Politica energetică: principii generale

Provocările cu care se confruntă UE în domeniul energiei includ aspecte cum ar fi creșterea dependenței de importuri, diversificarea limitată, prețuri ridicate și volatile la energie, creșterea cererii mondiale de energie, riscurile de securitate din țările producătoare și pe cele de tranzit, amenințările crescânde pe care le reprezintă schimbările climatice, decarbonizarea, progresul lent spre eficiența energetică, provocările care decurg din ponderea tot mai mare a energiei regenerabile, precum și nevoia de o mai mare transparență și de o mai bună integrare și interconectare pe piețele de energie. Politica energetică a UE are în centrul său un ansamblu de măsuri variate, care au menirea de a realiza o piață energetică integrată și de a asigura securitatea aprovizionării cu energie și durabilitatea sectorului energetic.

Temei juridic

Articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Dispoziții specifice:

• siguranța aprovizionării: articolul 122 din TFUE;
• rețelele energetice: articolele 170-172 din TFUE;
• cărbunele: Protocolul 37 clarifică consecințele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului în 2002;
• energia nucleară: Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Tratatul Euratom) servește drept temei juridic pentru majoritatea acțiunilor europene în domeniul energiei nucleare.

Alte dispoziții legate de politica energetică:

• Piața internă a energiei: articolul 114 din TFUE);
• Politica externă energetică: articolele 216-218 din TFUE.

Obiective

În conformitate cu uniunea energetică (2015), politica energetică a UE are următoarele cinci obiective principale:

• Diversificarea surselor de energie ale Europei, asigurând securitatea energetică prin solidaritate și cooperare între țările UE;
• Asigurarea funcționării unei piețe interne a energiei pe deplin integrate, care să permită libera circulație a energiei prin UE printr-o infrastructură adecvată și fără bariere tehnice sau de reglementare;
• Îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea dependenței de importurile de energie, reducerea emisiilor și stimularea creării de locuri de muncă și a creșterii economice;
• Decarbonizarea economiei și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în conformitate cu Acordul de la Paris;
• Promovarea cercetării în domeniul tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon și al energiei curate și acordarea de prioritate cercetării și inovării pentru a impulsiona tranziția energetică și a îmbunătăți competitivitatea.

În temeiul articolului 194 din TFUE, unele aspecte ale politicii energetice fac obiectul unei competențe partajate, indicând astfel un pas către o politică energetică comună. Cu toate acestea, fiecare stat membru își menține dreptul de a stabili condițiile de exploatare a propriilor resurse energetice, de a alege între diferitele surse de energie și de a stabili structura generală a aprovizionării sale cu energie (articolul 194 alineatul (2)).

Realizări

A. Cadrul politic general

Actuala agendă politică este determinată de preocupările legate de securitatea energetică și de alinierea obiectivelor UE în materie de energie și climă, astfel cum s-a propus în iulie 2021 în pachetul „Pregătiți pentru 55”, inclusiv:

• o reducere cu cel puțin 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990 până în 2030;
• o reducere la zero a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2050.

Obiectivele energetice actuale pentru 2030, convenite în octombrie 2014 și revizuite în decembrie 2018, sunt:

• creșterea cu 32 % a ponderii energiilor regenerabile în consumul de energie;
• îmbunătățirea cu 32,5 % a eficienței energetice;
• interconectarea a cel puțin 15 % din sistemele de energie electrică ale UE.

Noile obiective energetice propuse de UE pentru 2030, convenite în mod informal în martie 2023, includ:

• o creștere a ponderii energiilor regenerabile în consumul de energie la 42,5 %, cu obiectivul de a atinge 45 %;
• o reducere de 11,7 % a consumului de energie primară și finală din UE, în comparație cu previziunile din 2020 pentru 2030, echivalentă cu 40,5 % și, respectiv, 38 % în comparație cu estimările din 2007.

