Politica energetică: principii generale
Politica energetică a UE se bazează pe principiile decarbonizării, competitivității, securității aprovizionării și sustenabilității. Printre obiectivele sale se numără asigurarea funcționării pieței energiei și a securității aprovizionării cu energie în cadrul UE, precum și promovarea eficienței energetice și a economiilor de energie, dezvoltarea energiilor regenerabile și interconectarea rețelelor energetice. În centrul politicii energetice a UE se află o serie de măsuri care vizează realizarea unei uniuni energetice complete.
Temei juridic
Articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Dispoziții specifice:
- siguranța aprovizionării: articolul 122 din TFUE:
- rețelele energetice: articolele 170-172 din TFUE:
- cărbunele: Protocolul 37 clarifică consecințele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului în 2002;
- energia nucleară: Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Tratatul Euratom) servește drept temei juridic pentru majoritatea acțiunilor europene în domeniul energiei nucleare.
Alte dispoziții legate de politica energetică:
- piața internă a energiei: articolul 114 din TFUE:
- politica externă energetică: articolele 216-218 din TFUE.
Obiective
În conformitate cu uniunea energetică (2015), politica energetică a UE are următoarele cinci obiective principale:
- diversificarea surselor de energie ale Europei, asigurând securitatea energetică prin solidaritate și cooperare între țările UE;
- asigurarea funcționării unei piețe interne a energiei pe deplin integrate, care să permită libera circulație a energiei prin UE printr-o infrastructură adecvată și fără bariere tehnice sau de reglementare;
- îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea dependenței de importurile de energie, reducerea emisiilor și stimularea creării de locuri de muncă și a creșterii economice;
- decarbonizarea economiei și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în conformitate cu Acordul de la Paris;
- promovarea cercetării în domeniul tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon și al energiei curate și acordarea de prioritate cercetării și inovării pentru a impulsiona tranziția energetică și a îmbunătăți competitivitatea.
Articolul 194 din TFUE face din anumite domenii ale politicii energetice o competență partajată în care fiecare stat membru își păstrează dreptul de a „stabili condițiile de exploatare a propriilor resurse energetice, de a alege între diferitele surse de energie și de a stabili structura generală a aprovizionării sale cu energie” (articolul 194 alineatul (2)).
Realizări
A. Cadrul politic general
Actuala politică energetică europeană se bazează pe strategia privind uniunea energetică, care vizează să ofere gospodăriilor și întreprinderilor din UE o aprovizionare cu energie securizată, sustenabilă, competitivă și la prețuri accesibile. Obiectivele energetice actuale ale UE pentru 2030 includ:
- o creștere a ponderii energiilor regenerabile în consumul final de energie la 42,5 %, cu obiectivul de a atinge 45 %;
- o reducere cu 11,7 % a consumului de energie primară (orientativă) și a consumului final de energie, comparativ cu previziunile din 2020;
- interconectarea a cel puțin 15 % din sistemele de energie electrică ale UE.
Actualul cadru european de reglementare în domeniul energiei s-a bazat pe pachetul substanțial al UE „Pregătiți pentru 55”, care viza inițial alinierea tuturor obiectivelor în materie de climă și energie. Acest lucru a fost modificat succesiv de planul REPowerEU, al cărui scop a fost de a elimina treptat, rapid și complet, dependența de combustibilii fosili ruși.
Cadrul este alcătuit din mai multe dispoziții care acoperă promovarea energiei din surse regenerabile (Directiva (UE) 2018/2001), eficiența energetică (Directiva (UE) 2018/2002), guvernanța și interconectivitatea energiei electrice [Regulamentul (UE) 2018/1999], organizarea pieței energiei electrice [Directiva (UE) 2019/944 și Regulamentul (UE) 2019/943], pregătirea pentru riscuri [Regulamentul (UE) 2019/941], performanța energetică a clădirilor (Directiva (UE) 2018/844), piețele decarbonizate ale gazelor și hidrogenului [Directiva 2009/73/CE și Regulamentul (CE) nr. 715/2009], impozitarea energiei [Directiva 2003/96/CE], infrastructurile energetice transeuropene [Regulamentul (UE) 2022/869], cooperarea autorităților de reglementare din domeniul energiei [Regulamentul (UE) 2019/942], bateriile [Regulamentul (UE) 2023/1542] și inițiativele privind transportul aerian și maritim [Regulamentul (UE) 2023/2405 și Regulamentul (UE) 2023/1805]. În temeiul cadrului actual, țările UE trebuie să întocmească planuri energetice și climatice naționale integrate pe 10 ani pentru perioada 2021-2030, să prezinte o dată la doi ani un raport privind progresele înregistrate și să elaboreze strategii naționale pe termen lung coerente pentru a îndeplini țintele și obiectivele energetice convenite ale Acordului de la Paris.
