Cooperarea judiciară în materie penală
Această fișă descriptivă explică faptul că, în UE, cooperarea judiciară în materie penală se bazează pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare și că aceasta include măsuri de apropiere a legislațiilor statelor membre în mai multe domenii. Tratatul de la Lisabona a creat o bază mai solidă pentru dezvoltarea unui spațiu de justiție penală, prevăzând totodată noi competențe pentru Parlamentul European.
Temei juridic
- Articolele 82-86 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
- dreptul de inițiativă al Comisiei poate fi exercitat și de statele membre, cu condiția să reprezinte un sfert din membrii Consiliului (articolul 76 din TFUE);
- Parlamentul este doar consultat cu privire la măsurile specifice de cooperare judiciară în materie penală, care sunt apoi adoptate în unanimitate de către Consiliu. Dacă nu există unanimitate în Consiliu, există totuși posibilitatea ca nouă sau mai multe state membre să colaboreze pe baza unei cooperări consolidate.
- Directiva privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale (Directiva 2010/64/UE din 20 octombrie 2010);
- Directiva privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale (Directiva 2012/13/UE din 22 mai 2012);
- Directiva privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate (Directiva 2013/48/UE din 22 octombrie 2013);
- Directiva privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale [Directiva (UE) 2016/343 din 9 martie 2016];
- Directiva privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale [Directiva (UE) 2016/800 din 11 mai 2016];
- Directiva privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspectate și persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale și pentru persoanele căutate în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare [Directiva (UE) 2016/1919 din 26 octombrie 2016];
- Regulamentul privind transferul procedurilor în materie penală [Regulamentul (UE) 2024/3011 din 27 noiembrie 2024].
- Directiva privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave [Directiva (UE) 2016/681 din 27 aprilie 2016];
- Directiva privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului [Directiva (UE) 2017/541 din 15 martie 2017];
- Regulamentul privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist [Regulamentul (UE) 2021/784 din 29 aprilie 2021];
- Regulamentul privind schimbul de informații digitale în cazurile de terorism, de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului [Regulamentul (UE) 2023/2131 din 4 octombrie 2023].
- Directiva privind atacurile împotriva sistemelor informatice și de înlocuire a Deciziei-cadru 2005/222/JAI a Consiliului (Directiva privind criminalitatea informatică) (Directiva 2013/40/UE din 12 august 2013);
- Directiva privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană (Directiva 2014/42/UE din 3 aprilie 2014);
- Directiva privind sancțiunile penale pentru abuzul de piață (Directiva privind abuzul de piață) (Directiva 2014/57/UE din 16 aprilie 2014);
- Directiva privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării și de înlocuire a Deciziei-cadru 2000/383/JAI a Consiliului (Directiva 2014/62/UE din 15 mai 2014);
- Directiva privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal [Directiva (UE) 2017/1371 din 5 iulie 2017];
- Directiva de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE [Directiva (UE) 2018/843 din 30 mai 2018];
- Directiva privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor [Directiva (UE) 2018/1673 din 23 octombrie 2018];
- Regulamentul privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare și de confiscare [Regulamentul (UE) 2018/1805 din 14 noiembrie 2018];
- Directiva privind combaterea fraudelor și a falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul, și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului [Directiva (UE) 2019/713 din 17 aprilie 2019];
- Directiva privind recuperarea și confiscarea activelor [Directiva (UE) 2024/1260 din 24 aprilie 2024];
- Regulamentul privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului [Regulamentul (UE) 2024/1624 din 31 mai 2024].
- Directiva privind ordinul european de anchetă în materie penală (Directiva 2014/41/UE din 3 aprilie 2014);
- Regulamentul privind Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) [Regulamentul (UE) 2018/1726 din 14 noiembrie 2018];
- Regulamentul privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală [Regulamentul (UE) 2018/1862 din 28 noiembrie 2018];
- Regulamentul de stabilire a unui sistem centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor (ECRIS-TCN), destinat să completeze sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare, și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1726 [Regulamentul (UE) 2019/816 din 17 aprilie 2019]; acest regulament este legat de Directiva privind schimbul de informații cu privire la resortisanții țărilor terțe și Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), de modificare a Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului [Directiva (UE) 2019/884 din 17 aprilie 2019];
- Regulamentul privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației [Regulamentul (UE) 2019/818 din 20 mai 2019];
- Directiva privind schimbul de informații dintre autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre și de abrogare a Deciziei-cadru 2006/960/JAI a Consiliului [Directiva (UE) 2023/977 din 10 mai 2023];
- Regulamentul privind ordinele europene de divulgare a probelor electronice și ordinele europene de păstrare a probelor electronice în cadrul procedurilor penale și pentru executarea pedepselor privative de libertate în urma unor proceduri penale [Regulamentul (UE) 2023/1543 din 12 iulie 2023];
- Directiva de stabilire a unor norme armonizate privind desemnarea sediilor desemnate și numirea reprezentanților legali în scopul obținerii de probe electronice în cadrul procedurilor penale [Directiva (UE) 2023/1544 din 12 iulie 2023].