Actuala politică energetică: europeană este bazată pe Strategia privind uniunea energetică (COM/2015/80) publicată în februarie 2015, cu scopul de a edifica o uniune energetică care să ofere gospodăriilor și întreprinderilor din UE o aprovizionare cu energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri accesibile.

Actualul cadru european de reglementare în domeniul energiei constă în mai multe acte, care cuprind guvernanța și interconectivitatea energiei electrice [Regulamentul (UE) 2018/1999], organizarea pieței energiei electrice [Directiva (UE) 2019/944 și Regulamentul (UE) 2019/943], pregătirea pentru riscuri [Regulamentul (UE) 2019/941], eficiența energetică (Directiva (UE) 2018/2002), performanța energetică a clădirilor (Directiva (UE) 2018/844), energia din surse regenerabile (Directiva (UE) 2018/2001), organizarea pieței gazelor naturale [Directiva 2009/73/CE și Regulamentul (CE) nr. 715/2009], impozitarea produselor energetice (Directiva 2003/96/CE), infrastructurile energetice transeuropene [Regulamentul (UE) 2022/869], cooperarea autorităților de reglementare în domeniul energiei [Regulamentul (UE) 2019/942] și modificări după retragerea Regatului Unit din UE (Decizia (UE) 2019/504). În temeiul regulamentului, statele membre ale UE trebuie să stabilească planuri energetice și climatice naționale integrate (PECN) pe 10 ani pentru perioada 2021-2030, să prezinte o dată la doi ani un raport privind progresele înregistrate și să elaboreze strategii naționale coerente pe termen lung pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris.

În 2021, pachetul amplu al UE „Pregătiți pentru 55” a vizat inițial alinierea tuturor obiectivelor în materie de climă și energie. Acest pachet amplu a constat într-o revizuire a tuturor actelor UE existente privind clima și energia, inclusiv a Directivei privind energia din surse regenerabile (COM/2021/557), a Directivei privind eficiența energetică (COM/2021/558), a Directivei privind impozitarea energiei (COM/2021/563), a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (COM/2021/0802), a Directivei privind gazele naturale (COM/2021/0803) și a Regulamentului (COM/2021/0804). Revizuirea a creat noi piețe ale gazelor decarbonizate, cum ar fi hidrogenul, și a inclus noi propuneri de reglementare în domeniul transporturilor, cum ar fi Regulamentul privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (COM/2021/0559), inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației (COM/2021/0561) și inițiativa FuelEU în domeniul maritim (COM/2021/0562).

În februarie 2022, invadarea Ucrainei de către Rusia a modificat calendarul revizuirii cadrului energetic. Utilizarea exporturilor rusești de gaze și petrol ca pe o armă și perturbările pieței energiei care au urmat au provocat o reacție rapidă a Uniunii Europene. Sprijinită de Declarația de la Versailles a tuturor liderilor UE din 10 și 11 martie 2022, Comisia Europeană a publicat următoarea serie de acte menite să mărească securitatea aprovizionării cu energie a UE:

• o nouă comunicare REPowerEU (8 martie 2022);
• opțiuni de atenuare a impactului prețurilor ridicate ale energiei prin achiziții comune de gaze și obligații minime de stocare a gazelor (23 martie 2023);
• o platformă a UE de achiziționare de energie pentru a asigura aprovizionarea cu gaz, gaz natural lichefiat (GNL) și hidrogen (aprilie 2022);
• planul REPowerEU de a pune capăt dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia și de opțiuni suplimentare pe termen scurt pe piețele gazelor și energiei electrice (18 mai 2022);
• un plan european de reducere a cererii de gaze și o propunere de regulament (20 iulie 2022).

