Protecția datelor cu caracter personal

Protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private sunt drepturi fundamentale exercitabile legal, care nu pot fi puse în balanță cu interesele comerciale sau politice. Parlamentul European a insistat întotdeauna asupra necesității de a menține un echilibru între îmbunătățirea securității și protejarea drepturilor omului, inclusiv în ceea ce privește protecția datelor și viața privată. În mai 2018 au intrat în vigoare noi norme ale UE în materie de protecție a datelor, care consolidează drepturile cetățenilor și simplifică normele aplicabile întreprinderilor în era digitală.

Temei juridic

Articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)

Articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a UE.

Obiective

Uniunea trebuie să asigure aplicarea consecventă a dreptului fundamental la protecția datelor, care este consacrat în Carta drepturilor fundamentale a UE. Având în vedere creșterea exponențială a volumului transferurilor de date – UE, SUA și Canada reprezentând cea mai mare parte a acestei creșteri – poziția UE privind protecția datelor cu caracter personal trebuie consolidată în contextul tuturor politicilor UE.

Realizări

A. Cadrul instituțional

1. Tratatul de la Lisabona

Înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, legislația privind protecția datelor în spațiul de libertate, securitate și justiție (SLSJ) a fost împărțită între primul pilon (protecția datelor în scopuri private și comerciale, pentru care era utilizată metoda comunitară) și cel de al treilea pilon (protecția datelor în scopul aplicării legii, la nivel interguvernamental). În consecință, procesele decizionale din cele două domenii au urmat reguli diferite. Structura pe bază de piloni a dispărut odată cu Tratatul de la Lisabona, care consolidează temeiul juridic necesar pentru dezvoltarea unui sistem mai clar și mai eficace de protecție a datelor și prevede totodată noi competențe pentru Parlament, care devine colegiuitor. Articolul 16 din TFUE prevede că Parlamentul și Consiliul stabilesc normele privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și de către statele membre, în exercitarea activităților care fac parte din domeniul de aplicare al dreptului Uniunii.

2. Orientările strategice pentru spațiul de libertate, securitate și justiție

În urma programelor de la Tampere și Haga (din octombrie 1999 și, respectiv, noiembrie 2004), Consiliul European a aprobat, în decembrie 2009, programul multianual privind spațiul de libertate, securitate și justiție (SLSJ) pentru perioada 2010-2014, cunoscut sub numele de „Programul de la Stockholm”. În concluziile sale din iunie 2014, Consiliul European a definit orientările strategice pentru planificarea legislativă și operațională pentru următorii ani în cadrul SLSJ în conformitate cu articolul 68 din TFUE. Unul dintre obiectivele esențiale este o mai bună protecție a datelor personale în UE.

B. Principalele instrumente legislative în materie de protecție a datelor

1. Carta drepturilor fundamentale a UE

Articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a UE recunosc că respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal sunt drepturi fundamentale strâns legate, dar separate.

2. Consiliul Europei

a. Convenția 108 din 1981

Convenția 108 din 28 ianuarie 1981 a Consiliului Europei pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal a fost primul instrument internațional cu forță juridică obligatorie adoptat în domeniul protecției datelor. Scopul său este de a garanta tuturor persoanelor fizice respectarea drepturilor și libertăților lor fundamentale, și, în special, a dreptului la viața privată, în legătură cu prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal. Protocolul de modificare a convenției urmărește să extindă domeniul său de aplicare, să crească nivelul de protecție a datelor și să-i îmbunătățească eficacitatea.

b. Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO)

Articolul 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 stabilește dreptul la respectarea vieții private și a vieții de familie, a căminului și a corespondenței tuturor persoanelor.

