe războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pe perspectivele strategice în schimbare din regiunea indo-pacifică, pe promovarea democrației, a statului de drept, a drepturilor omului și a ordinii multilaterale bazate pe norme, pe schimbările climatice, pe mediu și biodiversitate, pe realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, pe drepturile omului și ale lucrătorilor, pe energie, pe transformarea digitală și pe alte aspecte de interes comun.
În 2024, Uniunea și-a confirmat cooperarea politică și economică la nivel înalt cu Australia și cu Noua Zeelandă. Uniunea se reunește periodic cu fiecare țară la nivel ministerial și parlamentar pentru a discuta cu privire la preocupările în materie de securitate și acțiunile comune în domeniul combaterii schimbărilor climatice și al cooperării economice și comerciale. Cu toate acestea, a fost nevoie de timp pentru a relua negocierile privind acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător dintre UE-Australia. La 1 aprilie 2024, Kadri Simson, comisarul european pentru energie, s-a întâlnit cu Chris Bowen, ministrul australian al schimbărilor climatice și al energiei, și cu Madeleine King, ministra resurselor și a Australiei de Nord, la Sydney. La 8 aprilie 2024, comisarul Simson s-a întâlnit din nou cu ministra King la Canberra, iar la 28 mai 2024 miniștrii din UE și Australia (Madeleine King și Don Farrell) au semnat un memorandum de înțelegere privind materialele strategice. Cooperarea parlamentară directă a fost reluată la scurt timp după alegerile europene din iunie 2024. Ulterior, la 2 decembrie 2024, la Bruxelles a avut loc cea de-a 43-a reuniune interparlamentară UE–Australia, urmată de cea de-a 44-a reuniune interparlamentară desfășurată la Canberra la 27 octombrie 2025.
În martie 2026, Uniunea și Australia au încheiat negocierile privind acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător. Acordul va elimina peste 99 % din taxele vamale aplicate exporturilor Uniunii către Australia, ceea ce va permite exportatorilor din Uniune să economisească până la 1 miliard de euro de taxe vamale pe an. Se estimează că exporturile anuale ale Uniunii Europene vor crește cu 33 % în următorul deceniu, ceea ce ar putea duce la o majorare a PIB-ului cu aproximativ 4 miliarde EUR până în 2030. Acordul va îmbunătăți și accesul Uniunii la mineralele brute critice. Se vor garanta, de asemenea, indicațiile geografice (IG) pentru mărfurile din Uniune, ceea ce va proteja 396 de produse alcoolice, agricole și alimentare. Cu toate acestea, Australia a obținut o anumită flexibilitate privind unele indicații geografice, cu o perioadă de eliminare treptată.
ALS protejează piețele agricole sensibile ale Uniunii, aceasta rezervându-și dreptul de a impune măsuri de salvgardare pentru a preveni suprasaturarea. Investițiile Australiei și ale Uniunii în favoarea sustenabilității constituie, de asemenea, un element esențial al ALS. Acesta cuprinde angajamentul obligatoriu de a respecta obiectivele climatice ale Acordului de la Paris și de a conserva biodiversitatea, pescuitul și silvicultura sustenabile. În plus, ALS va liberaliza comerțul și investițiile în bunuri și servicii care atenuează schimbările climatice, eliminând taxele vamale pentru energia din surse regenerabile și produsele eficiente din punct de vedere energetic.
În paralel cu ALS, Australia și Uniunea au lansat, de asemenea, în mod oficial negocieri pentru ca Australia să se alăture programului Orizont Europa, programul emblematic al Uniunii de finanțare pentru excelență științifică și inovare în valoare de 93,5 miliarde EUR. Acest lucru va consolida cooperarea în materie de cercetare și educație dintre Australia și Uniune. Australia participă deja activ în cadrul programului, dat fiind că cercetătorii și organizațiile australiene contribuie la peste 200 de proiecte Orizont Europa privind mineralele prime critice, inovarea digitală, sănătatea și energia curată. Asocierea deplină la programul Orizont Europa ar permite cercetării australiene să aibă acces la oportunități de finanțare din partea Uniunii.
2. Noua Zeelandă
Relațiile dintre UE și Noua Zeelandă sunt în prezent reglementate de Acordul de parteneriat privind relațiile și cooperarea UE-Noua Zeelandă (APRC), care a fost semnat în octombrie 2016 și a intrat în vigoare în iulie 2022. Acest acord facilitează implicarea bilaterală prin întărirea dialogului politic și îmbunătățirea cooperării în chestiuni economice și comerciale și într-o gamă largă de alte domenii, de la inovare, educație și cultură la migrație, combaterea terorismului, lupta împotriva criminalității organizate și a criminalității informatice și cooperarea judiciară.