Parlamentul a reacționat la examinarea întregului pachet energetic al UE demonstrându-și sprijinul deplin și accelerând procesul legislativ. La 27 iunie 2022, Parlamentul și Consiliul au adoptat în timp record noi norme privind nivelurile minime de depozitare a gazelor [Regulamentul (UE) 2022/1032]. La 5 august 2022, Consiliul a adoptat un obiectiv voluntar de un an pentru statele membre de a-și reduce consumul de gaze naturale cu 15 % [Regulamentul (UE) 2022/1369]. În martie 2023, Comisia a propus prelungirea acestei legislații de urgență pentru încă 12 luni.

În a doua jumătate a anului 2022 și, în mod esențial, înainte de iarnă, Comisia a propus toate actele legislative noi ca regulamente urgente ale Consiliului, excluzând de facto Parlamentul European din procesul legislativ. În perioada septembrie-decembrie 2022, Consiliul a adoptat regulamente privind măsurile de reducere a cererii de energie electrică, un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică infra-marginală, o contribuție de solidaritate temporară pentru profiturile excedentare ale activităților bazate pe combustibili fosili, o accelerare a utilizării energiei din surse regenerabile și un mecanism de suspendare a tranzacțiilor cu gaze naturale în cazul unor prețuri extrem de ridicate la gaze.

La 14 martie 2023, Comisia a propus o reformă a organizării pieței energiei electrice, revenind la procedura colegislativă ordinară.

B. Finalizarea pieței interne a energiei

O piață internă a energiei pe deplin integrată și care funcționează în mod adecvat asigură prețuri accesibile la energie, transmite semnalele de preț necesare pentru investițiile în energia ecologică, asigură aprovizionarea cu energie și deschide calea cea mai puțin costisitoare către neutralitatea climatică.

Legislația privind piața internă a energiei a fost introdusă pentru prima dată în cel de al treilea pachet privind energia (2009-2014) și cuprinde cinci domenii: modele de separare; autoritățile naționale de reglementare independente; cooperarea; Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și piețe cu amănuntul echitabile. Pentru a îmbunătăți cooperarea transfrontalieră, pachetul a creat rețelele europene ale operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E) și rețelele europene ale operatorilor de sisteme de transport de gaze (ENTSO-G). Pachetul a inclus, printre altele, Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie și politica privind rețelele transeuropene de energie (TEN-E), pe baza Regulamentului (UE) nr. 347/2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene.

Al patrulea pachet privind energia (2015-2020), intitulat „Energie curată pentru toți europenii”, axat pe organizarea pieței energiei electrice (Directiva privind energia electrică, Regulamentul privind energia electrică, Regulamentul privind pregătirea pentru riscuri, Regulamentul ACER). Acesta a introdus noi norme privind energia electrică privind stocarea energiei, stimulente pentru consumatori menite să contribuie la o mai bună funcționare a pieței interne a energiei, planuri naționale privind energia și clima (PNEC) pe 10 ani pentru perioada 2021-30 și un rol consolidat pentru ACER. În ultimii săi ani, a abordat, de asemenea, Brexitul.

Al cincilea pachet privind energia, intitulat „Pregătiți pentru 55”, a fost publicat în două părți, la 14 iulie și la 15 decembrie 2021, și în prezent este în faza de aprobare finală. Acesta aliniază obiectivele în materie de energie la noul obiectiv ambițios european în materie de climă de a reduce emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și de a deveni neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 și se axează în principal pe energia din surse regenerabile, eficiența energetică, impozitarea energiei, clădiri, transportul aerian și maritim, clădiri, piețele gazelor și hidrogenului.

Invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022 a produs perturbări majore ale pieței, forțând UE să își modifice cadrul de reglementare în domeniul energiei. Printre toate măsurile luate care afectează piața, în 2022, Comisia a propus următoarele:

• opțiuni de atenuare a prețurilor ridicate la energie;
• crearea unei platforme pentru achizițiile comune de gaze;
• noi norme și obligații privind stocarea gazelor;
• relaxarea măsurilor de asigurare a lichidității pentru actorii de pe piața energiei;
• măsuri de reducere a cererii de energie electrică și gaze;
• măsuri de solidaritate între statele membre în domeniul gazelor naturale;
• noi valori de referință ale prețurilor pentru GNL;
• măsuri de redistribuire către consumatorii finali a excedentului de venituri din sectorul energetic;
• un plafon al prețurilor de siguranță.

În perioada septembrie-decembrie 2022, Consiliul a stabilit trei măsuri temporare excepționale de piață:

1. un obiectiv global voluntar de reducere cu 10 % a consumului brut de energie electrică și un obiectiv obligatoriu de reducere cu 5 % a consumului de energie electrică în orele de vârf;
2. un plafon al veniturilor pieței la 180 EUR/MWh pentru producătorii de energie electrică care utilizează surse regenerabile de energie, energie nucleară și lignit;
3. o taxă de solidaritate temporară obligatorie pentru sectorul combustibililor fosili.

În martie 2023, reforma pieței energiei electrice a vizat accelerarea adoptării surselor regenerabile de energie și eliminarea treptată a gazelor, reducând dependența facturilor consumatorilor de prețurile volatile ale combustibililor fosili (a se vedea fișa 2.1.9 privind piața internă a energiei).

C. Eficiența energetică

Piatra de temelie a politicii UE în materie de eficiență energetică este Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică (DEE), revizuită în 2018, ce stabilește un set de măsuri obligatorii pentru a ajuta UE să își atingă obiectivul de 32,5 % în materie de eficiență energetică până în 2030, măsurat în raport cu previziunile de referință din 2007. Directiva a introdus, de asemenea, obiective privind economiile de energie și multe politici în materie de eficiență energetică, inclusiv privind renovările vizând creșterea eficienței energetice și certificatele energetice obligatorii pentru clădiri, standarde minime de eficiență energetică pentru o serie de produse, etichete de eficiență energetică și contoare inteligente, și a extins drepturile consumatorilor.

Propunerea Comisiei din iulie 2021 de revizuire a Directivei privind eficiența energetică (COM/2021/558) a inclus obiective mai ridicate în materie de eficiență energetică pentru consumul primar (39 %) și final (36 %) de energie al UE până în 2030, stabilind o limită de 1 023 și de 787 de milioane de tone echivalent petrol (Mtep) pentru consumul primar și cel final de energie, comparativ cu 1 128 și, respectiv, 846 Mtep în temeiul DEE din 2018. Aceste noi obiective ar deveni obligatorii la nivelul UE și ar fi consolidate printr-un sistem de evaluare comparativă pentru ca statele membre să își stabilească contribuțiile naționale orientative la acest obiectiv obligatoriu al UE. Propunerea Comisiei aproape ar dubla obligațiile anuale privind economiile de energie (+ 1,5 %) pe care se preconizează că statele membre le vor îndeplini în perioada 2024-2030 (comparativ cu + 0,8 % în temeiul DEE din 2018).

Propunerea Comisiei din mai 2022 a revizuit obiectivele UE în materie de eficiență energetică și scenariul de referință (COM/2022/222) pentru a elimina treptat importurile de combustibili fosili din Rusia. Aflată în prezent în curs de negociere, propunerea include o serie de obiective de reducere cu 40-42 % și cu 36-40 % pentru consumul primar și final de energie al UE. La 10 martie 2023, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un obiectiv global al UE în materie de eficiență energetică de 11,7 % pentru 2030, comparativ cu previziunile de referință pentru 2020, și cu privire la o obligație anuală privind economiile de energie de 1,49 % din consumul final de energie în medie, în perioada 2024-2030, ajungând la 1,9 % până la sfârșitul anului 2030.