B. Finalizarea pieței interne a energiei
O piață internă a energiei pe deplin integrată și care funcționează în mod adecvat asigură prețuri accesibile la energie, transmite semnalele de preț necesare pentru investițiile în energia ecologică, asigură aprovizionarea cu energie și deschide calea cea mai puțin costisitoare către neutralitatea climatică. Legislația privind piața internă a energiei, s-a bazat inițial pe principiile cooperării transfrontaliere și ale piețelor cu amănuntul echitabile. Mai târziu, legislația s-a axat pe pregătirea pentru riscuri, coordonare, stimulente pentru consumatori, decarbonizare și securitatea aprovizionării cu energie.
Ca urmare a modificărilor REPowerEU, cadrul privind energia a fost extins pentru a include norme privind niveluri minime de constituire de stocuri de gaze de 90 % înainte de iarnă [Regulamentul (UE) 2022/1032], obiective voluntare de reducere a cererii de gaze pentru țările UE cu 15 % [Regulamentul (UE) 2022/1369; perioada pentru reducerea voluntară a cererii a fost prelungită până în martie 2025), agregarea voluntară a cererii de gaze [Regulamentul (UE) 2022/2576; Platforma energetică a UE], obiectivele de reducere a cererii de energie electrică cu 10 % și 5 % în timpul orelor de vârf și intervențiile de urgență limitate în timp pentru a aborda problema prețurilor ridicate la energie [Regulamentul (UE) 2022/1854](a se vedea fișa informativă 2.1.9 privind piața internă a energiei).
C. Eficiența energetică
Piatra de temelie a politicii UE în materie de eficiență energetică este noua directivă privind eficiența energetică (Directiva (UE) 2023/1791), care a stabilit un obiectiv de 11,7 % pentru reducerea consumului de energie primară (orientativ) și finală al UE până în 2030, comparativ cu estimările din 2020. Aceasta este echivalentă cu cel mult 992,5 milioane de tone echivalent petrol (orientativ) și, respectiv, 763 de milioane de tone echivalent petrol. Directiva se bazează pe principiul „eficiența energetică înainte de toate”, care stabilește obligația țărilor UE de a se asigura că soluțiile de eficiență energetică sunt luate în considerare în deciziile de planificare, de politică și de investiții (a se vedea fișa informativă 2.4.8 privind eficiența energetică).
D. Energia din surse regenerabile
Piatra de temelie a politicii UE în domeniul energiei din surse regenerabile este noua Directivă privind energia din surse regenerabile, care a stabilit un obiectiv de 42,5 % pentru ponderea energiei din surse regenerabile (energia solară, energia eoliană, energia oceanică și hidroelectrică, biomasa și biocombustibilii) în consumul final de energie al UE până în 2030, cu scopul de a atinge 45 %. Directiva promovează energiile regenerabile cu sprijin național și scheme de finanțare ale UE, deoarece piețele energiei nu pot asigura singure nivelul dorit de energie din surse regenerabile în UE (a se vedea fișa informativă 2.4.9 privind energia din surse regenerabile).
E. Consolidarea relațiilor externe în domeniul energiei
În urma deciziei de a elimina treptat importurile de energie din Rusia, actuala politică externă a UE în domeniul energiei este determinată de diversificarea aprovizionării sale cu energie. În martie 2022, comunicarea REPowerEU a propus reduceri masive și rapide ale utilizării gazelor fosile în UE de cel puțin 155 de miliarde de metri cubi, echivalentul volumului importat din Rusia în 2021. În conformitate cu planul REPowerEU, UE a colaborat cu partenerii internaționali pentru a diversifica aprovizionarea, a asigura importurile de gaz natural lichefiat și a crește volumul noilor livrări de gaze prin conducte. Ea a creat platforma energetică a UE, un mecanism voluntar de coordonare care sprijină achiziționarea în comun de gaze și hidrogen de către UE și a publicat strategia externă a UE în domeniul energiei care sprijină Ucraina, Moldova și alte țări.
F. Îmbunătățirea siguranței aprovizionării cu energie
După invadarea Ucrainei de către Rusia, securitatea aprovizionării cu energie a devenit principala prioritate energetică a UE. Politica actuală în materie de securitate energetică include măsuri de coordonare și norme de prevenire și răspuns la accidentele de pe instalațiile offshore și la perturbări ale aprovizionării cu energie și ale stocurilor de petrol și gaze de urgență, inclusiv licențe de explorare și producție.