3. Actualele instrumente legislative ale UE în vigoare în materie de protecție a datelor

a. Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD)

Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor dateși de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) a devenit aplicabil în mai 2018. Normele au scopul de a proteja toți cetățenii Uniunii de încălcarea vieții private și a datelor într-o lume care se bazează din ce în ce mai mult pe date, creând în același timp un cadru mai clar și mai coerent pentru întreprinderi. Drepturile de care se bucură cetățenii includ consimțământul clar și afirmativ ca datele lor să fie prelucrate, precum și dreptul de a primi informații clare și ușor de înțeles cu privire la aceasta; dreptul de a fi uitat: cetățenii pot solicita ca datele sale să fie șterse; dreptul de a transfera date către un alt furnizor de servicii (de exemplu atunci când se mută de la o rețea socială la alta); precum și dreptul de a fi înștiințat când datele au fost piratate. Noile norme se aplică tuturor întreprinderilor care își desfășoară activitatea în UE, chiar dacă își au sediul în afara ei. În plus, se pot impune măsuri de remediere, cum ar fi avertismente și ordine, precum și amenzi operatorilor care încalcă normele.

La 25 iulie 2024, Comisia Europeană și-a prezentat cel de-al „Al doilea raport referitor la aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor”. La 16 iulie 2025, Comisia a găzduit la Bruxelles un dialog privind punerea în aplicare a RGPD. Acest dialog a urmat unor inițiative precum propunerea Omnibus a Comisiei de a scuti entitățile cu mai puțin de 750 de angajați de obligația de păstrare a evidențelor în temeiul RGPD.

În 2023, Comisia a propus un nou regulament privind normele procedurale prevăzute în RGPD, care urmărește să raționalizeze cooperarea dintre autoritățile pentru protecția datelor (APD) atunci când asigură respectarea RGPD în cazurile transfrontaliere. Acesta stabilește norme procedurale care trebuie respectate de autoritățile pentru protecția datelor atunci când aplică RGPD în cazurile care afectează persoane fizice din mai multe state membre. La 21 octombrie 2025, Parlamentul a aprobat noile norme pentru a accelera asigurarea respectării transfrontaliere a RGPD, clarificând astfel procedurile și drepturile relevante.

b. Directiva privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii

Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului a devenit aplicabilă în mai 2018. Directiva protejează dreptul fundamental al cetățenilor la protecția datelor în toate cazurile în care autoritățile de aplicare a legii folosesc date cu caracter personal. Directiva garantează că datele cu caracter personal ale victimelor, ale martorilor și ale suspecților sunt protejate în mod corespunzător și facilitează cooperarea transfrontalieră în domeniul combaterii criminalității și a terorismului. La 25 iulie 2022, Comisia Europeană și-a publicat cu întârziere raportul referitor la aplicarea și funcționarea Directivei privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii. Aceasta a fost urmată de un studiu de evaluare comandat de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) conținând o evaluare critică a punerii în aplicare a Directivei privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii.

c. Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice

Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) a fost modificată prin Directiva 2009/136/CE din 25 noiembrie 2009. Aceasta ridică problema delicată a păstrării datelor, care a fost adusă în mod repetat în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) și care a condus la o serie de hotărâri, cum ar fi cea din 2020, în care se afirmă că dreptul UE se opune păstrării generale și nediferențiate a datelor de transfer și de localizare.

Propunerea de regulament din 2017 al Parlamentului European și al Consiliului privind respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal în comunicațiile electronice și de abrogare a Directivei 2002/58/CE (Regulamentul privind viața privată și comunicațiile electronice) se află de multă vreme în discuții. Experții Parlamentului European au indicat că Parlamentul ar trebui să se opună încercărilor Consiliului de a exclude aplicabilitatea principiilor europene de protecție a datelor.