DEE și revizuirea din 2018 a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (Directiva 2010/31/UE) definesc politica energetică pentru clădirile din UE, al cărei scop este de a concretiza un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat până în 2050, de a crea un mediu stabil pentru investiții și de a capacita consumatorii în alegerile lor energetice. Legislația actuală stabilește foi de parcurs cu etape orientative pentru 2030, 2040 și 2050 și strategii pe termen lung pentru statele membre în vederea sprijinirii renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale.

Strategia privind valurile de renovări (COM/2020/0662) și revizuirea din iulie 2021 a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (COM/2021/802) propun creșterea ratei de renovare pentru clădirile cu cele mai slabe performanțe din fiecare țară, înlocuirea strategiilor de renovare pe termen lung cu planuri naționale de renovare a clădirilor și introducerea unor standarde minime de eficiență la nivelul UE. La 14 martie 2023, Parlamentul European și-a definit poziția în primă lectură referitoare la necesitatea ca clădirile rezidențiale să atingă cel puțin clasa de performanță energetică E până în 2030 și D până în 2033 (față de F și E în temeiul propunerii Comisiei).

Politica de eficiență energetică pentru produsele consumatoare de energie este definită de Directiva 2009/125/CE a UE privind proiectarea ecologică și de Regulamentul (UE) 2017/1369 privind cadrul de etichetare energetică, care stabilesc cerințe în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică pentru grupele de produse. În martie 2021, eticheta energetică a UE pentru produse a eliminat categoriile A+, A++ și A+++ și a revenit la o scară mai simplă A-G (a se vedea fișa informativă 2.4.8 privind eficiența energetică).

D. Energia din surse regenerabile

Energia solară, energia eoliană, energia oceanică și hidroelectrică, biomasa și biocombustibilii sunt toate surse regenerabile de energie. Piețele energiei nu pot asigura singure nivelul dorit de energie din surse regenerabile în UE, ceea ce înseamnă că ar putea să fie nevoie de mecanisme naționale de sprijin și de mecanisme de finanțare din partea UE. Principiile politicii UE în domeniul energiei regenerabile includ diversificarea aprovizionării cu energie, dezvoltarea resurselor energetice locale pentru a asigura securitatea aprovizionării și reducerea dependenței energetice externe. În ceea ce privește sursele regenerabile de energie, Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile, revizuită în mod substanțial în 2018, a stabilit o pondere minimă de 32 % a surselor regenerabile de energie în consumul final de energie al UE până în 2030. Un rol special îl joacă hidrogenul, care este un vector energetic decarbonizat.

Propunerea Comisiei din iulie 2021 de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile (COM/2021/557) crește obiectivul UE privind energia din surse regenerabile la 40 % până în 2030. În mai 2022, în conformitate cu planul REPowerEU (COM/2022/230), Comisia a majorat obiectivul privind energia din surse regenerabile la 45 % până în 2030 și a scurtat și simplificat procesele de autorizare.

Strategia privind energia solară (COM/2022/0221) din mai 2022, publicată ca parte a planului REPowerEU, vizează dublarea capacității fotovoltaice solare până în 2025 prin instalarea a 320 GW până în 2025 și a 600 GW până în 2030, aducând capacitățile totale de producere a energiei din surse regenerabile ale UE la 1 236 GW.

Strategia privind energia eoliană din surse regenerabile offshore din noiembrie 2020 (COM/2020/741), publicată înaintea pachetului „Pregătiți pentru 55”, urmărește ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și propune creșterea capacității eoliene offshore a UE la cel puțin 60 GW până în 2030 și la 300 GW până în 2050.

Strategia privind hidrogenul (COM/2020/301) din iulie 2020, revizuită în mai 2022, vizează instalarea a cel puțin 6 GW de electrolizoare de hidrogen din surse regenerabile până în 2024 și de 40 GW până în 2030. Aceasta stabilește obiective privind producția de hidrogen din surse regenerabile de 10 milioane de tone pentru producția internă și de 10 milioane de tone pentru importuri până în 2030 și a solicitat obiective secundare mai ambițioase pentru sectoare specifice și finanțare suplimentară.

