Agenda digitală pentru Europa
În această fișă descriptivă se descrie modul în care a evoluat agenda digitală a UE și cum, începând din 2024, UE a mutat accentul de pe stabilirea agendei pe punerea sa în aplicare, prin introducerea unor cadre juridice, precum Regulamentul privind IA. Se explică și cum noile norme ale UE privind platformele, datele, identitatea digitală, IA și securitatea cibernetică stimulează spațiile digitale sigure, concurența loială și suveranitatea digitală, în conformitate cu tranziția verde.
Temei juridic
Deși tratatele nu specifică dispoziții privind tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), UE poate acționa, în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în domenii de politică precum: industrie, concurență, comerț, rețele transeuropene, cercetare, energie, crearea pieței unice, libera circulație a mărfurilor, circulația persoanelor și a serviciilor, educație și cultură.
Obiective
Prin agenda sa digitală, UE urmărește o transformare digitală centrată pe factorul uman, sigură și durabilă. Bazându-se pe Strategia privind piața unică digitală și pe Busola pentru dimensiunea digitală 2030, agenda digitală susține fluxurile de date de încredere, identitatea digitală interoperabilă, piețe ale platformelor online echitabile, IA responsabilă și securitate cibernetică sporită. Programul de politică privind deceniul digital transformă aceste obiective în ținte pentru competențe, infrastructură, digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice.
Realizări
A. Prima agendă digitală pentru Europa: 2010-2020
Prima agendă digitală s-a axat pe îmbunătățirea conectivității, reducerea costurilor și consolidarea protecției consumatorilor. Printre principalele sale realizări s-au numărat:
- eliminarea tarifelor de roaming (roaming ca acasă);
- lărgirea accesului în bandă largă;
- introducerea unor norme esențiale privind protecția datelor, în special Regulamentul general privind protecția datelor.
- Competențe: cel puțin 80 % din adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază, ar trebui să existe 20 de milioane de specialiști TIC angajați în UE și mai multe femei ar trebui să ocupe astfel de locuri de muncă.
- Întreprinderi: 75 % din firme ar trebui să folosească servicii de cloud computing, volume mari de date și IA; peste 90 % dintre întreprinderile mici și mijlocii din UE ar trebui să atingă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală; numărul de start-upuri de tip unicorn (start-upuri de valoare ridicată) din UE ar trebui să se dubleze.
- Infrastructură: toate gospodăriile din UE ar trebui să aibă acces la internet la nivel de gigabit, iar toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de tehnologia 5G; UE ar trebui să producă 20 % din semiconductorii de la nivel mondial; în UE ar trebui implementate 10 000 de noduri periferice foarte sigure și neutre pentru climă, iar Europa ar trebui să aibă primul său calculator cuantic.
- Servicii publice: toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online; toți cetățenii ar trebui să aibă acces la dosarele lor medicale electronice, iar 80 % din cetățeni ar trebui să folosească o soluție de identitate electronică.
- Regulamentul general privind protecția datelor (Regulamentul (UE) 2016/679);
- Directiva privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii (Directiva (UE) 2016/680);
- Regulamentul european privind guvernanța datelor (Regulamentul (UE) 2022/868) în ceea ce privește disponibilitatea datelor și încrederea;
- Regulamentul european privind datele (Regulamentul (UE) 2023/2854) privind accesul echitabil și drepturile utilizatorilor, asigurând în același timp protecția datelor cu caracter personal.
- garanții privind utilizarea inteligenței artificiale de uz general;
- limite privind utilizarea de către autoritățile de aplicare a legii a sistemelor de identificare biometrică;
- interzicerea evaluării comportamentului social și a utilizării IA pentru a manipula sau a exploata vulnerabilitățile utilizatorilor;
- dreptul consumatorilor de a depune plângeri și de a primi explicații inteligibile.
- creșterea investițiilor în apărarea cibernetică;
- consolidarea cooperării dintre sectorul cibernetic militar și cel civil;
- asigurarea unei gestionări eficiente a crizelor cibernetice;
- și consolidarea poziției UE în domeniul tehnologiilor cibernetice critice.
- O rezoluție referitoare la amenințările la adresa securității în legătură cu prezența tehnologică în creștere a Chinei în UE și posibilele acțiuni la nivelul UE de reducere a acestora, din 12 martie 2019, prin care Parlamentul a îndemnat Comisia să lărgească domeniul de aplicare al Directivei NIS și să caute soluții pentru amenințările legate de digitalizare, solicitând alinierea la o politică consolidată a UE în materie de securitate cibernetică și un rol mai important pentru Agenția UE pentru Securitate Cibernetică.