În februarie 2025, Comisia a indicat în „Programul său de lucru pentru 2025” că va retrage propunerea pentru un nou regulament privind viața privată și comunicațiile electronice (care înlocuiește actuala Directivă asupra confidențialității și comunicațiilor electronice). În iulie, Comisia a aprobat retragerea, care a fost apoi publicată în Jurnalul Oficial la 6 octombrie. Actuala directivă privind confidențialitatea electronică și legile naționale de transpunere a acesteia vor rămâne în vigoare.

d. Regulamentul privind prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele Uniunii

Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor dateși de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE a intrat în vigoare la 11 decembrie 2018.

e. Articole privind protecția datelor în acte legislative sectoriale

Pe lângă principalele acte legislative privind protecția datelor menționate mai sus, se stabilesc dispoziții specifice privind protecția datelor și în acte legislative sectoriale, cum ar fi:

  • articolul 13 (referitor la protecția datelor personale) din Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave;
  • articolul 4 (privind colectarea datelor) din Regulamentul (UE) 2025/12 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024, privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri în vederea îmbunătățirii și facilitării controalelor la frontierele externe și din Regulamentul (UE) 2025/13 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri în scopul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave;
  • capitolul VI (referitor la garanțiile privind protecția datelor) din Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol);
  • capitolul VIII (referitor la protecția datelor) din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO);
  • Capitolul II din Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Legea privind inteligența artificială) interzice o serie de practici de IA care implică utilizări specifice ale datelor, în timp ce capitolul III impune obligația de a efectua evaluări ale impactului asupra protecției datelor pentru sistemele de IA cu grad ridicat de risc.
  • 4. Principalele mecanisme ale UE privind transferurile transatlantice de date

    a. Transferuri de date comerciale: deciziile privind caracterul adecvat al nivelului de protecție și Cadrul UE-SUA privind confidențialitatea datelor

    În temeiul articolului 45 din RGPD, Comisia are competența de a stabili dacă o țară din afara UE oferă un nivel adecvat de protecție a datelor, fie pe baza legislației sale naționale, fie pe baza angajamentelor internaționale pe care și le-a asumat.

    În timp ce transferurile de date între UE și Statele Unite ale Americii au crescut exponențial, SUA dominând publicitatea și supravegherea privată online, Parlamentul a adoptat numeroase rezoluții care ridică semne de întrebare cu privire la fluxurile transatlantice de date. În special, acesta a considerat că Scutul de confidențialitate UE-SUA nu oferă nivelul adecvat de protecție impus de legislația UE, în timp ce CJUE a anulat în mod repetat deciziile privind caracterul adecvat al nivelului de protecție în ceea ce privește SUA (a se vedea hotărârile sale din 2015 privind sfera de siguranță în cauza Schrems și din 2020 privind Scutul de confidențialitate UE-SUA în cauza Schrems II).

    În pofida lipsei unei reforme a regimului de protecție a datelor în SUA, Comisia Europeană a ajuns la un alt acord cu SUA și a prezentat o propunere pentru încă un cadru UE-SUA privind confidențialitatea datelor. În urma prezentării unei propuneri a Comisiei LIBE la 11 mai 2023, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la caracterul adecvat al protecției oferite de Cadrul UE-SUA privind confidențialitatea datelor, concluzionând că cadrul UE-SUA privind confidențialitatea datelor nu creează echivalența esențială a nivelului de protecție și solicitând Comisiei să continue negocierile cu omologii săi din SUA, dar să se abțină de la adoptarea constatării caracterului adecvat până la punerea în aplicare deplină a tuturor recomandărilor formulate în rezoluția Parlamentului și în avizul Comitetului european pentru protecția datelor (CEPD).