Planul de acțiune privind biometanul din mai 2022 a propus creșterea producției de biometan la 35 de miliarde de metri cubi până în 2030. Obiectivul a fost inclus în poziția în primă lectură a Parlamentului cu privire la pachetul de decarbonizare a gazelor din 9 februarie 2023.

Există diferite strategii pentru stimularea utilizării fiecărei surse regenerabile (a se vedea fișa 2.4.9 privind energia din surse regenerabile).

E. Consolidarea relațiilor externe în domeniul energiei

În 2012, UE a înființat un mecanism de schimb de informații pentru a facilita coordonarea între țările UE și țările terțe și respectarea legislației UE (Decizia (UE) 2017/684). Aceasta impune țărilor UE să prezinte Comisiei toate acordurile internaționale existente în domeniul energiei în vederea evaluării lor și impune un anumit nivel de schimb de informații între statele membre ale UE.

În urma deciziei de a elimina treptat importurile de energie din Rusia, actuala politică externă a UE în domeniul energiei este determinată de diversificarea aprovizionării sale cu energie. În martie 2022, comunicarea REPowerEU (COM/2022/108) a propus reduceri masive și rapide ale utilizării gazelor fosile în UE de cel puțin 155 de miliarde de metri cubi, echivalentul volumului importat din Rusia în 2021, din care două treimi urmează să fie realizate în termen de un an. În mai 2022, în conformitate cu planul REPowerEU (COM/2022/0230), UE a colaborat cu partenerii internaționali pentru a diversifica aprovizionarea, a securiza importurile de GNL și a crește volumul noilor livrări de gaze prin conducte. Aceasta a creat platforma energetică a UE, un mecanism voluntar de coordonare care sprijină achiziționarea în comun de gaze și hidrogen de către UE și a publicat strategia externă a UE în domeniul energiei (JOIN(2022)0023) care sprijină Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest și țările Parteneriatului estic, precum și pe partenerii cei mai vulnerabili ai UE.

F. Îmbunătățirea siguranței aprovizionării cu energie

Politica actuală a UE în materie de securitate energetică include măsuri de coordonare pentru asigurarea aprovizionării cu energie și norme de prevenire și răspuns la accidentele de pe instalațiile offshore și la potențialele perturbări ale aprovizionării cu energie și ale stocurilor de petrol și gaze de urgență, inclusiv licențe de explorare și producție. După invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, securitatea aprovizionării cu energie a devenit principala prioritate energetică.

Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice impune statelor membre ale UE să coopereze pentru a se asigura că, în cazul unei crize de energie electrică, energia electrică ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie de ea. Regulamentul garantează că statele membre instituie instrumentele adecvate pentru a preveni, a se pregăti și a gestiona posibilele crize de energie electrică, în spiritul solidarității și al transparenței.

Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice stabilește un obiectiv de interconectare electrică de cel puțin 15 % până în 2030, definit ca capacitate de import peste capacitatea de producție instalată a țărilor UE.

Regulamentul (UE) 2017/1938 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale include garanții în materie de securitate a gazelor și consolidează mecanismele de prevenire, solidaritate și răspuns la situații de criză. Acesta prevede consolidarea cooperării regionale, planuri de acțiune preventive regionale și planuri de urgență și un mecanism de solidaritate pentru a garanta securitatea aprovizionării cu gaze.

În iunie 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia, Parlamentul European și Consiliul au revizuit, în trei luni, Regulamentul privind stocarea gazelor, introducând, până la 1 noiembrie, obligații privind nivelul minim de depozitare a gazelor (80 % pentru 2022 și 90 % pentru anii următori), obiective intermediare și un nou proces de certificare pentru a reduce riscurile de ingerință externă.

Regulamentul (UE) 2022/2576 consolidează solidaritatea energetică printr-o mai bună coordonare a achizițiilor de gaze, prin schimburi transfrontaliere de gaze și prin indici de referință ai prețurilor fiabili. Acesta oferă un cadru juridic pentru platforma energetică a UE pentru a sprijini țările UE în pregătirea pentru iarna 2023/24 și, în special, în umplerea instalațiilor lor de stocare a gazelor.

Potrivit Directivei 2009/119/CE, statele membre trebuie să mențină rezerve de petrol minime de urgență care să corespundă mediei zilnice a importurilor nete pe 90 de zile sau mediei zilnice a consumului intern pe 61 de zile, în funcție de care cantitate este mai mare.

Domeniul de aplicare al Directivei 2009/73/CE privind gazele naturale se extinde la viitoarele conducte de gaze înspre și dinspre țări terțe, cu derogări pentru conductele existente. Directiva 2013/30/UE cuprinde dispoziții speciale privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore.

Ca parte a Pactului verde european, Fondul pentru o tranziție justă propus este principalul instrument de coeziune care sprijină regiunile carbonifere și cu emisii ridicate de dioxid de carbon în tranziția lor către surse de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Politica UE privind infrastructura energetică transeuropeană este reglementată de regulamentele TEN-E. Adoptat în iunie 2022, Regulamentul (UE) 2022/869 privind TEN-E identifică 11 coridoare prioritare în diferite regiuni geografice pentru energia electrică, rețeaua offshore și infrastructura de hidrogen. Acesta identifică proiectele de interes comun ale UE proiecte de interes comun (PIC) din țările UE și proiectele de interes reciproc (PIR) între UE și țări terțe, și pune capăt sprijinului pentru noi proiecte în domeniul gazelor naturale și al petrolului și introduce criterii obligatorii de sustenabilitate pentru toate proiectele. Regulamentul (UE) 2022/869 privind TEN-E este finanțat prin Mecanismul pentru interconectarea Europei 2021-2027, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1153.

G. Cercetarea, dezvoltarea și proiectele demonstrative

Orizont Europa este programul-cadru care se desfășoară în perioada 2021-2027 și principalul instrument al UE pentru promovarea cercetării în domeniul energiei, cu un buget de 95,5 miliarde EUR (în prețurile din 2018), inclusiv 5,4 miliarde EUR din programul NextGenerationEU.

Planul strategic european privind tehnologiile energetice (SET) a accelerat introducerea pe piață și adoptarea unui sistem energetic neutru din punct de vedere climatic prin adoptarea de tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon. Acesta a identificat zece tehnologii și acțiuni pentru cercetare și inovare care cuprind întregul lanț al inovării, inclusiv finanțarea și cadrul de reglementare.

Mulțumită rolului major al energiei electrice în decarbonizare, bateriile ca dispozitive de stocare a energiei electrice au fost identificate drept tehnologii esențiale pentru o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Planul de acțiune strategic privind bateriile (COM/2018/293) vizează construirea unei baze industriale integrate, sustenabile și competitive la nivel mondial pentru baterii. La 10 decembrie 2020, Comisia a propus un nou Regulament privind bateriile (COM/2020/0798), pentru a se asigura că bateriile care intră pe piața UE vor fi sustenabile și sigure pe parcursul întregului lor ciclu de viață. Negocierile interinstituționale referitoare la Regulamentul privind bateriile sunt în prezent în desfășurare.

Rolul Parlamentului European

Parlamentul și-a exprimat dintotdeauna sprijinul ferm în favoarea unei politici energetice comune, care să abordeze aspecte precum decarbonizarea, competitivitatea, securitatea și sustenabilitatea. Parlamentul a solicitat în repetate rânduri să se dea dovadă de coerență, hotărâre, cooperare și solidaritate între statele membre în ceea ce privește soluționarea încercărilor actuale și viitoare din piața internă, precum și de angajament politic din partea tuturor statelor membre, precum și de o inițiativă puternică din partea Comisiei în procesul de realizare a obiectivelor pentru 2030 și 2050.