- Trei rezoluții privind IA care abordează aspectele etice ale IA, un regim de răspundere civilă pentru IA și drepturile de proprietate intelectuală pentru dezvoltarea IA (20 octombrie 2020), în care se solicită un cadru juridic al UE pentru IA bazat pe etică.
- O rezoluție referitoare la Regulamentul privind serviciile digitale cerând progrese în ceea ce privește piața unică digitală, în care se propunea ca pachetul legislativ să consolideze piața internă, să garanteze protecția consumatorilor, să asigure paritatea în materie de ilegalitate în mediul offline și online, să mențină transparența, să respecte drepturile și să includă entități din afara UE care afectează consumatorii din UE. De asemenea, solicita o mai mare echitate, transparență și asumare a răspunderii în ceea ce privește moderarea conținutului serviciilor digitale. Rezoluția s-a bazat pe cercetare, pe un atelier privind normele în materie de comerț electronic adecvate erei digitale și pe mai multe studii privind serviciile digitale, cu accent pe comerțul electronic și inteligența artificială, comandate de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor. Alinierea propunerilor referitoare la Regulamentul privind serviciile digitale și la cel privind piața unică digitală la rezoluțiile Parlamentului arată că Parlamentul poate influența agenda legislativă, chiar și fără să aibă drept oficial de inițiativă legislativă.
- O rezoluție referitoare la conturarea viitorului digital al Europei (20 mai 2021), în care Parlamentul a solicitat eliminarea barierelor de pe piața unică digitală și o mai bună utilizare a IA pentru consumatorii europeni.
- O rezoluție referitoare la conceperea serviciilor online pentru a crea dependență și protecția consumatorilor pe piața unică a UE (12 decembrie 2023), în care se cerea interzicerea tehnicilor care creează dependență, cum ar fi scrolling la nesfârșit sau redarea automată a materialelor video, la conceperea serviciilor online. Unii deputați doreau, de asemenea, să vadă introdus un „drept digital de a nu fi deranjat”, pe lângă o listă de bune practici în materie de concepere a serviciilor digitale.
- La 13 decembrie 2023, deputații în Parlamentul European au subliniat că este nevoie să se reevalueze normele UE privind geoblocarea pentru a elimina orice obstacole rămase și pentru a valorifica întregul potențial al pieței unice.
- La 13 martie 2024, în cadrul Planului european de acțiune pentru democrație, Parlamentul a emis o rezoluție de aprobare a regulamentului propus privind libertatea și pluralismul mass-mediei (Regulamentul european privind libertatea mass-mediei),care consolidează protecția independenței mass-mediei, și a aprobat regulamentul privind transparența proceselor democratice (Regulamentul (UE) 2024/900), care reglementează publicitatea politică.
De asemenea, a promovat creșterea digitală prin sprijinirea îmbunătățirii competențelor, a digitalizării industriei și a serviciilor publice, precum și prin introducerea unor norme privind geoblocarea și portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online.
Pentru a sprijini o economie bazată pe date, UE a adoptat măsuri privind libera circulație a datelor fără caracter personal, securitatea cibernetică și datele deschise și a consolidat coordonarea în materie de reglementare prin intermediul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice.
B. A doua agendă digitală pentru Europa: Busola pentru dimensiunea digitală 2030
A doua agendă digitală a avut în vedere schimbările introduse de tehnologiile digitale și rolul esențial al serviciilor și al piețelor digitale, punând accentul pe obiectivele tehnologice și geopolitice ale UE. În comunicările sale privind conturarea viitorului digital al Europei și Programul de politici pentru deceniul digital al Europei, Comisia a detaliat acțiuni pentru servicii și piețe digitale sigure. A acordat prioritate informaticii cuantice, strategiilor privind tehnologia blockchain, IA, semiconductorilor (Actul european privind cipurile), suveranității digitale, cerințelor orizontale în materie de securitate cibernetică pentru produsele cu elemente digitale (Regulamentul (UE) 2019/1020, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/2847), rețelelor 5G și 6G, spațiilor europene ale datelor și standardelor tehnologice mondiale.
În martie 2021, UE a introdus o busolă pentru dimensiunea digitală care prezintă patru obiective pentru 2030.
Programul Europa digitală, introdus prin Regulamentul (UE) 2021/694, este o inițiativă a UE care alocă 7,5 miliarde EUR (2021-2027) pentru proiecte de tehnologie digitală în domenii precum supercalculul, IA, securitatea cibernetică, competențele digitale avansate și integrarea tehnologiei digitale, cu sprijinul centrelor de inovare digitală.
Programul de politici pentru 2030 privind deceniul digital stabilește obiective obligatorii din punct de vedere juridic începând din septembrie 2022, transformând Busola pentru dimensiunea digitală dintr-o strategie într-un instrument de punere în aplicare cu raportare anuală și mecanisme de cooperare între statele membre.