    Comisia a adoptat cel de al treilea Cadru UE-SUA privind confidențialitatea datelor la 10 iulie 2023. În hotărârea sa din 3 septembrie 2025, Tribunalul (cauza T-553/23Latombe/ Comisia Europeană a respins o acțiune în anulare a deciziei privind caracterul adecvat al nivelului de protecție pentru Cadrul UE-SUA privind confidențialitatea datelor, menținând astfel valabilitatea acesteia. Tribunalul a confirmat în comunicatul său de presă „că, la data adoptării deciziei în litigiu, Statele Unite ale Americii asigurau un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal transferate din Uniunea Europeană către organizații din această țară”.

    b. Acordul-cadru UE-SUA

    În cadrul procedurii de aprobare, Parlamentul a fost implicat în aprobarea acordului dintre SUA și UE privind protecția informațiilor cu caracter personal în ceea ce privește prevenirea, investigarea, depistarea și urmărirea penală a infracțiunilor, cunoscut și sub denumirea de „acordul-cadru”. Obiectivul acordului îl constituie asigurarea unui înalt nivel de protecție a informațiilor personale transferate în cadrul cooperării transatlantice în scopul aplicării legii, și anume pentru combaterea terorismului și a criminalității organizate.

    c. Programul UE-SUA de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP)

    Uniunea Europeană a semnat un acord bilateral cu SUA privind prelucrarea și transferul datelor de mesagerie financiară din UE către SUA în scopul programului de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste.

    5. Autoritățile Uniunii de supraveghere în materie de protecție a datelor

    Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) este o autoritate de supraveghere independentă care garantează că instituțiile și organele UE își respectă obligațiile în materie de protecție a datelor. Principalele atribuții ale AEPD sunt supravegherea, consultarea și cooperarea. AEPD investighează plângerile și oferă consiliere cu privire la politicile și legislația care afectează viața privată. AEPD urmărește, de asemenea, să sensibilizeze publicul cu privire la riscuri și să protejeze drepturile și libertățile persoanelor atunci când datele lor cu caracter personal sunt prelucrate.

    Comitetul european pentru protecția datelor (CEPD), fostul Grup de lucru „Articolul 29”, are statutul unui organism al UE cu personalitate juridică și dispune de un secretariat independent (oferit de AEPD). CEPD reunește autoritățile naționale de supraveghere ale Uniunii, AEPD și Comisia. CEPD are competențe extinse de a soluționa litigiile dintre autoritățile naționale de supraveghere și de a oferi recomandări și îndrumări cu privire la conceptele cheie din RGPD și din Directiva privind protecția datelor în materie de aplicare a legii.

    Rolul Parlamentului European

    Parlamentul a jucat un rol-cheie în elaborarea legislației Uniunii în domeniul protecției datelor cu caracter personal, introducând protecția vieții private ca o nouă prioritate politică. De asemenea, în cadrul procedurii legislative ordinare, continuă să lucreze la reforma protecției datelor, pe picior de egalitate cu Consiliul.

    În numeroase rezoluții, Parlamentul și-a exprimat îndoielile cu privire la caracterul adecvat al protecției acordate cetățenilor UE în contextul Cadrului privind sfera de siguranță UE-SUA și, ulterior, al „Scutului de confidențialitate” UE-SUA. După ce cauza Schrems II a condus la invalidarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/1250 a Comisiei privind caracterul adecvat al protecției oferite de „Scutul de confidențialitate” UE-SUA, pe baza preocupărilor legate de faptul că competențele de supraveghere ale guvernului SUA nu sunt limitate, astfel cum prevede legislația UE, și de faptul că cetățenii UE nu dispun de căi de atac efective, Parlamentul a adoptat o rezoluție în care a deplâns faptul că Comisia a plasat relațiile cu SUA înaintea intereselor cetățenilor UE.

    În urma prezentării propunerii Comisiei LIBE, la 11 mai 2023, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la caracterul adecvat al protecției oferite de Cadrul UE-SUA privind confidențialitatea datelor, concluzionând că acesta nu creează echivalența esențială a nivelului de protecție și solicitând Comisiei să continue negocierile cu omologii săi din SUA, dar să evite adoptarea constatării caracterului adecvat până la punerea în aplicare deplină a tuturor recomandărilor formulate în rezoluție și în avizul CEPD. Comisia și-a adoptat decizia privind Cadrul UE-SUA privind confidențialitatea datelor la 10 iulie 2023.