- Directiva privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia (Directiva 2011/36/UE din 5 aprilie 2011);
- Directiva privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile (Directiva 2011/93/UE din 13 decembrie 2011);
- Directiva privind ordinul european de protecție (Directiva 2011/99/UE din 13 decembrie 2011);
- Directiva de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității (Directiva 2012/29/UE din 25 octombrie 2012);
- Directiva privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice [Directiva (UE) 2024/1385 din 14 mai 2024];
- Directiva de modificare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia [Directiva (UE) 2024/1712 din 13 iunie 2024].
Obiective
Eliminarea treptată a controalelor la frontieră pe teritoriul UE a facilitat considerabil libera circulație a cetățenilor UE, permițându-le însă și infractorilor să acționeze mai ușor la nivel transnațional. Pentru a face față provocării reprezentate de criminalitatea transfrontalieră, spațiul de libertate, securitate și justiție cuprinde măsuri de promovare a cooperării judiciare în materie penală între statele membre. Punctul de plecare îl constituie principiul recunoașterii reciproce. Au fost adoptate măsuri specifice pentru a combate criminalitatea transnațională și terorismul și pentru a garanta că drepturile victimelor, suspecților și deținuților sunt protejate peste tot în UE.
Realizări
A. Principalele acte legislative privind cooperarea judiciară în materie penală
1. Proceduri de adoptare
În conformitate cu TFUE, majoritatea măsurilor de cooperare judiciară în materie penală sunt adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară și fac obiectul controlului jurisdicțional exercitat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Cu toate acestea, chiar lăsând la o parte caracteristicile specifice ale spațiului de libertate, securitate și justiție [clauzele de neparticipare pentru Irlanda și Danemarca (a se vedea protocoalele 21 și 22 anexate la TFUE) și rolul privilegiat al parlamentelor naționale (a se vedea protocoalele 1 și 2)], cooperarea judiciară în materie penală, împreună cu cooperarea polițienească, nu a fost integrată complet în cadrul UE și își păstrează câteva dintre caracteristicile inițiale, de dinaintea Tratatului de la Lisabona:
2. Principalele acte legislative adoptate în cadrul procedurii legislative ordinare
a. Standarde minime comune pentru procedurile penale:
b. Combaterea terorismului:
c. Lupta împotriva corupției, a criminalității informatice, a fraudei și a spălării de bani:
d. Schimbul de informații dintre statele membre și agențiile UE:
e. Protecția victimelor:
B. Agenții pentru cooperarea judiciară în materie penală și alte organisme conexe
1. Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust)
Eurojust încurajează și îmbunătățește coordonarea anchetelor și urmăririlor penale, precum și cooperarea dintre autoritățile statelor membre. În special, agenția facilitează executarea cererilor internaționale de asistență juridică reciprocă și punerea în aplicare a cererilor de extrădare. Eurojust sprijină autoritățile din statele membre prin toate mijloacele posibile, astfel încât anchetele și urmăririle penale în legătură cu infracțiunile transfrontaliere să se desfășoare mai eficace.
Eurojust poate acorda asistență unui stat membru, la cererea acestuia, în anchetele și urmăririle penale ce vizează statul membru în cauză și un stat nemembru dacă Eurojust și statul nemembru au încheiat un acord de cooperare sau dacă s-a demonstrat că există un interes esențial.
În mandatul Eurojust se regăsesc aceleași tipuri de infracțiuni și delicte pentru care deține competențe și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), de exemplu terorismul, traficul de droguri, traficul de persoane, contrafacerea, spălarea banilor, criminalitatea cibernetică, infracțiuni împotriva proprietății sau a bunurilor publice, inclusiv frauda și corupția, infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale UE, infracțiunile împotriva mediului și participarea la o organizație criminală. La cererea unui stat membru, Eurojust poate să ofere asistență și în anchetele și urmăririle penale legate de alte tipuri de infracțiuni.
În urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, care a început în februarie 2022, o echipă comună de anchetă a UE sprijinită de Eurojust (JIT) a fost activă în Ucraina din martie 2022. La 14 aprilie 2023, cei șapte membri ai JIT au convenit să investigheze nu numai presupusele crime de război, ci și crimele de genocid comise în Ucraina. Centrul internațional pentru urmărirea în justiție a crimei de agresiune împotriva Ucrainei (ICPA), un centru judiciar integrat în Eurojust, permite schimbul de probe și dezvoltarea unei strategii comune de urmărire penală. Eurojust găzduiește, de asemenea, o bază de date cu probe privind cele mai grave crime internaționale pentru a sprijini activitatea JIT și alte anchete privind infracțiuni internaționale. La 2 aprilie 2024, Eurojust a participat la Haga la conferința internațională pe tema „Restabilirea justiției pentru Ucraina” pentru a face un bilanț al progreselor înregistrate în ceea ce privește investigarea infracțiunilor, urmărirea penală a infractorilor și coordonarea eforturilor internaționale. La 2 octombrie 2025, Eurojust a găzduit o reuniune cu Consiliul Europei pentru a prezenta lucrările pregătitoare desfășurate în cadrul ICPA cu privire la viitorul tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.
În septembrie 2024, Eurojust a găzduit lansarea oficială a Rețelei judiciare europene în materie de criminalitate organizată (EJOCN), cu rol de centru de cunoștințe de specialitate care sprijină autoritățile judiciare în combaterea criminalității organizate.
În aprilie 2022, Comisia a publicat o propunere de extindere a mandatului Eurojust. Câteva săptămâni mai târziu, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord în privința mandatului revizuit, care permite Eurojust să păstreze, să analizeze, să stocheze și să partajeze dovezi privind crimele de război, genocidul și crimele împotriva umanității cu autoritățile judiciare competente ale statelor membre și cu Curtea Penală Internațională. Noul Regulament privind Eurojust a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE la 31 mai 2022 și a intrat în vigoare în ziua următoare.
Cadrul juridic precedent pentru Eurojust (Decizia 2009/426/JAI a Consiliului privind consolidarea Eurojust din 16 decembrie 2008) a intrat în vigoare la 4 iunie 2009. Regulamentul (UE) 2018/1727 a intrat în vigoare la 12 decembrie 2019. Temeiul juridic actual al Eurojust este Regulamentul (UE) 2022/838 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 în ceea ce privește conservarea, analizarea și stocarea în cadrul Eurojust a probelor referitoare la genocid, la crime împotriva umanității, la crime de război și la infracțiuni conexe.
În fiecare an, Eurojust publică un raport anual. La 15 mai 2025, Eurojust a publicat raportul anual pe 2024. În centrul activității Eurojust din 2024 s-au aflat coordonarea răspunsului judiciar al UE la războiul din Ucraina și aprofundarea cooperării sale cu țările din afara UE. În ianuarie 2025, Eurojust și Europol au publicat un raport intitulat „Common challenges in cybercrime” (Provocări comune în materie de criminalitate informatică).
Eurojust are sediul la Haga, în Țările de Jos.
2. Parchetul European (EPPO)
Regulamentul Consiliului de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea EPPO [Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017] este în vigoare din 20 noiembrie 2017. Parlamentul a aprobat proiectul de regulament al Consiliului în rezoluția sa din 5 octombrie 2017.
EPPO este un birou independent, care are sarcina de a ancheta, de a urmări penal și de a trimite în judecată autorii infracțiunilor care aduc atingere bugetului UE, cum ar fi fraudele, corupția sau fraudele transfrontaliere în materie de TVA cu o valoare mai mare de 10 milioane de euro. Lista infracțiunilor ar putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, terorismul.
În 2019, Parlamentul și Consiliul au numit-o de comun acord pe prima procuroare-șefă europeană, dna Laura Codruța Kövesi, pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit.
Până în prezent, 24 de state membre s-au alăturat EPPO; statele membre care încă nu i s-au alăturat, o pot face în orice moment. Biroul central al EPPO este la Luxemburg, unde se află și birourile procurorului-șef și ale colegiului procurorilor din toate statele membre participante. Aceștia conduc anchetele penale de zi cu zi desfășurate de procurorii delegați.
EPPO și-a început activitatea la 1 iunie 2021 și derulează deja multe anchete. De asemenea, se continuă activitatea într-o serie de domenii, inclusiv adaptarea sistemelor naționale de justiție la regulamentele privind EPPO, numirea procurorilor europeni delegați și recrutarea de personal.
La 19 martie 2025, EPPO a prezentat raportul anual pe 2024 la o reuniune comună a Comisiei pentru control bugetar și a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne ale Parlamentului European. La sfârșitul anului 2024, EPPO avea în total 2 666 de investigații active (o creștere de 38 % față de anul precedent), cu un prejudiciu estimat la bugetul UE de 24,8 miliarde EUR (cu 22,5 % mai mare decât în 2023). Mai mult de jumătate din daunele estimate (13,15 miliarde EUR) sunt legate de frauda transfrontalieră în materie de TVA, cu implicarea aproape sistematică a organizațiilor criminale, reprezentând un risc major pentru securitatea internă.
Rolul Parlamentului European
Parlamentul a jucat un rol-cheie în elaborarea legislației UE în domeniul cooperării judiciare în materie penală, făcând o prioritate politică din combaterea criminalității și a corupției. Activitatea sa în domeniul cooperării judiciare în materie penală s-a desfășurat pe picior de egalitate cu Consiliul. Procedura legislativă ordinară se aplică în aproape toate domeniile dreptului penal al UE, cu unele excepții – printre care, în mod special, procedura de aprobare pentru instituirea EPPO.
Principalul instrument pentru realizarea cooperării judiciare în materie penală între statele membre este Eurojust. Ca parte a reformei Eurojust, Parlamentul a pledat în mod activ în favoarea unui control parlamentar mai extins și a unor norme mai stricte în materie de protecție a datelor.
La 1 decembrie 2020, Parlamentul a organizat (cu participare de la distanță, din cauza pandemiei de COVID-19) prima reuniune interparlamentară la nivel de comisii pentru evaluarea activităților Eurojust. Reuniunea a fost dedicată unei prime evaluări a activităților Eurojust de către Parlamentul European și parlamentele naționale, în conformitate cu articolul 85 din TFUE și cu Regulamentul (UE) 2018/1727. A doua reuniune interparlamentară la nivel de comisii privind evaluarea activităților Eurojust a fost organizată la 1 februarie 2022, a treia a avut loc la 30 noiembrie 2022, iar a patra la 7 noiembrie 2023 la Bruxelles. Cea de a cincea reuniune interparlamentară la nivel de comisii a avut loc la 2 decembrie 2024, iar cea de a șasea la 20 noiembrie 2025.
La 20 ianuarie 2021, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la executarea mandatului european de arestare și aplicarea procedurilor de predare între statele membre (și a aprobat un raport privind punerea în aplicare a Deciziei-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002, adoptată înainte de Tratatul de la Lisabona). În această rezoluție, Parlamentul a evaluat rezultatele procedurii simplificate de predare judiciară transfrontalieră, care în 2004 a înlocuit procedurile îndelungate de extrădare ale UE pe baza principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești.
La 6 octombrie 2021, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la inteligența artificială în dreptul penal și utilizarea sa de către autoritățile polițienești și judiciare în procedurile penale. La 13 martie 2024, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la propunerea de regulament de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Regulamentul privind inteligența artificială, adoptat la 13 iunie 2024).
Parlamentul a pregătit de curând rapoarte și rezoluții referitoare la următoarele chestiuni: prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, combaterea corupției, prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, transferul de proceduri în materie penală, drepturile victimelor, spălarea banilor și finanțarea terorismului, confiscarea și recuperarea activelor, discursurile online de incitare la ură, identificarea și eliminarea materialelor care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor, criminalitatea informatică, digitalizarea justiției, cooperarea în materie de aplicare a legii, terorismul și radicalizarea violentă, precum și programele spion intruzive.
La 12 martie 2024, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la noua Directivă privind încălcarea sancțiunilor UE. În decembrie 2022, ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia a propus prezenta directivă, adoptată la 24 aprilie 2024. Această lege stabilește o definiție a infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale UE, incriminând totodată eludarea sancțiunilor.
Politicile de cooperare judiciară în materie penală continuă să se dezvolte, punându-se accent în special pe combaterea mai eficace a amenințărilor și a criminalității la nivel paneuropean. Parlamentul a adoptat măsuri specifice de combatere a terorismului, a criminalității transnaționale, a corupției, a fraudei și a spălării de bani și de protecție a drepturilor victimelor, suspecților și deținuților în întreaga UE. Au fost adoptate, de asemenea, mai multe măsuri menite să îmbunătățească schimbul de informații între statele membre.
A treia reuniune plenară a Forumului la nivel înalt privind viitorul justiției penale în UE a avut loc la Bruxelles în perioada 1-2 octombrie 2025.
Parlamentul va examina și va vota viitoarele propuneri legislative privind viitorul Eurojust și normele privind combaterea criminalității organizate, astfel cum s-a anunțat în programul de lucru al Comisiei pentru 2026.
Această fișă descriptivă este pregătită de Departamentul tematic pentru justiție, libertăți civile și afaceri instituționale al Parlamentului European. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați site-ul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne.
Mariusz Maciejewski / Alessandro Davoli