Politica UE privind infrastructura transeuropeană este reglementată de regulamentele privind rețelele transeuropene (TEN) (a se vedea fișa informativă 3.5.1 privind TEN). Adoptat în iunie 2022, Regulamentul TEN-E privind infrastructura energetică transeuropeană identifică 11 coridoare prioritare în diferite regiuni geografice pentru energia electrică, rețeaua offshore și infrastructura de hidrogen. Acesta identifică proiectele de interes comun ale UE din țările UE și proiectele de interes reciproc între UE și țări terțe, și pune capăt sprijinului pentru noi proiecte în domeniul gazelor naturale și al petrolului și introduce criterii obligatorii de sustenabilitate pentru toate proiectele. Politicile TEN sunt finanțate prin Mecanismul pentru interconectarea Europei 2021-2027, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1153 (a se vedea fișa informativă 3.5.2 privind finanțarea TEN).
G. Cercetarea, dezvoltarea și proiectele demonstrative
Orizont Europa este programul-cadru care se desfășoară în perioada 2021-2027 și principalul instrument al UE pentru promovarea cercetării în domeniul energiei, cu un buget de 95,5 miliarde EUR (în prețurile din 2018), inclusiv 5,4 miliarde EUR din programul NextGenerationEU (a se vedea fișa informativă 2.4.6 privind politica de cercetare).
Planul strategic european privind tehnologiile energetice a identificat 10 tehnologii (inclusiv baterii, energie fotovoltaică, energie eoliană offshore etc.) și acțiuni de cercetare și inovare, cuprinzând întregul lanț al inovării în domeniul energiei verzi.
Rolul Parlamentului European
Parlamentul și-a exprimat dintotdeauna sprijinul ferm în favoarea unei politici energetice comune, care să abordeze aspecte precum decarbonizarea, competitivitatea, securitatea și sustenabilitatea. Parlamentul a solicitat în repetate rânduri să se dea dovadă de coerență, hotărâre, cooperare și solidaritate între țările UE în ceea ce privește soluționarea încercărilor actuale și viitoare din piața internă, precum și de angajament politic din partea tuturor statelor membre.
Cele mai recente rezoluții ale Parlamentului referitoare la energie au înregistrat o creștere a pertinenței și a ambiției tuturor obiectivelor climatice și de mediu care stau la baza politicii energetice a UE. În noiembrie 2019, Parlamentul a declarat urgența climatică și de mediu în Europa. În octombrie 2020, într-o serie de amendamente la propunerea de regulament de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice, Parlamentul a solicitat un obiectiv al UE de reducere cu 60 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și eliminarea treptată a tuturor subvențiilor pentru combustibilii fosili până cel târziu în 2025. Ca reacție la pandemia de COVID-19, el a reafirmat că strategiile verzi și digitale sunt pietrele de temelie ale uniunii energetice a UE. În septembrie 2022, UE a sprijinit obiective mai ambițioase în materie de eficiență energetică și de energie din surse regenerabile.
La 1 martie 2022, Parlamentul a publicat o rezoluție referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei care a condamnat invazia militară ilegală, neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia. În aprilie 2022, Parlamentul a solicitat un embargou total imediat asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaze din Rusia. În octombrie 2022, în rezoluția sa referitoare la răspunsul UE la creșterea prețurilor la energie în Europa, Parlamentul a invitat țările UE să evite evacuările gospodăriilor vulnerabile și întreruperea aprovizionării lor cu energie și și-a exprimat regretul cu privire la faptul că Comisia a prezentat multe dintre propunerile sale sub forma unui regulament al Consiliului, în loc să folosească o procedură de codecizie. De asemenea, el a adoptat o serie de alte rezoluții privind aspecte specifice ale conflictului: salută acordarea statutului de țară candidată la UE Ucrainei și Republicii Moldova și oferirea unei perspective europene Georgiei; îmbunătățirea protejării de către UE a copiilor și tinerilor care fug din calea războiului din Ucraina; și scoaterea în evidență a impactului războiului asupra femeilor.
Parlamentul sprijină diversificarea surselor de energie și a rutelor de aprovizionare. Parlamentul a subliniat importanța interconexiunilor în domeniul gazelor și al energiei electrice în întreaga Europă Centrală și de Sud-Est pe o axă nord-sud pentru crearea mai multor interconexiuni, diversificarea terminalelor de gaz natural lichefiat și dezvoltarea de gazoducte. Subliniind rolul important al cercetării în asigurarea unei aprovizionări sustenabile cu energie, Parlamentul a subliniat că este necesar să se depună eforturi comune în domeniul noilor tehnologii energetice, precum și în ce privește o finanțare publică și privată suplimentară.
Pentru informații suplimentare pe acest subiect consultați site-ul web al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.
Matteo Ciucci