1. Date
Schimbul de date este esențial pentru viziunea în domeniul digital a Europei. Întrucât promovează inovarea bazată pe date, UE urmărește să mențină un echilibru cu viața privată, securitatea, etica și siguranța, analizând totodată posibilitatea utilizării datelor fără caracter personal și a schimbului de astfel de date pentru noile tehnologii și modele de afaceri.
Strategia europeană privind datele a introdus ideea unor spații europene comune ale datelor care să acopere nouă sectoare, asigurând disponibilitatea unui volum mai mare de date pentru a fi utilizate în economie și societate, oferind totodată societăților și persoanelor un control mai mare asupra datelor pe care le generează. Cadrul de reglementare al UE pentru date cuprinde:
2. Inteligența artificială
Cartea albă privind inteligența artificială din februarie 2020 a evidențiat rolul esențial al IA în societatea modernă și a anticipat beneficiile societale și economice ale acesteia în toate sectoarele. Parlamentul a adoptat Regulamentul privind IA în martie 2024. Printre dispozițiile cruciale:
Regulamentul privind IA este în vigoare de la 1 august 2024, intrând în aplicare etapizat pe o durată de 36 de luni, sub coordonarea Oficiului european pentru IA pentru buna aplicare la nivelul UE.
În septembrie 2022, Comisia a introdus o propunere de directivă privind răspunderea în materie de IA, care ar asigura o protecție egală pentru cei prejudiciați de IA, deși respectiva propunere a fost între timp retrasă. În plus, a fost prezentată o nouă directivă privind răspunderea pentru produsele cu defecte (Directiva (UE) 2024/2853) pentru produsele digitale, cum ar fi IA.
3. Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind piețele digitale
O componentă esențială a strategiei digitale este construirea unei piețe unice digitale mai sigure și mai deschise, care să pună accentul pe drepturile utilizatorilor și pe concurența loială în afaceri. Acest lucru este sprijinit de doi piloni legislativi: Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind piețele digitale, ambele modernizând reglementările privind serviciile digitale din UE. Adoptate de Parlament și Consiliu în 2022 și în vigoare din mai 2023, ele oferă un set unificat de norme pentru întreaga UE. Regulamentul privind serviciile digitale definește responsabilitățile pentru serviciile intermediare, în special pentru platformele online. Platformele mari fac obiectul unor îndrumări specifice din cauza riscurilor pe care le prezintă în diseminarea de conținut ilegal și dăunător. Regulamentul privind piețele digitale stabilește normele pentru întreprinderile cu statut de „controlor de acces”, vizându-le pe cele mai susceptibile de practici neloiale. Include servicii precum intermedierea online, rețelele sociale și tehnologia de tip cloud computing. Pe baza Regulamentului privind serviciile digitale, Comisia a propus un regulament pentru eficientizarea colectării și a schimbului de date pentru închirierea de locuințe pe termen scurt. Regulamentul privind serviciile digitale se aplică integral de la 17 februarie 2024. Asigurarea respectării Regulamentului privind piețele digitale s-a intensificat în 2025, odată cu primele amenzi aplicate controlorilor de acces, iar asigurarea respectării legii și monitorizarea reprezintă în prezent un element-cheie al activității Comisiei.
4. E-guvernarea, identitatea electronică și moneda euro digitală
Agenda digitală pune accentul pe valoarea serviciilor de e-guvernare și pe cooperarea transfrontalieră în sectorul public. În martie 2024, după propunerea Comisiei de stabilire a unor măsuri pentru un nivel ridicat de interoperabilitate a sectorului public în întreaga Uniune, din noiembrie 2022, Consiliul a adoptat Regulamentul privind Europa interoperabilă (Regulamentul (UE) 2024/903) pentru consolidarea serviciilor publice în UE. Acesta înființează Comitetul pentru Europa interoperabilă, cu reprezentanți ai statelor membre, ai Comisiei și ai altor organisme ale UE.
Consolidarea încrederii în mediul online este esențială pentru creșterea economică și a societății. Regulamentul privind identificarea electronică (Regulamentul (UE) nr. 910/2014) oferă un cadru pentru interacțiuni digitale sigure între cetățeni, întreprinderi și autorități. În vederea realizării acestor obiective, Parlamentul a adoptat în februarie 2024 un cadru pentru o identitate digitală europeană (Regulamentul (UE) 2024/1183, eIDAS 2.0), care urmărește să permită până în 2030 unui procent de 80 % dintre cetățenii UE să acceseze servicii publice vitale în condiții de siguranță cu o identitate digitală. Regulamentul eIDAS 2.0 a intrat în vigoare la 20 mai 2024, iar statele membre pregătesc introducerea portofelelor UE pentru identitatea digitală.