    Parlamentul a condamnat în mod repetat practicile de supraveghere ale SUA. În septembrie 2001, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la existența sistemului global ECHELON pentru interceptarea comunicațiilor private și comerciale. În urma dezvăluirilor lui Edward Snowden, în martie 2014, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA și la organismele de supraveghere din diferite state membre, cu o rezoluție de monitorizare în octombrie 2015.

    Parlamentul a înființat o comisie de anchetă pentru a investiga utilizarea Pegasus și a programelor spion de supraveghere echivalente în statele membre ale UE (PEGA). Prezidată de Jeroen Lenaers, deputat în Parlamentul European, Comisia PEGA a investigat în detaliu folosirea programelor spion pentru a investiga membrii opoziției, jurnaliștii, avocații și activiștii societății civile, precum și modul în care astfel de practici afectează procesele democratice și drepturile individuale în UE. În cursul anchetei sale, Comisia PEGA a consultat cadre universitare de prim rang, practicieni și autorități din UE și din întreaga lume. Departamentul tematic al Parlamentului a pregătit rapoarte pentru misiunile PEGA în Polonia, Grecia și Cipru. La 8 mai 2023, Comisia PEGA a votat aprobarea raportului său final (Raportoare: deputata în PE Sophia in‘t Veld) privind investigarea presupuselor încălcări și cazuri de administrare defectuoasă în aplicarea dreptului UE în ceea ce privește utilizarea Pegasus și a programelor spion de supraveghere echivalente, și incluzând, printre multe alte puncte, o recomandare de înființare a unui laborator tehnologic al UE pentru cercetarea și monitorizarea utilizării programelor spion împotriva cetățenilor UE. Recomandarea Parlamentului adresată Consiliului și Comisiei în urma raportului PEGA a fost adoptată în plen la 15 iunie 2023. Cu toate acestea, Comisia nu a oferit un răspuns în timp util la recomandare și a blocat proiectul-pilot de laborator tehnologic al UE, propus de deputații în Parlamentul European. În noiembrie 2023, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la acțiunile întreprinse de Comisie ca urmare a rezoluției PEGA și a organizat, de asemenea, o dezbatere în iunie 2025 cu privire la situația actuală și acțiunile întreprinse la doi ani de la recomandările PEGA și la utilizarea ilegală a programelor spion.

    La 13 martie 2024, Parlamentul a adoptat o rezoluție legislativă referitoare la propunerea de regulament de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Regulamentul privind inteligența artificială). Regulamentul (UE) 2024/1689, adoptat la 13 iunie 2024, stabilește obligații pentru sistemele și furnizorii de IA pe baza posibilelor riscuri și impacturi ale IA. Sistemele de IA considerate o amenințare clară la adresa drepturilor fundamentale ale persoanelor (inclusiv protecția datelor) vor fi interzise. La 1 august 2024, Regulamentul privind inteligența artificială a intrat în vigoare. Majoritatea normelor Regulamentului privind IA vor începe să se aplice de la 2 august 2026.

    Parlamentul a comandat o serie de studii, pentru a se asigura că dispune de o bază științifică pentru activitățile sale legislative în prima linie a evoluțiilor tehnologice și a protecției datelor, inclusiv un studiu privind impactul Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD) asupra inteligenței artificiale, un studiu privind recunoașterea biometrică și detectarea comportamentală, Informații prealabile referitoare la pasageri (API) - O analiză a propunerilor Comisiei Europene de reformare a cadrului juridic referitor la API, , și, recent, un studiu privind dreptul și TIC.

    Parlamentul va examina și va vota viitoarele inițiative de politică și propuneri legislative privind păstrarea datelor, criptarea și interceptarea legală a datelor, care au fost anunțate în „Foaia de parcurs pentru accesul efectiv și legal la date pentru autoritățile de aplicare a legii” a Comisiei, publicată la 24 iunie 2025.

     

    Mariusz Maciejewski / Alessandro Davoli