Parlamentul a depus eforturi pentru o mai bună integrare a pieței energetice, precum și pentru adoptarea unor obiective ambițioase, cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, referitoare la energia din surse regenerabile, la eficiența energetică și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens, Parlamentul sprijină asumarea unor angajamente mai puternice față de propriile obiective ale UE, subliniind faptul că noua politică energetică trebuie să sprijine obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de UE și să ajungă la neutralitatea climatică până în 2050.

Cele mai recente rezoluții ale Parlamentului referitoare la energie au înregistrat o creștere a pertinenței tuturor obiectivelor climatice și de mediu care stau la baza politicii energetice a UE: la 28 noiembrie 2019, acesta a declarat urgența climatică și de mediu în Europa; la 15 ianuarie 2020, el a confirmat Pactul verde european ca justificare climatică pentru obiectivele uniunii energetice; la 8 octombrie 2020, în poziția sa în primă lectură, Parlamentul a solicitat un obiectiv al UE de reducere a tuturor emisiilor de gaze cu efect de seră din UE cu 60 % până în 2030 și eliminarea treptată a tuturor subvențiilor pentru combustibilii fosili până cel târziu în 2025. Ca reacție la pandemia de COVID-19, el a reafirmat că strategiile verzi și digitale sunt pietrele de temelie ale uniunii energetice a UE.

Parlamentul a adoptat următoarele poziții-cheie de la invadarea Ucrainei de către Rusia și criza energetică care a urmat: la 1 martie 2022, Parlamentul a condamnat agresiunea militară ilegală, neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei și invadarea Ucrainei de către Rusia; la 7 aprilie 2022, el a solicitat un embargou total imediat asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaze din Rusia; la 14 septembrie 2022, Parlamentul a sprijinit obiective mai ambițioase în materie de eficiență energetică și de energie regenerabilă decât propunerea inițială a Comisiei și poziția Consiliului, echivalente cu o reducere cu 40 % a consumului final de energie, o reducere cu 42,5 % a consumului de energie primară, și cu 45 % de surse de energie regenerabilă în consumul final de energie până în 2030; la 5 octombrie 2022, Parlamentul a invitat statele membre să evite întreruperea aprovizionării cu energie și evacuările pentru gospodăriile vulnerabile și și-a exprimat regretul cu privire la faptul că Comisia a prezentat multe dintre propunerile sale sub forma unui regulament al Consiliului în locul unei proceduri de codecizie a Parlamentului European și a Consiliului.

De asemenea, Parlamentul a adoptat o serie de alte rezoluții privind aspecte specifice ale conflictului: salută recomandarea oficială a Comisiei de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE și de a oferi Georgiei o perspectivă europeană; îmbunătățirea protejării de către UE a copiilor și tinerilor care fug din calea războiului din Ucraina; și scoaterea în evidență a impactului războiului asupra femeilor.

Parlamentul sprijină, de asemenea, diversificarea surselor de energie și a rutelor de aprovizionare. Parlamentul a subliniat importanța interconexiunilor în domeniul gazelor și al energiei electrice în întreaga Europă Centrală și de Sud-Est pe o axă nord-sud pentru crearea mai multor interconexiuni, diversificând terminalele de GNL și dezvoltând gazoducte, deschizând, astfel, piața internă.

Subliniind rolul important al cercetării pentru asigurarea unei aprovizionări durabile cu energie, Parlamentul a subliniat că este necesar să se depună eforturi comune în domeniul noilor tehnologii energetice, în ceea ce privește atât sursele de energie regenerabile, cât și tehnologiile durabile pe bază de combustibili fosili, precum și să se prevadă fonduri publice și private suplimentare pentru asigurarea punerii în aplicare reușite a planului.

Pentru informații suplimentare pe acest subiect consultați site-ul web al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.

 

Matteo Ciucci

04-2023