Agenda digitală pentru Europa

În această fișă descriptivă se descrie modul în care a evoluat agenda digitală a UE și cum, începând din 2024, UE a mutat accentul de pe stabilirea agendei pe punerea sa în aplicare, prin introducerea unor cadre juridice, precum Regulamentul privind IA. Se explică și cum noile norme ale UE privind platformele, datele, identitatea digitală, IA și securitatea cibernetică stimulează spațiile digitale sigure, concurența loială și suveranitatea digitală, în conformitate cu tranziția verde.

Temei juridic

Deși tratatele nu specifică dispoziții privind tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), UE poate acționa, în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în domenii de politică precum: industrie, concurență, comerț, rețele transeuropene, cercetare, energie, crearea pieței unice, libera circulație a mărfurilor, circulația persoanelor și a serviciilor, educație și cultură.

Obiective

Prin agenda sa digitală, UE urmărește o transformare digitală centrată pe factorul uman, sigură și durabilă. Bazându-se pe Strategia privind piața unică digitală și pe Busola pentru dimensiunea digitală 2030, agenda digitală susține fluxurile de date de încredere, identitatea digitală interoperabilă, piețe ale platformelor online echitabile, IA responsabilă și securitate cibernetică sporită. Programul de politică privind deceniul digital transformă aceste obiective în ținte pentru competențe, infrastructură, digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice.

Realizări

A. Prima agendă digitală pentru Europa: 2010-2020

Prima agendă digitală s-a axat pe îmbunătățirea conectivității, reducerea costurilor și consolidarea protecției consumatorilor. Printre principalele sale realizări s-au numărat:

  • eliminarea tarifelor de roaming (roaming ca acasă);
  • lărgirea accesului în bandă largă;
  • introducerea unor norme esențiale privind protecția datelor, în special Regulamentul general privind protecția datelor.
  • De asemenea, a promovat creșterea digitală prin sprijinirea îmbunătățirii competențelor, a digitalizării industriei și a serviciilor publice, precum și prin introducerea unor norme privind geoblocarea și portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online.

    Pentru a sprijini o economie bazată pe date, UE a adoptat măsuri privind libera circulație a datelor fără caracter personal, securitatea cibernetică și datele deschise și a consolidat coordonarea în materie de reglementare prin intermediul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice.

    B. A doua agendă digitală pentru Europa: Busola pentru dimensiunea digitală 2030

    A doua agendă digitală a avut în vedere schimbările introduse de tehnologiile digitale și rolul esențial al serviciilor și al piețelor digitale, punând accentul pe obiectivele tehnologice și geopolitice ale UE. În comunicările sale privind conturarea viitorului digital al Europei și Programul de politici pentru deceniul digital al Europei, Comisia a detaliat acțiuni pentru servicii și piețe digitale sigure. A acordat prioritate informaticii cuantice, strategiilor privind tehnologia blockchain, IA, semiconductorilor (Actul european privind cipurile), suveranității digitale, cerințelor orizontale în materie de securitate cibernetică pentru produsele cu elemente digitale (Regulamentul (UE) 2019/1020, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/2847), rețelelor 5G și 6G, spațiilor europene ale datelor și standardelor tehnologice mondiale.

    În martie 2021, UE a introdus o busolă pentru dimensiunea digitală care prezintă patru obiective pentru 2030.

    • Competențe: cel puțin 80 % din adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază, ar trebui să existe 20 de milioane de specialiști TIC angajați în UE și mai multe femei ar trebui să ocupe astfel de locuri de muncă.
    • Întreprinderi: 75 % din firme ar trebui să folosească servicii de cloud computing, volume mari de date și IA; peste 90 % dintre întreprinderile mici și mijlocii din UE ar trebui să atingă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală; numărul de start-upuri de tip unicorn (start-upuri de valoare ridicată) din UE ar trebui să se dubleze.
    • Infrastructură: toate gospodăriile din UE ar trebui să aibă acces la internet la nivel de gigabit, iar toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de tehnologia 5G; UE ar trebui să producă 20 % din semiconductorii de la nivel mondial; în UE ar trebui implementate 10 000 de noduri periferice foarte sigure și neutre pentru climă, iar Europa ar trebui să aibă primul său calculator cuantic.
    • Servicii publice: toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online; toți cetățenii ar trebui să aibă acces la dosarele lor medicale electronice, iar 80 % din cetățeni ar trebui să folosească o soluție de identitate electronică.
    • Programul Europa digitală, introdus prin Regulamentul (UE) 2021/694, este o inițiativă a UE care alocă 7,5 miliarde EUR (2021-2027) pentru proiecte de tehnologie digitală în domenii precum supercalculul, IA, securitatea cibernetică, competențele digitale avansate și integrarea tehnologiei digitale, cu sprijinul centrelor de inovare digitală.

      Programul de politici pentru 2030 privind deceniul digital stabilește obiective obligatorii din punct de vedere juridic începând din septembrie 2022, transformând Busola pentru dimensiunea digitală dintr-o strategie într-un instrument de punere în aplicare cu raportare anuală și mecanisme de cooperare între statele membre.

      1. Date

      Schimbul de date este esențial pentru viziunea în domeniul digital a Europei. Întrucât promovează inovarea bazată pe date, UE urmărește să mențină un echilibru cu viața privată, securitatea, etica și siguranța, analizând totodată posibilitatea utilizării datelor fără caracter personal și a schimbului de astfel de date pentru noile tehnologii și modele de afaceri.