5. Securitatea cibernetică
La 10 noiembrie 2022, ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au introdus o politică de apărare cibernetică a UE și un plan de acțiune privind mobilitatea militară 2.0, cu următoarele obiective:
Se consolidează astfel baza industrială și tehnologică de apărare europeană, care urmărește să creeze o industrie de apărare integrată la nivelul întregii UE. În decembrie 2022, Directiva privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (Directiva NIS2) a înlocuit directiva precedentă, extinzându-i domeniul de aplicare pentru a acoperi mai multe sectoare și entități. Termenul de transpunere a Directivei NIS2 a fost 17 octombrie 2024, cu acțiuni subsecvente de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru întârzieri. Regulamentul privind cerințele orizontale în materie de securitate cibernetică pentru produsele cu elemente digitale (Actul privind reziliența cibernetică) a intrat în vigoare la 10 decembrie 2024, obligațiile principale trebuind să fie îndeplinite până în decembrie 2027. În aprilie 2024, Parlamentul a adoptat Regulamentul privind solidaritatea cibernetică, care urmărește să consolideze solidaritatea la nivelul UE, să detecteze mai ușor pericolele și incidentele cibernetice și să răspundă mai bine la acestea. Parlamentul și Consiliul au ajuns, de asemenea, la un acord cu privire la modificarea Regulamentului privind securitatea cibernetică.
6. Mass-media și democrația
În decembrie 2020, o comunicare a Comisiei a prezentat un plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării sectorului european al mass-mediei. Comunicarea a subliniat că este nevoie de sprijin mai mare la nivel național prin planuri aprobate de redresare după COVID-19 și a evidențiat influența perturbatoare a platformelor online mondiale asupra mass-mediei, în special poziția lor dominantă pe piețele de date și publicitate. Planul de acțiune pentru democrația europeană completează planul pentru mass-media, menționat mai sus, și se axează pe consolidarea adaptării digitale a sectorului, pe libertatea și pluralismul mass-mediei și pe combaterea dezinformării. El discută și declinul libertății mass-mediei din cauza pericolelor tot mai mari la adresa jurnaliștilor. Regulamentul de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne (Legea europeană privind libertatea mass-media), adoptat în martie 2024, garantează independența editorială și pluralismul mass-media și protejează jurnaliștii împotriva supravegherii.
7. Educație și competențe
Pe lângă reglementare, UE promovează și educația digitală. Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 ajută statele membre să își adapteze sistemele de educație la era digitală. El acordă prioritate creării unui ecosistem solid de educație digitală și consolidării competențelor pentru transformarea digitală.
8. Condițiile de muncă în cadrul muncii pe platforme
Directiva privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme (Directiva privind munca pe platforme) a fost adoptată în octombrie 2024, clarificând criteriile privind statutul profesional și reglementând gestionarea algoritmică.
9. Infrastructura digitală
La 21 februarie 2024, Comisia a prezentat noi inițiative pentru infrastructura digitală din Europa, cu scopul de a iniția discuții privind propuneri concrete de promovare a inovării, a securității și a rezilienței infrastructurii digitale.
Rolul Parlamentului European
Parlamentul a adoptat o serie de rezoluții vizând agenda digitală.
Parlamentul, în calitate de colegiuitor pentru Regulamentul privind serviciile digitale, Regulamentul privind piețele digitale și Regulamentul privind inteligența artificială, monitorizează punerea în aplicare a Directivei NIS2 și a Regulamentului privind reziliența cibernetică prin activitatea sa în comisii, prin cerințele de raportare și prin acțiunile subsecvente punerii în aplicare de către Comisie.
Regulamentul omnibus în domeniul digital privind IA al Comisiei (noiembrie 2025) propune modificări specifice ale Regulamentului privind IA și ale normelor în domeniul aviației pentru a aborda provocările legate de punerea în aplicare și pentru a reduce sarcina de reglementare. Face parte dintr-un pachet digital mai amplu menit să simplifice legislația UE în domeniul digital și să sprijine inovarea în întreprinderi.
Un studiu din februarie 2026 pentru IMCO indică probleme importante - securitatea juridică, capacitatea de asigurare a respectării legii și impactul asupra drepturilor fundamentale, făcând distincție între simplificare și modificări mai substanțiale ale garanțiilor.
În Parlament, IMCO și Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne gestionează în comun lucrările privind Regulamentul Omnibus în domeniul digital. După adoptarea pozițiilor de către Parlament și Consiliu în martie 2026, au început negocierile în cadrul trilogului, axate pe simplificare, menținând în același timp protecția de bază.
Prezenta fișă descriptivă este realizată de Departamentul tematic pentru economie și creștere al Parlamentului European. Pentru informații suplimentare, consultați site-ul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și pe cel al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.
Maxim Hauk