Prima reuniune a comitetului mixt în urma intrării în vigoare a APRC a avut loc în februarie 2023, iar a doua la 27 mai 2024 la Bruxelles. Reuniunile s-au axat pe aspecte legate de politica externă, în special în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și al extinderii Chinei, securitate, comerț, cercetare și inovare, dezvoltare durabilă, drepturile omului și justiție. Liderii au salutat încheierea negocierilor pentru Acordul de liber schimb dintre Uniune și Noua Zeelandă, asocierea Noii Zeelande la programul de cercetare Orizont Europa și semnarea unui acord privind schimbul de date cu caracter personal.
Uniunea și Noua Zeelandă cooperează îndeaproape în domeniul politicii comerciale, la nivel bilateral și în cadrul OMC, ca sistem comercial bazat pe norme. În 2024, Uniunea a fost al patrulea partener comercial al Noii Zeelande ca mărime, reprezentând 6,6 % din totalul exporturilor Noii Zeelande și 12,5 % din importurile sale. Noua Zeelandă și Uniunea au convenit să își aprofundeze cooperarea privind schimbările climatice, inclusiv printr-un dialog la nivel înalt privind clima și agricultura, în cadrul dialogului strategic al UE privind agricultura. Relațiile parlamentare bilaterale continuă să se dezvolte, iar aceste angajamente comune au fost, de asemenea, discutate în cadrul celei de a 28-a reuniuni interparlamentare UE-Noua Zeelandă, care a avut loc la 17 octombrie 2024 la Bruxelles, și în cadrul celei de a 29-a reuniuni interparlamentare UE-Noua Zeelandă, care a avut loc în perioada 21-23 iulie 2025 la Wellington.
B. Țările insulare din Pacific
Cele 15 țări insulare din Pacific cu care Uniunea are un parteneriat sunt:
Cele 15 țări insulare din Pacific au o suprafață combinată de 528 000 km² și fac parte din OSACP. Relațiile UE cu țările insulare din Pacific se concentrează pe cooperarea pentru dezvoltare, guvernanța oceanelor și schimbările climatice.
Strategia UE cu privire la țările insulare din Pacific este prezentată în comunicarea comună din 2012 intitulată „Către un parteneriat reînnoit pentru dezvoltare UE-Pacific” și a fost actualizată prin Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică în 2021. La momentul respectiv, strategia s-a bazat pe cadrul Acordului de la Cotonou cu țările OSACP. În noiembrie 2023, Uniunea și OSACP au semnat oficial un nou acord de parteneriat – Acordul din Samoa. Aspectele-cheie ale noului acord cuprind cooperarea în materie de comerț și investiții, dezvoltarea și regionalizarea. Acesta acoperă un număr mare de domenii, cum ar fi dezvoltarea și creșterea durabile, drepturile omului, pacea și securitatea, cu scopul de a promova integrarea regională. Aplicarea cu titlu provizoriu a acordului a început la 1 ianuarie 2024. Acordul servește drept nou cadru juridic și reglementează relațiile politice, economice și de cooperare dintre Uniune și membri OSACP pentru o perioadă de 20 de ani.
C. Țările și teritoriile de peste mări asociate Uniunii
Există treisprezece țări și teritorii de peste mări (TTPM) asociate Uniunii, situate în diferite părți ale lumii. Acestea nu sunt națiuni independente, ci depind, în grade diferite, de trei state membre ale Uniunii cu care mențin legături speciale: Danemarca, Franța și Țările de Jos. Trei țări și teritorii de peste mări asociate Uniunii, având legături cu Franța, sunt situate în regiunea Pacificului: Noua Caledonie, Polinezia Franceză și Wallis și Futuna.
D. Acordul din Samoa
Acordul din Samoa este construit pe o bază comună, care stabilește valorile și principiile ce unesc cele două părți. În plus, acesta introduce trei protocoale regionale specifice pentru Africa, zona Caraibilor și Pacific, cu scopul de a promova integrarea regională. Protocoalele regionale permit crearea unor structuri autonome pentru a urmări în mod independent relațiile dintre Uniune și cele trei regiuni implicate (a se vedea 5.6.6). Acordul stabilește, de asemenea, o dimensiune parlamentară puternică, cu o Adunare Parlamentară Paritară OSACP-UE care îndeplinește un rol consultativ clar. În plus, pentru a reflecta dimensiunea regională puternică a noului acord, acesta include, de asemenea, trei adunări parlamentare regionale, care urmează să funcționeze în mod autonom și să dețină și un rol consultativ clar.
Poziția Parlamentului European cu privire la elaborarea Acordului din Samoa a fost exprimată în trei rezoluții:
În aceste rezoluții, Parlamentul European a salutat arhitectura generală a cooperării dintre OSACP și Uniune și a reafirmat importanța dimensiunii parlamentare a parteneriatului. Uniunea Europeană este al cincilea partener comercial ca mărime al regiunii Pacificului din cadrul OACPS, valoarea schimburilor comerciale ridicându-se la 3,8 miliarde EUR în 2024. Acordul de parteneriat economic UE-Pacific a fost ratificat de Parlamentul European în ianuarie 2011 și de Papua-Noua Guinee în mai 2011. Guvernul din Fiji a început să aplice acordul în iulie 2014. Samoa a aderat la acord și a început să îl aplice în decembrie 2018. Insulele Solomon au aderat, de asemenea, la acord și au început să îl aplice în mai 2020. Aderarea statelor Tonga, Niue și Tuvalu la APE a fost aprobată de Parlamentul European în decembrie 2024.
Uniunea este al treilea principal donator de asistență pentru dezvoltare acordată țărilor OSACP după Australia și Japonia. Asistența pentru dezvoltare acordată de Uniune regiunii Pacificului pentru perioada 2021-2027 se ridică la aproximativ 750 de milioane EUR (inclusiv asistența acordată TTPM din regiunea Pacificului).
Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (Europa globală) a intrat în vigoare în 2021 și a devenit principalul instrument de finanțare pentru cooperare și dezvoltare al UE cu țările partenere în cadrul bugetului pe termen lung al Uniunii pentru perioada 2021-2027. Acesta a integrat, printre alte instrumente, Fondul european de dezvoltare (FED), care, anterior, nu făcea parte din bugetul UE. Integrarea FED în bugetul Uniunii crește competențele de control ale Parlamentului European și contribuie la consolidarea legitimității publice și a vizibilității politice a asistenței externe a Uniunii în ansamblu.
Țările insulare din Pacific se confruntă cu provocări majore legate de dezvoltare și de schimbările climatice. În ceea ce privește schimbările climatice, UE și statele insulare mici în curs de dezvoltare din Pacific au sprijinit încheierea acordului de la Paris cu ocazia celei de a 21-a Conferințe a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP 21) din 2015. Cea de a 23-a sesiune (COP 23) care a avut loc la Bonn, Germania, în perioada 6-17 noiembrie 2017, a fost prezidată de către Fiji.
Forumul insulelor din Pacific (PIF), un grup politic de 18 state, este un interlocutor al UE în ceea ce privește finanțarea dezvoltării și negocierile comerciale. Grupul cuprinde: Australia, Insulele Cook, Micronezia, Fiji, Kiribati, Nauru, Noua Zeelandă, Niue, Palau, Papua-Noua Guinee, Insulele Marshall, Samoa, Insulele Solomon, Tonga, Tuvalu, Vanuatu, Noua Caledonie și Polinezia Franceză.
Adunarea Interparlamentară a Pacificului a fost creată odată cu semnarea Declarației de la Natadola în august 2025. Aceasta este o asociație regională a parlamentelor și adunărilor legislative din insulele din Pacific, care promovează contactele interparlamentare și dialogul, cooperarea și schimburile de experiență și de cunoștințe între membrii săi. Sediul Adunării Interparlamentare a Pacificului se află în Tahiti, unde va avea loc prima adunare generală în septembrie 2026.
Rolul Parlamentului European
Relațiile Parlamentului European cu parlamentul din Australia și parlamentul din Noua Zeelandă datează din 1979, când a fost înființată Delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Australia și Noua Zeelandă (DANZ). De atunci, DANZ a participat la reuniuni interparlamentare periodice cu parlamentele din Australia și din Noua Zeelandă pentru a promova relațiile cu cele două țări și a discuta aspecte de interes comun, cum ar fi agricultura, energia, mediul și schimbările climatice, dezvoltarea și cooperarea economică, știința și tehnologia, comerțul, promovarea securității mondiale și regionale în regiunea Asia-Pacific, combaterea terorismului și drepturile omului. Cea de a 42-a reuniune interparlamentară UE-Australia a avut loc în decembrie 2022 la Bruxelles, Cea de a 27-a reuniune interparlamentară UE-Noua Zeelandă a avut loc în februarie 2023 la Wellington și Christchurch.
Parlamentul este reprezentat în relațiile sale cu celelalte țări din Pacific de către Delegația Parlamentului European la Adunarea Parlamentară Pacific-UE alcătuită dintr-un număr egal de reprezentanți ai UE și ai țărilor din regiunea Pacificului. Principala sarcină a delegației este de a pregăti reuniunile Adunării Parlamentare Pacific-UE, de a evalua și monitoriza activitățile Parlamentului European, de a organiza reuniuni cu personalități de rang înalt din țările din regiunea Pacificului și de a discuta chestiuni de actualitate legate de punerea în aplicare a Acordului din Samoa. Prima sesiune a Adunării Parlamentare Paritare OSACP-UE (inclusiv cu participarea reprezentanților din Africa și zona Caraibilor) a avut loc la Luanda, Angola, la 21 februarie 2024, cu tema „Un nou început în relațiile OSACP-UE: către un parteneriat orientat spre oameni”. În marja acestei reuniuni, a avut loc reuniunea constitutivă a Adunării Parlamentare Pacific-UE.
Această fișă informativă este pregătită de secretariatele Parlamentului European ale delegațiilor pentru relațiile cu Insulele din Pacific, Australia și Noua Zeelandă. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați site-urile Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară Pacific-UE și Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Australia și Noua Zeelandă.
Jonas KRAFT / Niccolò RINALDI