      Strategia europeană privind datele a introdus ideea unor spații europene comune ale datelor care să acopere nouă sectoare, asigurând disponibilitatea unui volum mai mare de date pentru a fi utilizate în economie și societate, oferind totodată societăților și persoanelor un control mai mare asupra datelor pe care le generează. Cadrul de reglementare al UE pentru date cuprinde:

      • Regulamentul general privind protecția datelor (Regulamentul (UE) 2016/679);
      • Directiva privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii (Directiva (UE) 2016/680);
      • Regulamentul european privind guvernanța datelor (Regulamentul (UE) 2022/868) în ceea ce privește disponibilitatea datelor și încrederea;
      • Regulamentul european privind datele (Regulamentul (UE) 2023/2854) privind accesul echitabil și drepturile utilizatorilor, asigurând în același timp protecția datelor cu caracter personal.
      • 2. Inteligența artificială

        Cartea albă privind inteligența artificială din februarie 2020 a evidențiat rolul esențial al IA în societatea modernă și a anticipat beneficiile societale și economice ale acesteia în toate sectoarele. Parlamentul a adoptat Regulamentul privind IA în martie 2024. Printre dispozițiile cruciale:

        • garanții privind utilizarea inteligenței artificiale de uz general;
        • limite privind utilizarea de către autoritățile de aplicare a legii a sistemelor de identificare biometrică;
        • interzicerea evaluării comportamentului social și a utilizării IA pentru a manipula sau a exploata vulnerabilitățile utilizatorilor;
        • dreptul consumatorilor de a depune plângeri și de a primi explicații inteligibile.
        • Regulamentul privind IA este în vigoare de la 1 august 2024, intrând în aplicare etapizat pe o durată de 36 de luni, sub coordonarea Oficiului european pentru IA pentru buna aplicare la nivelul UE.

          În septembrie 2022, Comisia a introdus o propunere de directivă privind răspunderea în materie de IA, care ar asigura o protecție egală pentru cei prejudiciați de IA, deși respectiva propunere a fost între timp retrasă. În plus, a fost prezentată o nouă directivă privind răspunderea pentru produsele cu defecte (Directiva (UE) 2024/2853) pentru produsele digitale, cum ar fi IA.

          3. Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind piețele digitale

          O componentă esențială a strategiei digitale este construirea unei piețe unice digitale mai sigure și mai deschise, care să pună accentul pe drepturile utilizatorilor și pe concurența loială în afaceri. Acest lucru este sprijinit de doi piloni legislativi: Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind piețele digitale, ambele modernizând reglementările privind serviciile digitale din UE. Adoptate de Parlament și Consiliu în 2022 și în vigoare din mai 2023, ele oferă un set unificat de norme pentru întreaga UE. Regulamentul privind serviciile digitale definește responsabilitățile pentru serviciile intermediare, în special pentru platformele online. Platformele mari fac obiectul unor îndrumări specifice din cauza riscurilor pe care le prezintă în diseminarea de conținut ilegal și dăunător. Regulamentul privind piețele digitale stabilește normele pentru întreprinderile cu statut de „controlor de acces”, vizându-le pe cele mai susceptibile de practici neloiale. Include servicii precum intermedierea online, rețelele sociale și tehnologia de tip cloud computing. Pe baza Regulamentului privind serviciile digitale, Comisia a propus un regulament pentru eficientizarea colectării și a schimbului de date pentru închirierea de locuințe pe termen scurt. Regulamentul privind serviciile digitale se aplică integral de la 17 februarie 2024. Asigurarea respectării Regulamentului privind piețele digitale s-a intensificat în 2025, odată cu primele amenzi aplicate controlorilor de acces, iar asigurarea respectării legii și monitorizarea reprezintă în prezent un element-cheie al activității Comisiei.

          4. E-guvernarea, identitatea electronică și moneda euro digitală

          Agenda digitală pune accentul pe valoarea serviciilor de e-guvernare și pe cooperarea transfrontalieră în sectorul public. În martie 2024, după propunerea Comisiei de stabilire a unor măsuri pentru un nivel ridicat de interoperabilitate a sectorului public în întreaga Uniune, din noiembrie 2022, Consiliul a adoptat Regulamentul privind Europa interoperabilă (Regulamentul (UE) 2024/903) pentru consolidarea serviciilor publice în UE. Acesta înființează Comitetul pentru Europa interoperabilă, cu reprezentanți ai statelor membre, ai Comisiei și ai altor organisme ale UE.

          Consolidarea încrederii în mediul online este esențială pentru creșterea economică și a societății. Regulamentul privind identificarea electronică (Regulamentul (UE) nr. 910/2014) oferă un cadru pentru interacțiuni digitale sigure între cetățeni, întreprinderi și autorități. În vederea realizării acestor obiective, Parlamentul a adoptat în februarie 2024 un cadru pentru o identitate digitală europeană (Regulamentul (UE) 2024/1183, eIDAS 2.0), care urmărește să permită până în 2030 unui procent de 80 % dintre cetățenii UE să acceseze servicii publice vitale în condiții de siguranță cu o identitate digitală. Regulamentul eIDAS 2.0 a intrat în vigoare la 20 mai 2024, iar statele membre pregătesc introducerea portofelelor UE pentru identitatea digitală.

          5. Securitatea cibernetică

          La 10 noiembrie 2022, ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au introdus o politică de apărare cibernetică a UE și un plan de acțiune privind mobilitatea militară 2.0, cu următoarele obiective: